Are ceva farmec aceasta prozo-poetica a ta insa daca alegi sa fie poezie atunci mai taie din blablauri iar daca vrei sa fie proza incearca sa conturezi mai bine personajul. Din punct de vedere tehnic exista deja cateva solutii deja clasice.
da, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
multam, e faina trecerea ta acum si aici. fiindca in raspunsul meu la textul anterior iti spuneam ca mi-ar fi placut sa iti stiu parerea pe un text pe care il consideri mai bun. si, da, ai desprins imaginile care au o anume frumusete poetica greu definibila.
Foarte bine înrămată această imagine decupată din realitate. Îmi plac mult alăturările floare/noroi și floare/cizmă (frumos/urât, delicat/grosolan).
Îmi plac mult și sugestiile făcute de Adrian și Virgil. Pentru a spori elementul surpriză ai putea spune în primul vers „floare de nufăr” (de lotus, de cireș etc).
Dacă intenționezi alte subtilități sugerate de Virgil, e foarte potrivită varianta lui, chiar dacă nu iese numărul de silabe (se acceptă).
Singurul incovenient aici ar fi că e prea evident raportul cauză/efect.
Cu toate acestea, fiindcă m-a surprins foarte plăcut acest mic decupaj, ofer semnul meu de apreciere.
Hey, hecatonhir! Mulțumesc de trecere: am vrut să fie mai mult ca o scenă vizuală în derulare rapidă pe un ecran. Așa ca într-un clip cu tema: Beware , she is in here, everywhere! Bună sugestia cu titlul!
sînt singur noemi printre literele numelui tău cinci bucăți de os în labirint sparte cînd îl cioplesc pentru vîrful săgeții plecate la întîmplare genunchiul doare mandibula o rup în coama leului adormit ciobul omoplatului care ți-l dau să scoți apă cu el un dinte să-ți faci colier și un fluier ascuns printre celelalte lucruri ale tale
am o nelămurire vis a vis de "carnea neîmpărtășită". nu prea înțeleg, este vorba de împărtășire "cu carne" - ceea ce îmi pare puțin nepotrivit -? Sau este vorba de împărtășirea "cărnii" (sarx) - ceea ce iar nu înțeleg cum să o interpretez teologic sau filozofic. În același timp știu că fii sînt "părtași sînegelui și cărnii", dar oare despre asta să fie vorba?...
da, un text în formă relativ clasică și care rămîne consecvent unui fir ideatic pînă la sfîrșit. Destul de retoric după părerea mea și cu metafore cam prăfuite. Dar vom vedea ce va mai urma. Lirica de dragoste este ca întotdeauna în inflație. Ca să mai poți scrie ceva semnificativ în registrul ăsta trebuie să o face foarte bine. Altfel riști inexistența.
ce spune domnul Emilian nu este adevărat. Contul meu va fi suspendat de pe acest site pentru faptul că domnul Virgil consideră că eu am încălcat multe drepturi ale autorului emilian. Eu nu am încălcat nici multe şi nici puţine drepturi de autor fiindcă ştiu că orice autor în viaţă poate fi citat dacă se specifică sursa publică de unde a fost luat textul, publicat acolo de autorul citat în persoană. Lucrul acesta se petrece chiar fără specificări, pot da exemple. Dar eu am şi specificat. Am explicat că încă din prima zi a acelei discuţii mi-am cerut scuze administraţiei fiindcă nu verificasem dacă domnul Pal e sau nu membrul siteului, pentru a se putea apăra, şi nu ştiam că numai autorii care nu mai sunt în viaţă sunt polemizaţi de către cei vii fără replica autorului. Găsisem întâmplător rubrica POLEMICI şi dacă aş fi scris toate comentariile mele drept un text pur personal, care nu admite replică, eventual fără a îl cita pe autor şi doar cu aluzii, poate textul ar fi fost acceptat. Discuţia aceea a fost încheiată deci din prima zi, nu azi.
