Mi-a plăcut mult "mă vei filma pe sub sprâncene fidelă/pentru a da rewind când vom fi singuri, /înainte de zi e întotdeauna întrebarea, /după noapte e întotdeauna răspunsul". Îmi place cum redai sentimentele tale într-un mod în care pot fi înțelese diferit de fiecare cititor...
E cu totul altceva faţă de textele cu care ne-aţi obişnuit. Nu c-ar fi genial, dar e altceva. Aş tăia în două secunde "cu aripile întinse" - redundant/ explicativ/ clişeic.
În rest, poezia e mult mai apropiată de vremurile noastre, are atmosferă, are ceva de spus, o spune destul de bine. Nu mai e o poetizare de aia dulceagă, de te ia brusc cu fior şi dor de romane/ jurnale juvenile.
Ba, aş vrea să mă comentezi cu acea vigilenţă pe care ţi-am admirat-o uneori, altfel aş păstra poemele în sertarul noptierei de la pat. Tonul şi modul au fost nepotrivite şi nu am "înghiţit", cum ai prevăzut. Reacţiile sunt fireşti "dente per dente". Legat de poezia ta şi acel "ceva" ce-i lipseşte, a fost în parte dictat de situaţia incandescentă creată şi am vrut să fac o comparaţie, poate nereuşită. Cu sinceritatea de azi, acea lipsă o pot nu retrage, dar nici n-o mai susţin. Ţin să citez: "cafeaua şi timpul", "privirea şi parbrizul", "atât de convinşi" etc, etc, mi-au plăcut foarte mult. Am fost tentată de multe ori să comentez poeme lăudându-le( nu am făcu-o), nici critici şi sugerimente nu am vrut încă să adresez nimănui aici( chiar dacă simţeam). Hermeneia are nevoie de oameni activi, oneşti şi curajoşi, înzestraţi cu mult tact(e obligatotiu), având în vedere gradul de sensibilitate ce aparţine categoriei. Legat de "gunoi", insinuasem altceva, dar nu mai contează acum. Tonul pe care mi-ai scris a născut imboldul de a-ţi răspunde, ca o necesitate umană. Iar despre bunul simţ al fiecăruia va decide timpul, cu toate conjuncturile surpriză. Cu respect.
nu stiu cat de celebru e de fapt. citeste-l cand mergi cu trenul :) oricum, pentru un om care sta la propriu fata in fata cu moartea, vorbeste despre ea cu o naturalete aproape reconfortanta.
1. Imi cer scuze daca a sunat "acid" ceea ce am zis. 2. Din raspunsurile tale, ca de-acolo a si pornit, am remarcat ca defapt tu esti cea acida. Vezi primul comentariu pe care ti l-am facut pe site legat de banalitatea acelui text... si uita-te la raspunsul tau. Care dintre noi doi a fost acid ? 3. Nimeni de pe site nu are nimic personal cu tine, doar ca... scrii foarte slab si nu vrei sa faci nimic in sensul asta. Textele tale depasesc foarte rar un nivel de clasa a cincia (cu parere de rau). 4. Aciditatea poate aparea si din mandria prosteasca, umana de genul "cum sa-mi dea mie lectii o persoana care scrie...asa" 5. Sa oprim aceasta conversatie aici ca este site literar si nu forum. Imi cer scuze persoanelor care vor fi deranjate de acest schimb de replici din subsolul acestui text. In cazul in care este necesar, cer unui editor sa stearga comentariile din subsol. Multumesc ! Ialin
..eu am venit intr-un suflet doar sa spun: Virgil, am intrat pe aceasta postare prin FB :p, insa pentru mine the tune is too slow..[Corina loves either swing or Bach - this one is a bit of an elevator tune]. Have a good '12.
