Alexis, te rog sa citesti a treia fraza asa: "nu e numai un experiment ci putin mai mult, "pietas erga parentes" reprezinta ca si pietas erga patriam" ceva cu totul special si au o conotatie religioasa in Roma antica." multumesc.
Dorel, e exact așa cum ai remarcat, are nevoie de epică, practic acoperă un singur moment. E ca o fotografie. Am încercat epică în alte texte, unde simt că devin prea.. schițistă? Că nu adâncesc suficient personajele, momentele. Pe viitor, încerc să le amestec. N-aș putea scrie un roman doar din momente ca cele de mai sus. N-ar avea nici un sens, m-aș plictisi până și eu de el. :)
Sorin, mă bucur că ți-a plăcut.. da, a fost un izbuc de inspirație. Mă apuc de roman prin noiembrie, doamne ajută, sper să fie ok. :)
Te întrebi cine este nebunul: cel căruia nu-i pasă ce face cu mîinile, lăsîndu-se condus de instinctul pe care i l-a dăruit natura odată cu darul neprețuit al vieții sau pădurarul fălos înaintea trecătorilor ? Un posibil răspuns ni-l dau cei vechi: "Cînd omul va tăia și ultimul copac, atunci va înțelege că banii nu se mănîncă"
Doamnă Adriana, Domnule Virgil, îmi cer scuze pentru ce am scris mai sus. De obicei nu mă strufoc prea tare atunci când un text îmi este trimis în atelier, dar nu ştiu ce am avut atunci. Cezar
Precizarea ta a apărut înaintea comentariului meu, pe care tocmai îl redactam. Dacă e vorba pe-așa, plec și singur! Dar să știi un lucru: eu am polemizat, în presa scrisă, cu Nicolae Manolescu și cu alți autori de prim-plan, e drept, cum s-a remarcat (tot în presa scrisă), într-un mod decis, dar fără bâtă sau halebardă. N-am fost persecutat pentru asta. După cum nici textele mele ironice la adresa actualului Președinte al României n-au adus, bunăoară, fulgere de Zeus (traduse în suprimarea finanțării) asupra revistei "Litere". Dar să primesc cartonașul galben sau chiar cartonașul roșu pentru că am pus la punct un impostor obraznic, asta ar fi chiar culmea! Pentru așa ceva m-aș muta din România! Dar de pe Hermeneia!
intrebarea mea ar fi ce anume este experimental la acest text si ce cauta in aceasta categorie. cred ca am mai spus-o, "cutia cu nisip" nu este "cutia de gunoi". "cutia de nisip" este locul unde oamenii experimenteaza mai mult sau mai putin reusit unele forme sau inovatii literare dar nu sint inca deplin convinsi ca merita a fi considerate mai mult decit o incercare. ma tem ca abuzezi sau nu intelegi acest concept.
as fi vrut sa spun cate ceva despre poezia ta care este cladita parca din forme alungite (ochii, degetele, cararea, venele), superba, poezie, superba! dar ceea ce simt acum, dupa ce am citit de 2 ori poezia ta, este inefabil. doar atat: 'ochi lungi' mi se pare o imagine geniala felicitari te mai citesc, silviana
Și din cocon te-ai ridicat frumoasă, Katiusha. Lirica ta, ca o tinctură amară procesată din sîmburi de răzvrătire, îmi amintește de ceva, cred că am întîlnit undeva chipul acesta de după mască :) ? Ce vreau să spun este că răul tot noi îl creștem, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatățile noastre. Apoi el ne mușcă de călcîi și noi îi strivim capul și tot așa pînă cînd omida devine fluture, uneori chiar și după 30 de ani.
cacofonia a fost acolo inca de la inceputuri. "atunci" a venit ca o solutie rapida si poate nu chiar asa buna dupa interventia Marianei. Stai calm Andule, ca Adrian a avut poate un efect de 20%, restul imi apartine, iar poemul de fata este ceea ce este- unul prost cu cacofonii si ce mai vreti voi (ma intreb ce se intampla in cazul cuvintelor care de sine natura is cacofonice, pot sa-ti dau cateva exemple, dar tre sa fug)
scriitor adevărat. Proză ușor halucinantă, o receptare a lumii cu mii de antene, ca în proza băcăuanului tău, Bălăiță, cel din Lumea în două zile (ce mare carte). Pe măsură ce am să mai citesc, voi mai reveni Dacă ar fi să caracterizez într-un singur cuvânt acest text, aș zice "senzualitate".