"Așa dar, Dumnezeu este o varietate de infinit". Concluzia dumneavoastră m-a pus pe gânduri. Mă întreb dacă Infinitul i se poate aplica noțiunea de "varietate", ceea ce ar implica o multiplicitate a lui. Or, multiplicitatea, din câte îmi amintesc, este proprie manifestării universale, nu și principiului care o generează. Sau, că să-l citez pe Guenon (matematician și el), <<se poate vorbi e un Brahma saguna sau „calificat”, dar n-ar putea fi vorba în nici un fel de Brahma „cuantificat.”>> Și tot Guenon afirmă, în Simbolismul Crucii (capitolul Multiplicitatea stărilor ființei) despre Sine (adică despre "principiul transcendent și permanent") că el este cel prin care există toate stările ființei, specificând, citez, "și asta trebuie să însemne nu doar stările manifestate (individuale, precum starea umană, ori supra-individuale, adică, în alți termeni, formale sau informale) ci de asemenea stările non-manifestate.„ ceea ce îmi stârnește niște întrebări și vis-a-vis de reformularea afirmației metafizice pe care o propuneți, „ Materia primă/substanța nu are esență”. Pentru că, dacă "materia secunda" este rezultatul diferențierii "materiei prima" și dacă cea de a doua conține atât substanța, cât și esența, atunci...
Textul îmi amintește de Blandiana, nu în sensul de contaminare ideatică, dar în acela, mai plăcut, de creare a unei atmosfere vagi, cețoase, de stări obnubilate de angoase, asezonate cu reminiscențele unui periplu lăuntric prin anotimpurile sufletului: tiparele de greieri, carnea ninsă, sămânța fricii. Regăsesc aceeași maturitate lirică strunită de la început în metaforele tale de debut șarjând obscurul, neprecizatul, muzicalitatea sugestiei: "cvadrige de ceață", insule topindu-se, etc. Mă miră că, deși ai atâtea expoziții, publici atât de puțin pe hârtie. Aș citi ceva S.F. din creația ta, sunt curios cum se descătușează liricul tău pe domeniile imaginației eliberate de daturi ontologice. Unde pot citi poezie sau proză S.F. scrisă de tine? Mă gândesc că trebuie să îți placă Ray Bradbury, cel mai liric scriitor de S.F. din istorie, poetul fantasticului modern. Am dreptate sau nu? :)
și eu salut trecătorii Paul: mulțumesc; ai dreptate, poezia operează cu necesar sau cu suficient; dar și Virgil, de exemplu, are dreptate: un regulament operează cu "necesar și suficient"; prin urmare, să dăm poeziei ce-i al poeziei și regulamentului ce-i al regulamentului. Virgil: (no comment). Ionuț: deoarece subiectivitatea-ți autocontradictorie îmi e lămurită de mult timp, nu o să te întreb la rându-mi despre ceva de genul "musca pe căciulă" sau "gura păcătosului" (ar fi suficient să dau doar câteva exemple din încrucișările tale... de versuri, evident); dacă ai ceva de spus despre poezie, spune; dacă nu...; este adevărat, unii se nasc puternici de la natură, unii fac exerciții; ți se pare ție că e "muncită" poezia? ok; pe de o parte, părerea ta îți aparține; pe de altă parte, nu văd nimic rău în asta; crezi că îmi era greu să așez altfel textul și rima, de exemplu, să pice la jumătatea versurilor? serios, e regretabil că ai reacția asta ieftină de a pretinde altora ceea ce tu nu ești capabil; eu îți mulțumesc, totuși, că ai citit și că, în ciuda faptului că textul meu era previzibil pentru tine (oare?) ai ținut să lași un semn.
Unul din acele poeme în prezența căruia îți stă respirația pe loc. Apnee recesivă, trece încet dar plăcut. Nu mă deranja prezența țigării, aprinsesem deja bricheta. S-a văzut sper peste mări și țări licuriciul roșu oscilând între buze și inimă... Nici păsări-scrum și fluturi-scrum nu mi-au sunat rău, de unele clișee nu ne săturăm ușor. Let them be. Construcția, stilul și imaginile poemului circumscrise simplității, conciziunii, ineditului, reprezintă formula de succes a unui poem bun. Simt nevoia să mulțumesc, sper să nu se zaharisească ecranul.
textul nu e prost dar parerea mea este ca mai trebuie lucrat la cizelarea lui si mai ales ar trebui curatat de prea multele "ca un", "ca o", "pentru ca", "ca sa", etc... se vede ca autorul simte elementul poetic dar mai trebuie lucrat la modul in care ideea este pusa in text.