Andu, lasă că vine zâna măseluță! Maria, întreabă-l ,te rog, pe Andu câte degete vede? Lusien, ai toată compasiunea mea și e , doamne, inepuizabilă. uneori privind un om în ochi poți vedea o întreagă epocă.
mie imi place poemul asa cum e. poate maine o sa/l ard, o sa/l schimb, o sa/l pun intr/un scrin negru sa mucegaiasca. fiecare din voi il receptati prin prisma proprie, pentru unii nu e bun pentru altii e mediocru altora le place. nu stiu, il las asa pentru ca e cel mai aproape de adevarul meu interior. ca tehnica poetica, e perfectibil. Domnilor, va multumesc pentru lectura si sugestii, o sa meditez asupra lor in eventualitatea in care acest poem va fi intr/o carte si nu doar un exercitiu de condei. queen Margot
adriana, alina, silvia, paul, vlad m-au inseninat semnele voastre. ma bucura atentia si increderea cu care ma rasfatati si de care, logic, profit. si asta, pt ca va simt aproape. multumesc
Marian, ai avut dreptate. recitind poemul l-am schimbat între prima si ultima strofă. si... te iau in serios, deoarece pentru mine fiecare parere este binevenita si contează. iti multumesc si te mai astept la fel de obiectiv. mircea.
titlul are o oarecare rezonanță gotică. te-ai gândit numai la "loc"? sau ai dorit o conotație medievală? strofele II si IV sunt reprezentative, după opinia mea. restul are iz de balast. strofele menționate m-au dus cu gândul la incubus și sucubus...și la un tablou celebru al lui Nikolaj Abraham Abildgaard din secolul XVIII.
Nu am chef si nici timp sa stau sa scriu justificari de penite. Exista si varianta sa mai comentez pe sitele asta cand o sa am timp de scris comentarii justificatoare de penite. Voi alegeti. Daca Emilian ar avea conditiile financiare si economice ale lui Sorescu, Stanescu si ceilalti enumerati de voi, ar fi mai mare ca ei, in ierarhia culturala romaneasca. Emilian, ce zici tu despre volum sunt texte infantile, ma scuzi. E important sa scoti zeci de volume, nu unul. Si nu ma refer la numarul de exemplare. E mai important ca banii aruncati pe copaci morti intru nemurirea poeziei, sa ii donezi la o casa de copii. Am auzit ca la Brumar s-a ajuns la 4-5 mii lei si mai mult. Piei, satana! Eu o sa imi scot volumul pe 1 cd si atat, ma costa 1 leu.
"Cita libertate si adevar ai suportat si cita minciuna si ipocrizie ai alungat si denuntat?" iata o intrebare pusa de scriitorul Bujor Nedelcovici acum 10 ani in volumul "Aici si Acum" (Hic et nunc) publicat la Editura Cartea Romaneasca",1996. Aceasta intrebare ramine de actualitate si dupa 10 ani.
Lentib a spart gheata cu un al doilea poem. Bun. Intru in hora si postez inca doua poeme. Nu de alta, dar imi place tema. Va urez succes. O piatră pe cer când dumnezeu tace vorbesc pietrele de pe suflet zadarnic așteptăm cineva să le ridice și să le arunce departe în lumea de dincolo de moarte când dumnezeu tace și diavolul apare bun prieten ștergându-ți lacrimile cu bastista curată zadarnic privim chipul acela de fată ca pe-o icoană când dumnezeu tace urâm cerul nedezlegându-i misterul și câteodată cade și piatra din rinichi oamenii fug ca niște pui de potârnichi pentru că dumnezeu nu tace niciodată se face că plouă Iartă-mă, iubește-mă când eram mic… voiam să mă fac Dumnezeu dar nu realizam cât de greu este să iubești și să fii întotdeauna singur zile și nopți, nopți și zile au trecut peste tine, copile când sunt mare… nu am idee cum să iubesc o femeie îi scriu c-o doresc am zidit-o în muză însă greșesc vocea mea mă trădează vocea mea o acuză îmi răstignesc într-o poemă cuvântul și o iubesc tăcut ca și vântul ce-ntoarce pagini și lasă iubiri în paragini când eram mic… voiam să mă fac Dumnezeu dar nu realizam că Dumnezeu s-a născut poet poeții scriu muzele dorm în sicriu muza mea sfințește icoana și când greșesc eu mă rog la Ioana
textul acesta este interesant prin faptul ca pe de o parte dovedeste ca autorul are usurinta de a scrie dar pe de alta parte nu contine nici un fel de fior poetic. este foarte predictibil si cliseist. doar un fel colectie de maxime. parerea mea.