Daniel, scena aceea cu lămâile, gloanțele și coada ordonată (ca și refacerea ei) este extraordinară. Sincer, restul prozei pălește, aproape că nu pare decât un suport modest. Ai pe alocuri tendința expresiilor comune, ai putea cred eu să revii și să le înlături. Doar două exemple fugare acum "Ca la un semnal...", "plonjând artistic, ca un tigru siberian" (umorul pare forțat, căutat). Aproape că te invidiez că poți să scrii despre acele zile. Pe mine mă apucă un fel de greață sartriană când mă gândesc la toate acele mici dedesubturi trăite atunci, pe care nu le-am înțeles decât mult mai târziu. Poate mai îmi trece cu lămâile astea ale tale.
Bianca, este o călătorie pe apele munților sacri. Lostrița e simbol al trecerilor, de la sălbăticia terestră spre liniștea cerurilor. Să asculte pruncul vuietul - aici sălbăticia. Crucile tac - aici, liniștea. Și e în context, dacă vezi dincolo de simbolistică. Alb - orice naștere este mai întâi de toate scrisă/destinată în alb ceresc, în alb sfânt, în lumină albă. Nu e nimic antitetic în acel Alb. Acolo sunt Întâlnirile, dincolo de naștere-moarte. Acolo nu mai sunt porți, Dalba... Lumină Albă, ție, mulțumesc.
textul nu e prost deși prin cîteva locuri mă aruncă într-o confuzie de invidiat, dar e un stil sau mai bine zis un soi de mesaj mai rar intilnit, aproape antieuropean. deci, in ciuda aparentei contextualizari, o prima citire nu m-a lasat rece, desi as bea cum ceva rece
poemul acesta are maturitatea lui chiar dacă se adresează copiilor, mai bine zis copiilor lăuntrici, dar şi copiii au înţelepciunea lor, pe care de cele mai multe ori, hilar sau nu, adulţii nu o percep (aşa cum trebuie).
mi-ar fi plăcut, în versul acesta: "despre iubita mea, fierul de călcat din fontă", să fi scris "maşina de călcat", spre a fi în concordanţă cu genul.
în rest, aerul vetust poate că este imprimat de povestea în sine. însă, amintirile sunt acele momente prăfuite pe care le ştergem, acum cu laveta, nu cu dosul mânecii ori cu poala şorţului şi le aducem din târziul vremii în cât mai aproape...
Mie mi-a placut textul chiar daca uneori are asa un iz, camuflat, ce-i drept, foarte bine, de patetism. Nu pot sa nu remarc faptul ca textele tale au devenit mai bune, utilizezi cu succes intertextualitatea si dincolo de cuvinte se observa destula eruditie si talent in a poetiza. Aici... "ultimile file"... daca nu e vorba despre o licenta poetica s-ar putea sa fie o greseala.
ma bucur sa te citesc aici, Cristian. chiar ma bucur. tu iei apa eu ma dau la fund... :) hai, ca poti si unicate! fa un efort. chiar ma bucur... da. vine si cronica repejor. pana atunci, lasa-te inselat de aparente.
Interesanta idee insa raspandita in prea multe negatii care disipa perceptia. Accentul este lucrul dracului (Doamne iarta-ma) cand il folosesti prea mult, mazgalesti, parerea mea. O tentativa de poem-grafitti. Andu
Chiar că m-ai caracterizat fain aici Cristina ;-) admit, doar că în cazul de față nu am nici un motiv să fiu răutăcioasă, comentariul tău este cât se poate de pertinent. Nici nu vreau să spun nika 'în apărarea mea', doar că poemul este unul inspirat de o stare extrem de efemeră, dar foarte puternică pe moment. De unde probabil și 'pierderea de fir'. Mulțumesc pentru că rămâi aceeași atentă și inspirată 'colecționară' de poezie, de oase și de trupuri.