Alma si Andreea va multumesc ca ati trecut. Andreea, am modificat intre timp la sugestia Almei; ma bucur ca pare mai aerisit, de ceva vreme ma lupt sa nu mai incarc textele.
Andu, ziua de azi a început frumos pentru mine datorită peniței tale. Este adevărat că timpul ne macină trupurile, dar dacă îl vom înfrunta prin creație și iubire e posibil să-l învingem... Mulțumesc
de obicei imi plac parti din poezii, vad dilutiile, vad cum as fi scris altfel. aici nu e cazul.
ma mira mereu poeziile care par atat de simple, sunt aproape aerate si totusi iti lasa o incarcatura sentimentala covarsitoare. culmea e ca nu-mi plac poeziile cu "poeme" si "cuvinte", dar imaginea asta e atat de graitoare incat probabil ca o voi avea mult timp cu mine:
"până când toate cuvintele nespuse
tâșneau
elice verzi
scrijelindu-ți numele
pe catapulta clipei"
imi mai place atemporalitatea ei, faptul ca mie mi-a transmis "inclestarea" (masina o vad ca pe-un mod de unire) dintre doi oameni intr-un moment limita si n-are alta pretentie. si e destul ca sa fie poezie, pentru mine.
Mulţam fain de trecere!
Ţin să specific şi aici că ideea poemului a venit după ce am citit poemul lui LIM, "Blestemul limbii de câine pe mână de om". Aşa că vă felicit pentru idee! Mă bucur că am reuşit să întăresc ideea asta din perspectiva câinelui...:)
Cu prietenie,
Raul
am citit cu atenție și mi-au plăcut următoarele: sângele tău se ridică și coboară încet, osul frunții te doare sub lună...strângi la piept ca pe-o haină pământul... există la dvs. o structură modernă prin aducerea unui vocabular oarecum contemporan, însă eu cred că tropii următori sunt de facutură ușor desuetă: aparatul de râșnit sentimente Iată împăcarea ca o pisică leneșă cuibărindu-se în sufletul tău, făcând pui;inima lui răcoroasă ca o cochilie plus verbul "a picura" ce nu mai spune nimic în poezia actuală pe scurt, un poem inegal, dar nu de lepădat.
Un pastel destul de modern, cu unele tuşe reuşite şi foarte reuşite:
"plânge iarna de parcă toate
gingiile i-au plesnit//
în fiecare funie de lumină
stă spânzurată amiaza//
agăţ sunetul
pensula scârţâie sub greutatea emoţiei
purtând după ea o cale ferată."
Totuşi, aici:
"soarele
cu pălăria pe ochi
fumează cannabis şi
ascultă muzică rock." - s-a forţat mult, iar versurile sunt şi oarecum comice. Nu ştiu dacă asta s-a vrut.
"să intre-n tablou pentru că
nu mai vor să fie uitate" - se poate tăia liniştit explicativul "pentru că".
Finalul putea fi foarte bun, dar, în viziunea mea, păcătuieşte prin acel mecanism atât de uzat, care nu mai poate produce nimic - negaţia conceptelor. P - nonP, vorbire/nevorbire/ neîntuneric, neamintire etc.
Mi-a plăcut jocul de cuvinte și mai ales cum le-ai îmbinat într-un poem. Apreciez mult și titlul.
Mi-ai adus aminte de o pasiune mai veche (de a scrie versuri folosind omofone) și de un exercițiu pe care îl folosesc des la școală pentru a-i ajuta pe elevi să distingă părțile de vorbire.
Iată câteva pe care le voi folosi chiar astăzi :)
a prins/ aprins; în vie/ învie; a pus/ apus; în scris/ înscris; de plin/ deplin; cu vânt/ cuvânt; în tâmplă/ întâmplă; par fum/ parfum; se duce/ seduce; cu minte/ cuminte; în drum/ îndrum; de mers/ demers; o dor/ odor; pe trecere/ petrecere; în treabă/ întreabă; în ger/ înger (aici se schimbă accentul, deci nu mai este o pereche omofonă); univers/ unic vers;
Limba română e foarte bogată în omofone.