Mie mi-a plăcut poemul și zic, poate am mai spus-o și altădată scuze dacă mă repet, n-o fi Emil Pal Nora Iuga în varianta masculină și mult mai tânără dar Emil Pal are metaforă și are suprarealism. Cred că de-a lungul repetatelor noastre întâlniri literare l-am acuzat pe Emil Pal de multe lucruri, inclusiv de lucruri pe care acum, în ceasul al doisprezecelea, le regret. Dar nu cred că l-am acuzat vreodată că scrie prost sau că nu scrie poezie. De aceea afirmațiile domnului Caragea mi se par hazardate (deși nu-s de acord cu suspendarea contului Domniei sale, dar se pare că asta este singura măsură punitivă pe care softul Hermeneia o permite, ceva gen monkey age) și nelalocul lor, Domnia sa împăunându-se cu o activitate literară pe care ar trebui mai degrabă să o treacă sub tăcere.
Nici reacția lui Emilian nu e mai presus, într-un fel nu înțeleg de ce nu este suspendat și domnul Pal care zice de mai multe ori că nu-i pasă de părerea unui comentator, asta nu e tot atac la persoană oare?
Oricum, textul acesta ar trebui păstrat pe aici pe H undeva unde să-l vadă lumea mult timp, cam la fel cum se lăsau cadavrele nelegiuților în mijlocul orașelor ca să vadă lumea cum se descompun și să ia aminte.
Păcat de un text bunicel (acum mi-a pierit cheful și sunt sigură că nu doar mie să-l mai comentez) pe care l-a distrus întâi domnul Ionuț trecându-l printre furcile caudine ale orgoliului său măsurat poate doar de suprafața unui teren de rugby pentru goliați, iar apoi l-a călcat singur în picioare și l-a scuipat însuși autorul său, talentatul și degrabă vărsătoriu de sânge domnul pohet Emilian Pal.
Oricum, pentru că, lăsând la o parte aceste incidente cu orgolii atât de specifice masculine de macho man camacho mie textul mi-a plăcut și am degustat din plin variantele sale ezoterice, poate un 'first' cel puțin printre lecturile mele recente din Emilian Pal, voi acorda o peniță.
Margas
a, nuuu, nu-i vorba de "metaforizare de dragul metaforizarii" - aveam eu ceva in minte, dar...n-a iesit. :) asta e, trebuie umplut si cosul de gunoi cu ceva... va multumesc de feed-back si La multi ani!
Mulțumesc mult, Alina, pentru vizită și comentariu. Pentru Virgil: așa este, povestea are și elemente tragice. Din fericire, în zona satului meu puricii sunt rari. Iarna e prea frig și nu pot supraviețui. Nici unul din animalele noastre de casă nu a avut vreodată purici. Probabil că am dat zilele acestea destul cu bâta în baltă legat de versuri, când mai găsesc ceva timp voi încerca să mai scriu ceva proză, unde e posibil să am mai multă inspirație.
intra alma pe ring la spectacolul datului cu stîngul în dreptul. domnişoara nu ştie, aşa cum nu ştie nici Cristina Ştefan, că lauda de sine nu pute a bine. dar mă rog, fiecare cu deodorantul lui (sau al ei).
Consideraţiile Almei se încadrează la acelaşi capitol "mîlc bobadilic". Niciodată nu a anunţat pe nimeni din juriu, (Călin poate confrma) că propune descalificări de texte. De fapt Alina ştie prea bine cum a activat ca membru în juriu, aşa că dacă aş fi în locul ei, aş avea decenţa unei atitudini mai puţin belicoase. Repet, decenţa.
"Bariera" mea a fost, reamintesc celor cu memorie scurtă, a fost în legătură cu altfel de ieşiri de ale Almei, ieşiri de genul "hei, eu ştiu cine a scris textul X". Ieşiri care nu au nici o legătură cu gramatica sau alte criterii. Dar au legătură cu la(g)cunele deontologice ale Almei. Regret că sînt nevoit să spun asta.
Faptul că ea "vede" acum nu ştiu ce pe Hermeneia este... interesant. Şi noi vedem multe. But, of course, de gustibus.