Margas
Apreciez aceste bijuterii poetice, pe care eu le citesc ca pe nişte poeme într-un vers al cărui iniţiator a fost Ion Pillat. Menţionez că domnia sa a impus prin creaţiile sale un segment nou în stilisitica poeziei, acceptată de critici precum Ion Coteanu, şi chiar de Academia Română.
Poemul într-un vers pare a fi o replică românească la poezia niponă. Versul are 13-14 silabe. De asemeni, are şi un titlu şi se acceptă figurile de stil.
Arămie
Ce nostalgie trasă prin inel, septembrie!...
Ar putea lipsi ,,ce-ul", dar cine ştie ce comori ascunde :)
Pentru forţa de concentrare poetică, pentru că a reuşit să facă să strălucească un poem arămiu în câteva cuvinte (într-un singur vers ), semnul meu de apreciere!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Alexis, te rog sa citesti a treia fraza asa: "nu e numai un experiment ci putin mai mult, "pietas erga parentes" reprezinta ca si pietas erga patriam" ceva cu totul special si au o conotatie religioasa in Roma antica." multumesc.
pentru textul : și zeii plîng deDorel, e exact așa cum ai remarcat, are nevoie de epică, practic acoperă un singur moment. E ca o fotografie. Am încercat epică în alte texte, unde simt că devin prea.. schițistă? Că nu adâncesc suficient personajele, momentele. Pe viitor, încerc să le amestec. N-aș putea scrie un roman doar din momente ca cele de mai sus. N-ar avea nici un sens, m-aș plictisi până și eu de el. :)
Sorin, mă bucur că ți-a plăcut.. da, a fost un izbuc de inspirație. Mă apuc de roman prin noiembrie, doamne ajută, sper să fie ok. :)
pentru textul : dream maker deTe întrebi cine este nebunul: cel căruia nu-i pasă ce face cu mîinile, lăsîndu-se condus de instinctul pe care i l-a dăruit natura odată cu darul neprețuit al vieții sau pădurarul fălos înaintea trecătorilor ? Un posibil răspuns ni-l dau cei vechi: "Cînd omul va tăia și ultimul copac, atunci va înțelege că banii nu se mănîncă"
pentru textul : facere fără a fi dedragă Vlad,
observ că-ți șade bine la lopată.
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! dece salt calitativ, ce înălțime!
dar nu mai face asta înc-o dată,
că ritmul s-a crăpat... noroc de rime!
Doamnă Adriana, Domnule Virgil, îmi cer scuze pentru ce am scris mai sus. De obicei nu mă strufoc prea tare atunci când un text îmi este trimis în atelier, dar nu ştiu ce am avut atunci. Cezar
pentru textul : toamnă 3 deieşi o femeie şi pentru că trebuia să poarte un nume, îi scriseră pe paşaport Atena.
pentru textul : secretele noastre împrumutate dePrecizarea ta a apărut înaintea comentariului meu, pe care tocmai îl redactam. Dacă e vorba pe-așa, plec și singur! Dar să știi un lucru: eu am polemizat, în presa scrisă, cu Nicolae Manolescu și cu alți autori de prim-plan, e drept, cum s-a remarcat (tot în presa scrisă), într-un mod decis, dar fără bâtă sau halebardă. N-am fost persecutat pentru asta. După cum nici textele mele ironice la adresa actualului Președinte al României n-au adus, bunăoară, fulgere de Zeus (traduse în suprimarea finanțării) asupra revistei "Litere". Dar să primesc cartonașul galben sau chiar cartonașul roșu pentru că am pus la punct un impostor obraznic, asta ar fi chiar culmea! Pentru așa ceva m-aș muta din România! Dar de pe Hermeneia!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deerate: 1)isi propune si 2) unei anumite tendinte...cea a individualismului.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deintrebarea mea ar fi ce anume este experimental la acest text si ce cauta in aceasta categorie. cred ca am mai spus-o, "cutia cu nisip" nu este "cutia de gunoi". "cutia de nisip" este locul unde oamenii experimenteaza mai mult sau mai putin reusit unele forme sau inovatii literare dar nu sint inca deplin convinsi ca merita a fi considerate mai mult decit o incercare. ma tem ca abuzezi sau nu intelegi acest concept.