Reamintesc alte câteva exemple din celebrele omofone care dau bătaie de cap elevilor la scris: numai/nu mai; odată/o dată; altădată/altă dată; defel/de fel; nai/n-ai; neam/ne-am; deal/de-al; cai/ca-i; var/v-ar etc.
Și cu ocazia asta, cred că voi posta ceva în următoarele minute :)
ok, Andule. există două caregorii de oameni. unii care vorbesc porcos la ei acasă și alții care vorbesc porcos la ei acasă și în public. cred că îți este cunoscută noțiunea de „public”. anyway, pe hermeneia ești în public. aici, printr-o înțelegere comună am decis să nu vorbim unii cu alții așa. tu văd că insiști să faci parte din a doua categorie. nu este nicio problemă. pentru noi. doar pentru tine. la prima recidivă știi ce se va întîmpla și te asigur că nu te voi mai anunța. o zi bună.
Andu, Spui bine, noi forme de exprimare artistică. Uite că s-a deschis și în București de ceva timp Galeria De Artă Digitală 115. Dacă ajung pe acolo, spui la ușă că m-ai încurajat încă din tinerețe și ai intrarea liberă. Mulțumesc.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Are ceva farmec aceasta prozo-poetica a ta insa daca alegi sa fie poezie atunci mai taie din blablauri iar daca vrei sa fie proza incearca sa conturezi mai bine personajul. Din punct de vedere tehnic exista deja cateva solutii deja clasice.
pentru textul : laleaua neagră deda, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
pentru textul : recviem pentru niciodată demultam, e faina trecerea ta acum si aici. fiindca in raspunsul meu la textul anterior iti spuneam ca mi-ar fi placut sa iti stiu parerea pe un text pe care il consideri mai bun. si, da, ai desprins imaginile care au o anume frumusete poetica greu definibila.
pentru textul : aqua marine deatent la detalii ca o mama soacra, am unele mici mici reticente. poate revin diseara cu un com detaliat. mi ar fi placut titlul "all that blues"
pentru textul : blues deAdriana...e o variantă posibilă. Mulțumesc pentru sugestie. Rămân însă la forma inițială.
pentru textul : Radical din doi deFoarte bine înrămată această imagine decupată din realitate. Îmi plac mult alăturările floare/noroi și floare/cizmă (frumos/urât, delicat/grosolan).
Îmi plac mult și sugestiile făcute de Adrian și Virgil. Pentru a spori elementul surpriză ai putea spune în primul vers „floare de nufăr” (de lotus, de cireș etc).
pentru textul : spring roll deDacă intenționezi alte subtilități sugerate de Virgil, e foarte potrivită varianta lui, chiar dacă nu iese numărul de silabe (se acceptă).
Singurul incovenient aici ar fi că e prea evident raportul cauză/efect.
Cu toate acestea, fiindcă m-a surprins foarte plăcut acest mic decupaj, ofer semnul meu de apreciere.
Referitor la celelalte remarci, am sa ma gandesc la ele, sa vad cum voi putea modifica pe ici pe colo. Multumesc pentru comentariul tau, Alma. :)
pentru textul : deja vu ecliptic deHey, hecatonhir! Mulțumesc de trecere: am vrut să fie mai mult ca o scenă vizuală în derulare rapidă pe un ecran. Așa ca într-un clip cu tema: Beware , she is in here, everywhere! Bună sugestia cu titlul!
pentru textul : Frozen desînt singur noemi printre literele numelui tău cinci bucăți de os în labirint sparte cînd îl cioplesc pentru vîrful săgeții plecate la întîmplare genunchiul doare mandibula o rup în coama leului adormit ciobul omoplatului care ți-l dau să scoți apă cu el un dinte să-ți faci colier și un fluier ascuns printre celelalte lucruri ale tale
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 deam o nelămurire vis a vis de "carnea neîmpărtășită". nu prea înțeleg, este vorba de împărtășire "cu carne" - ceea ce îmi pare puțin nepotrivit -? Sau este vorba de împărtășirea "cărnii" (sarx) - ceea ce iar nu înțeleg cum să o interpretez teologic sau filozofic. În același timp știu că fii sînt "părtași sînegelui și cărnii", dar oare despre asta să fie vorba?...