Sau aşa cum îmi spunea cineva, acum cîteva secunde, "ai făcut transparente rezultatele juriului (ai fost extrem de transparent) şi tot nu le convine?".
Evident, unei categorii de oameni obişnuită doar cu şopîrle, corupţie, fofileli şi aranjamente pe sub masă, cu nepotisme, pile şi relaţii, ... modul transparent, democratic, absolut corect, ... pur şi simplu îi displace. Cam aşa cum apa rece doare dinţii stricaţi... Doar o metaforă. Nu o luaţi la propriu ;)
Thanks, bro'!
Just stay out of my "eighties", and be blessed!
Am putea polemiza despre limba română, despre poezie, estetică, whatever-you-want(!), undeva-cândva...
puțin cam previzibil textul dar nu deranjează neaparat. aș fi vrut poate să mă surprindă cu ceva. am eu teoria asta (poate naivă, poate modernistă) cum că viața are oricînd un potențial spre neprevăzut. dar să nu ne amăgim...
poate mi se pare nițeluș cam dură imaginea cu broasca rîioasă deși înțeleg că se vrea o apartenență la același filon metaforic acvatic dintre cele mai multe care trec prin text. este un text frumos chiar dacă nu extraordinar. și apoi titlul mi se pare puțin cam prea „pilduitor” deși, recunosc, am făcut și eu asta uneori. deși nu sînt un mare fan al imperativului „hei”, aici totuși are ceva tandru și reușește să rămînă poetic, în opinia mea.
la o a doua citire textul îmi pare echilibrat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mi-a plăcut mult "mă vei filma pe sub sprâncene fidelă/pentru a da rewind când vom fi singuri, /înainte de zi e întotdeauna întrebarea, /după noapte e întotdeauna răspunsul". Îmi place cum redai sentimentele tale într-un mod în care pot fi înțelese diferit de fiecare cititor...
pentru textul : Și ascult cum pleacă fotonii deE cu totul altceva faţă de textele cu care ne-aţi obişnuit. Nu c-ar fi genial, dar e altceva. Aş tăia în două secunde "cu aripile întinse" - redundant/ explicativ/ clişeic.
În rest, poezia e mult mai apropiată de vremurile noastre, are atmosferă, are ceva de spus, o spune destul de bine. Nu mai e o poetizare de aia dulceagă, de te ia brusc cu fior şi dor de romane/ jurnale juvenile.
Tot aşa n-ar strica.
pentru textul : dacă aş construi un oraş deSă rămâi „gol” în faţa cuvintelor şi să-l faci şi pe cititor să realizeze, simţind acest „gol”!
pentru textul : cel mai frumos cântec de dragoste deBa, aş vrea să mă comentezi cu acea vigilenţă pe care ţi-am admirat-o uneori, altfel aş păstra poemele în sertarul noptierei de la pat. Tonul şi modul au fost nepotrivite şi nu am "înghiţit", cum ai prevăzut. Reacţiile sunt fireşti "dente per dente". Legat de poezia ta şi acel "ceva" ce-i lipseşte, a fost în parte dictat de situaţia incandescentă creată şi am vrut să fac o comparaţie, poate nereuşită. Cu sinceritatea de azi, acea lipsă o pot nu retrage, dar nici n-o mai susţin. Ţin să citez: "cafeaua şi timpul", "privirea şi parbrizul", "atât de convinşi" etc, etc, mi-au plăcut foarte mult. Am fost tentată de multe ori să comentez poeme lăudându-le( nu am făcu-o), nici critici şi sugerimente nu am vrut încă să adresez nimănui aici( chiar dacă simţeam). Hermeneia are nevoie de oameni activi, oneşti şi curajoşi, înzestraţi cu mult tact(e obligatotiu), având în vedere gradul de sensibilitate ce aparţine categoriei. Legat de "gunoi", insinuasem altceva, dar nu mai contează acum. Tonul pe care mi-ai scris a născut imboldul de a-ţi răspunde, ca o necesitate umană. Iar despre bunul simţ al fiecăruia va decide timpul, cu toate conjuncturile surpriză. Cu respect.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului denu stiu cat de celebru e de fapt. citeste-l cand mergi cu trenul :) oricum, pentru un om care sta la propriu fata in fata cu moartea, vorbeste despre ea cu o naturalete aproape reconfortanta.