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus deas fi vrut sa spun cate ceva despre poezia ta care este cladita parca din forme alungite (ochii, degetele, cararea, venele), superba, poezie, superba! dar ceea ce simt acum, dupa ce am citit de 2 ori poezia ta, este inefabil. doar atat: 'ochi lungi' mi se pare o imagine geniala felicitari te mai citesc, silviana
pentru textul : de la o ploaie la alta deLa final mă refer. Super folosită "cochilia timpului" și prea multe cuvinte pentru " același clișeu".
pentru textul : interior de ceață 2 deȘi din cocon te-ai ridicat frumoasă, Katiusha. Lirica ta, ca o tinctură amară procesată din sîmburi de răzvrătire, îmi amintește de ceva, cred că am întîlnit undeva chipul acesta de după mască :) ? Ce vreau să spun este că răul tot noi îl creștem, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatățile noastre. Apoi el ne mușcă de călcîi și noi îi strivim capul și tot așa pînă cînd omida devine fluture, uneori chiar și după 30 de ani.
pentru textul : revelation dede pe la "tăcerea se sparse în cioburi" m-ai pierdut.
pentru textul : E. R. dealma, atît comentariile cît și listele de texte în diferitele secțiuni vor fi paginate atunci cînd va fi cazul
pentru textul : ultimele modificări pe site deca de obicei, ideea e de marca:) poate as spune altfel primul vers. poate nu, ca nu am incercat:) mi-a placut. multam!
pentru textul : de albastru de adânc de muze decacofonia a fost acolo inca de la inceputuri. "atunci" a venit ca o solutie rapida si poate nu chiar asa buna dupa interventia Marianei. Stai calm Andule, ca Adrian a avut poate un efect de 20%, restul imi apartine, iar poemul de fata este ceea ce este- unul prost cu cacofonii si ce mai vreti voi (ma intreb ce se intampla in cazul cuvintelor care de sine natura is cacofonice, pot sa-ti dau cateva exemple, dar tre sa fug)
pentru textul : Cantata în mi minor defoarte,foarte talentat
pentru textul : pe marginea patului nu cresc poezii decu respect
scriitor adevărat. Proză ușor halucinantă, o receptare a lumii cu mii de antene, ca în proza băcăuanului tău, Bălăiță, cel din Lumea în două zile (ce mare carte). Pe măsură ce am să mai citesc, voi mai reveni Dacă ar fi să caracterizez într-un singur cuvânt acest text, aș zice "senzualitate".
pentru textul : Șarpele de aramă (I) deDaniel, scena aceea cu lămâile, gloanțele și coada ordonată (ca și refacerea ei) este extraordinară. Sincer, restul prozei pălește, aproape că nu pare decât un suport modest. Ai pe alocuri tendința expresiilor comune, ai putea cred eu să revii și să le înlături. Doar două exemple fugare acum "Ca la un semnal...", "plonjând artistic, ca un tigru siberian" (umorul pare forțat, căutat). Aproape că te invidiez că poți să scrii despre acele zile. Pe mine mă apucă un fel de greață sartriană când mă gândesc la toate acele mici dedesubturi trăite atunci, pe care nu le-am înțeles decât mult mai târziu. Poate mai îmi trece cu lămâile astea ale tale.
pentru textul : Rația de libertate (IV) - "Vine o zi..." deBianca, este o călătorie pe apele munților sacri. Lostrița e simbol al trecerilor, de la sălbăticia terestră spre liniștea cerurilor. Să asculte pruncul vuietul - aici sălbăticia. Crucile tac - aici, liniștea. Și e în context, dacă vezi dincolo de simbolistică. Alb - orice naștere este mai întâi de toate scrisă/destinată în alb ceresc, în alb sfânt, în lumină albă. Nu e nimic antitetic în acel Alb. Acolo sunt Întâlnirile, dincolo de naștere-moarte. Acolo nu mai sunt porți, Dalba... Lumină Albă, ție, mulțumesc.