pentru textul : Tot ce-am pierdut tăcând în vers palpită deda, un text în formă relativ clasică și care rămîne consecvent unui fir ideatic pînă la sfîrșit. Destul de retoric după părerea mea și cu metafore cam prăfuite. Dar vom vedea ce va mai urma. Lirica de dragoste este ca întotdeauna în inflație. Ca să mai poți scrie ceva semnificativ în registrul ăsta trebuie să o face foarte bine. Altfel riști inexistența.
pentru textul : Un fel de poezie despre un fel de dragoste... dece spune domnul Emilian nu este adevărat. Contul meu va fi suspendat de pe acest site pentru faptul că domnul Virgil consideră că eu am încălcat multe drepturi ale autorului emilian. Eu nu am încălcat nici multe şi nici puţine drepturi de autor fiindcă ştiu că orice autor în viaţă poate fi citat dacă se specifică sursa publică de unde a fost luat textul, publicat acolo de autorul citat în persoană. Lucrul acesta se petrece chiar fără specificări, pot da exemple. Dar eu am şi specificat. Am explicat că încă din prima zi a acelei discuţii mi-am cerut scuze administraţiei fiindcă nu verificasem dacă domnul Pal e sau nu membrul siteului, pentru a se putea apăra, şi nu ştiam că numai autorii care nu mai sunt în viaţă sunt polemizaţi de către cei vii fără replica autorului. Găsisem întâmplător rubrica POLEMICI şi dacă aş fi scris toate comentariile mele drept un text pur personal, care nu admite replică, eventual fără a îl cita pe autor şi doar cu aluzii, poate textul ar fi fost acceptat. Discuţia aceea a fost încheiată deci din prima zi, nu azi.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral 2 de"Așa dar, Dumnezeu este o varietate de infinit". Concluzia dumneavoastră m-a pus pe gânduri. Mă întreb dacă Infinitul i se poate aplica noțiunea de "varietate", ceea ce ar implica o multiplicitate a lui. Or, multiplicitatea, din câte îmi amintesc, este proprie manifestării universale, nu și principiului care o generează. Sau, că să-l citez pe Guenon (matematician și el), <<se poate vorbi e un Brahma saguna sau „calificat”, dar n-ar putea fi vorba în nici un fel de Brahma „cuantificat.”>> Și tot Guenon afirmă, în Simbolismul Crucii (capitolul Multiplicitatea stărilor ființei) despre Sine (adică despre "principiul transcendent și permanent") că el este cel prin care există toate stările ființei, specificând, citez, "și asta trebuie să însemne nu doar stările manifestate (individuale, precum starea umană, ori supra-individuale, adică, în alți termeni, formale sau informale) ci de asemenea stările non-manifestate.„ ceea ce îmi stârnește niște întrebări și vis-a-vis de reformularea afirmației metafizice pe care o propuneți, „ Materia primă/substanța nu are esență”. Pentru că, dacă "materia secunda" este rezultatul diferențierii "materiei prima" și dacă cea de a doua conține atât substanța, cât și esența, atunci...
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) depersonalizarea naturii tale în care te imaginezi a fi aici dă potențial poeziei.
pentru textul : figurine albnegre deTextul îmi amintește de Blandiana, nu în sensul de contaminare ideatică, dar în acela, mai plăcut, de creare a unei atmosfere vagi, cețoase, de stări obnubilate de angoase, asezonate cu reminiscențele unui periplu lăuntric prin anotimpurile sufletului: tiparele de greieri, carnea ninsă, sămânța fricii. Regăsesc aceeași maturitate lirică strunită de la început în metaforele tale de debut șarjând obscurul, neprecizatul, muzicalitatea sugestiei: "cvadrige de ceață", insule topindu-se, etc. Mă miră că, deși ai atâtea expoziții, publici atât de puțin pe hârtie. Aș citi ceva S.F. din creația ta, sunt curios cum se descătușează liricul tău pe domeniile imaginației eliberate de daturi ontologice. Unde pot citi poezie sau proză S.F. scrisă de tine? Mă gândesc că trebuie să îți placă Ray Bradbury, cel mai liric scriitor de S.F. din istorie, poetul fantasticului modern. Am dreptate sau nu? :)
pentru textul : De-a lungul jumătății mele de viață deși eu salut trecătorii Paul: mulțumesc; ai dreptate, poezia operează cu necesar sau cu suficient; dar și Virgil, de exemplu, are dreptate: un regulament operează cu "necesar și suficient"; prin urmare, să dăm poeziei ce-i al poeziei și regulamentului ce-i al regulamentului. Virgil: (no comment). Ionuț: deoarece subiectivitatea-ți autocontradictorie îmi e lămurită de mult timp, nu o să te întreb la rându-mi despre ceva de genul "musca pe căciulă" sau "gura păcătosului" (ar fi suficient să dau doar câteva exemple din încrucișările tale... de versuri, evident); dacă ai ceva de spus despre poezie, spune; dacă nu...; este adevărat, unii se nasc puternici de la natură, unii fac exerciții; ți se pare ție că e "muncită" poezia? ok; pe de o parte, părerea ta îți aparține; pe de altă parte, nu văd nimic rău în asta; crezi că îmi era greu să așez altfel textul și rima, de exemplu, să pice la jumătatea versurilor? serios, e regretabil că ai reacția asta ieftină de a pretinde altora ceea ce tu nu ești capabil; eu îți mulțumesc, totuși, că ai citit și că, în ciuda faptului că textul meu era previzibil pentru tine (oare?) ai ținut să lași un semn.
pentru textul : delirum hristum deUnul din acele poeme în prezența căruia îți stă respirația pe loc. Apnee recesivă, trece încet dar plăcut. Nu mă deranja prezența țigării, aprinsesem deja bricheta. S-a văzut sper peste mări și țări licuriciul roșu oscilând între buze și inimă... Nici păsări-scrum și fluturi-scrum nu mi-au sunat rău, de unele clișee nu ne săturăm ușor. Let them be. Construcția, stilul și imaginile poemului circumscrise simplității, conciziunii, ineditului, reprezintă formula de succes a unui poem bun. Simt nevoia să mulțumesc, sper să nu se zaharisească ecranul.
pentru textul : dispersie detextul nu e prost dar parerea mea este ca mai trebuie lucrat la cizelarea lui si mai ales ar trebui curatat de prea multele "ca un", "ca o", "pentru ca", "ca sa", etc... se vede ca autorul simte elementul poetic dar mai trebuie lucrat la modul in care ideea este pusa in text.
pentru textul : fragmentul unu din adevărata mea dragoste deAlma si Andreea va multumesc ca ati trecut. Andreea, am modificat intre timp la sugestia Almei; ma bucur ca pare mai aerisit, de ceva vreme ma lupt sa nu mai incarc textele.
pentru textul : fericire închisă rotund deAndu, ziua de azi a început frumos pentru mine datorită peniței tale. Este adevărat că timpul ne macină trupurile, dar dacă îl vom înfrunta prin creație și iubire e posibil să-l învingem... Mulțumesc
pentru textul : underground dede obicei imi plac parti din poezii, vad dilutiile, vad cum as fi scris altfel. aici nu e cazul.
ma mira mereu poeziile care par atat de simple, sunt aproape aerate si totusi iti lasa o incarcatura sentimentala covarsitoare. culmea e ca nu-mi plac poeziile cu "poeme" si "cuvinte", dar imaginea asta e atat de graitoare incat probabil ca o voi avea mult timp cu mine:
"până când toate cuvintele nespuse
tâșneau
elice verzi
scrijelindu-ți numele
pe catapulta clipei"
imi mai place atemporalitatea ei, faptul ca mie mi-a transmis "inclestarea" (masina o vad ca pe-un mod de unire) dintre doi oameni intr-un moment limita si n-are alta pretentie. si e destul ca sa fie poezie, pentru mine.
pentru textul : În amonte de:) ok, imi pare bine pentru ca ii pare bine. e vorba despre o persoana careia de obicei nu ii pare bine:)
pentru textul : părere defelicitari, poete!