pentru textul : infans detextul nu e prost deși prin cîteva locuri mă aruncă într-o confuzie de invidiat, dar e un stil sau mai bine zis un soi de mesaj mai rar intilnit, aproape antieuropean. deci, in ciuda aparentei contextualizari, o prima citire nu m-a lasat rece, desi as bea cum ceva rece
pentru textul : hi hats depoemul acesta are maturitatea lui chiar dacă se adresează copiilor, mai bine zis copiilor lăuntrici, dar şi copiii au înţelepciunea lor, pe care de cele mai multe ori, hilar sau nu, adulţii nu o percep (aşa cum trebuie).
mi-ar fi plăcut, în versul acesta: "despre iubita mea, fierul de călcat din fontă", să fi scris "maşina de călcat", spre a fi în concordanţă cu genul.
pentru textul : ceainicul deîn rest, aerul vetust poate că este imprimat de povestea în sine. însă, amintirile sunt acele momente prăfuite pe care le ştergem, acum cu laveta, nu cu dosul mânecii ori cu poala şorţului şi le aducem din târziul vremii în cât mai aproape...
Mie mi-a placut textul chiar daca uneori are asa un iz, camuflat, ce-i drept, foarte bine, de patetism. Nu pot sa nu remarc faptul ca textele tale au devenit mai bune, utilizezi cu succes intertextualitatea si dincolo de cuvinte se observa destula eruditie si talent in a poetiza. Aici... "ultimile file"... daca nu e vorba despre o licenta poetica s-ar putea sa fie o greseala.
pentru textul : arabescurile dorului desi eu spuneam aceasi lucru. cu bucurie am primit primul comentariu. zau asa, face parte din crestere. oricum te mai astept stefan
pentru textul : recreația mare dema bucur sa te citesc aici, Cristian. chiar ma bucur. tu iei apa eu ma dau la fund... :) hai, ca poti si unicate! fa un efort. chiar ma bucur... da. vine si cronica repejor. pana atunci, lasa-te inselat de aparente.
pentru textul : nu uitați maioneza deInteresanta idee insa raspandita in prea multe negatii care disipa perceptia. Accentul este lucrul dracului (Doamne iarta-ma) cand il folosesti prea mult, mazgalesti, parerea mea. O tentativa de poem-grafitti. Andu
pentru textul : sfârșit de poem fragil deChiar că m-ai caracterizat fain aici Cristina ;-) admit, doar că în cazul de față nu am nici un motiv să fiu răutăcioasă, comentariul tău este cât se poate de pertinent. Nici nu vreau să spun nika 'în apărarea mea', doar că poemul este unul inspirat de o stare extrem de efemeră, dar foarte puternică pe moment. De unde probabil și 'pierderea de fir'. Mulțumesc pentru că rămâi aceeași atentă și inspirată 'colecționară' de poezie, de oase și de trupuri.
pentru textul : trupul tău mic deMargas
Adriana, Andrei, eu am renuntat demult sa scriu. Acum vorbesc. Multumesc.
pentru textul : there are no new messages in your inbox deApreciez aceste bijuterii poetice, pe care eu le citesc ca pe nişte poeme într-un vers al cărui iniţiator a fost Ion Pillat. Menţionez că domnia sa a impus prin creaţiile sale un segment nou în stilisitica poeziei, acceptată de critici precum Ion Coteanu, şi chiar de Academia Română.
Poemul într-un vers pare a fi o replică românească la poezia niponă. Versul are 13-14 silabe. De asemeni, are şi un titlu şi se acceptă figurile de stil.
Arămie
Ce nostalgie trasă prin inel, septembrie!...
Ar putea lipsi ,,ce-ul", dar cine ştie ce comori ascunde :)
Pentru forţa de concentrare poetică, pentru că a reuşit să facă să strălucească un poem arămiu în câteva cuvinte (într-un singur vers ), semnul meu de apreciere!
pentru textul : arămie deelian, lucian, vă mulțumesc pentru trecere și cuvinte!
pentru textul : Singurătăți și absint dePagini