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin deMulţam fain de trecere!
pentru textul : viaţă de câine în intersecţie deŢin să specific şi aici că ideea poemului a venit după ce am citit poemul lui LIM, "Blestemul limbii de câine pe mână de om". Aşa că vă felicit pentru idee! Mă bucur că am reuşit să întăresc ideea asta din perspectiva câinelui...:)
Cu prietenie,
Raul
am citit cu atenție și mi-au plăcut următoarele: sângele tău se ridică și coboară încet, osul frunții te doare sub lună... strângi la piept ca pe-o haină pământul... există la dvs. o structură modernă prin aducerea unui vocabular oarecum contemporan, însă eu cred că tropii următori sunt de facutură ușor desuetă: aparatul de râșnit sentimente Iată împăcarea ca o pisică leneșă cuibărindu-se în sufletul tău, făcând pui; inima lui răcoroasă ca o cochilie plus verbul "a picura" ce nu mai spune nimic în poezia actuală pe scurt, un poem inegal, dar nu de lepădat.
pentru textul : Potpuriu deUn pastel destul de modern, cu unele tuşe reuşite şi foarte reuşite:
"plânge iarna de parcă toate
gingiile i-au plesnit//
în fiecare funie de lumină
stă spânzurată amiaza//
agăţ sunetul
pensula scârţâie sub greutatea emoţiei
purtând după ea o cale ferată."
Totuşi, aici:
"soarele
cu pălăria pe ochi
fumează cannabis şi
ascultă muzică rock." - s-a forţat mult, iar versurile sunt şi oarecum comice. Nu ştiu dacă asta s-a vrut.
"să intre-n tablou pentru că
nu mai vor să fie uitate" - se poate tăia liniştit explicativul "pentru că".
Finalul putea fi foarte bun, dar, în viziunea mea, păcătuieşte prin acel mecanism atât de uzat, care nu mai poate produce nimic - negaţia conceptelor. P - nonP, vorbire/nevorbire/ neîntuneric, neamintire etc.
pentru textul : tablou cu mii de culori deMi-a plăcut jocul de cuvinte și mai ales cum le-ai îmbinat într-un poem. Apreciez mult și titlul.
Mi-ai adus aminte de o pasiune mai veche (de a scrie versuri folosind omofone) și de un exercițiu pe care îl folosesc des la școală pentru a-i ajuta pe elevi să distingă părțile de vorbire.
Iată câteva pe care le voi folosi chiar astăzi :)
a prins/ aprins; în vie/ învie; a pus/ apus; în scris/ înscris; de plin/ deplin; cu vânt/ cuvânt; în tâmplă/ întâmplă; par fum/ parfum; se duce/ seduce; cu minte/ cuminte; în drum/ îndrum; de mers/ demers; o dor/ odor; pe trecere/ petrecere; în treabă/ întreabă; în ger/ înger (aici se schimbă accentul, deci nu mai este o pereche omofonă); univers/ unic vers;
Limba română e foarte bogată în omofone.
Reamintesc alte câteva exemple din celebrele omofone care dau bătaie de cap elevilor la scris: numai/nu mai; odată/o dată; altădată/altă dată; defel/de fel; nai/n-ai; neam/ne-am; deal/de-al; cai/ca-i; var/v-ar etc.
Și cu ocazia asta, cred că voi posta ceva în următoarele minute :)
pentru textul : vorbe de sticlă deMarga, Virgil, Paul,
pentru textul : bună ziulica demulțumesc.
ok, Andule. există două caregorii de oameni. unii care vorbesc porcos la ei acasă și alții care vorbesc porcos la ei acasă și în public. cred că îți este cunoscută noțiunea de „public”. anyway, pe hermeneia ești în public. aici, printr-o înțelegere comună am decis să nu vorbim unii cu alții așa. tu văd că insiști să faci parte din a doua categorie. nu este nicio problemă. pentru noi. doar pentru tine. la prima recidivă știi ce se va întîmpla și te asigur că nu te voi mai anunța. o zi bună.
pentru textul : patul în formă de gondolă deAndu, Spui bine, noi forme de exprimare artistică. Uite că s-a deschis și în București de ceva timp Galeria De Artă Digitală 115. Dacă ajung pe acolo, spui la ușă că m-ai încurajat încă din tinerețe și ai intrarea liberă. Mulțumesc.
pentru textul : escape dePagini