pentru textul : Lunea se moare uniform deMultumesc Petre, cuvintele tale merg si ele "firesc" Andu
pentru textul : inner smile de1. Imi cer scuze daca a sunat "acid" ceea ce am zis. 2. Din raspunsurile tale, ca de-acolo a si pornit, am remarcat ca defapt tu esti cea acida. Vezi primul comentariu pe care ti l-am facut pe site legat de banalitatea acelui text... si uita-te la raspunsul tau. Care dintre noi doi a fost acid ? 3. Nimeni de pe site nu are nimic personal cu tine, doar ca... scrii foarte slab si nu vrei sa faci nimic in sensul asta. Textele tale depasesc foarte rar un nivel de clasa a cincia (cu parere de rau). 4. Aciditatea poate aparea si din mandria prosteasca, umana de genul "cum sa-mi dea mie lectii o persoana care scrie...asa" 5. Sa oprim aceasta conversatie aici ca este site literar si nu forum. Imi cer scuze persoanelor care vor fi deranjate de acest schimb de replici din subsolul acestui text. In cazul in care este necesar, cer unui editor sa stearga comentariile din subsol. Multumesc ! Ialin
pentru textul : A cappella de..eu am venit intr-un suflet doar sa spun: Virgil, am intrat pe aceasta postare prin FB :p, insa pentru mine the tune is too slow..[Corina loves either swing or Bach - this one is a bit of an elevator tune]. Have a good '12.
pentru textul : început de an la malul oceanului deaceasta este o proza in versuri?...sau ma insel eu? daca da, atunci te astept si cu o poezie "Despre Cezara".
pentru textul : Despre Cezara deAndu, lasă că vine zâna măseluță! Maria, întreabă-l ,te rog, pe Andu câte degete vede? Lusien, ai toată compasiunea mea și e , doamne, inepuizabilă. uneori privind un om în ochi poți vedea o întreagă epocă.
pentru textul : dacă aș fi perdea demie imi place poemul asa cum e. poate maine o sa/l ard, o sa/l schimb, o sa/l pun intr/un scrin negru sa mucegaiasca. fiecare din voi il receptati prin prisma proprie, pentru unii nu e bun pentru altii e mediocru altora le place. nu stiu, il las asa pentru ca e cel mai aproape de adevarul meu interior. ca tehnica poetica, e perfectibil. Domnilor, va multumesc pentru lectura si sugestii, o sa meditez asupra lor in eventualitatea in care acest poem va fi intr/o carte si nu doar un exercitiu de condei. queen Margot
pentru textul : poeme pentru tooraj deadriana, alina, silvia, paul, vlad m-au inseninat semnele voastre. ma bucura atentia si increderea cu care ma rasfatati si de care, logic, profit. si asta, pt ca va simt aproape. multumesc
pentru textul : De la Vaslui citire deMarian, ai avut dreptate. recitind poemul l-am schimbat între prima si ultima strofă. si... te iau in serios, deoarece pentru mine fiecare parere este binevenita si contează. iti multumesc si te mai astept la fel de obiectiv. mircea.
pentru textul : Existând în definitiv detitlul are o oarecare rezonanță gotică. te-ai gândit numai la "loc"? sau ai dorit o conotație medievală? strofele II si IV sunt reprezentative, după opinia mea. restul are iz de balast. strofele menționate m-au dus cu gândul la incubus și sucubus...și la un tablou celebru al lui Nikolaj Abraham Abildgaard din secolul XVIII.
pentru textul : locus deNu am chef si nici timp sa stau sa scriu justificari de penite. Exista si varianta sa mai comentez pe sitele asta cand o sa am timp de scris comentarii justificatoare de penite. Voi alegeti. Daca Emilian ar avea conditiile financiare si economice ale lui Sorescu, Stanescu si ceilalti enumerati de voi, ar fi mai mare ca ei, in ierarhia culturala romaneasca. Emilian, ce zici tu despre volum sunt texte infantile, ma scuzi. E important sa scoti zeci de volume, nu unul. Si nu ma refer la numarul de exemplare. E mai important ca banii aruncati pe copaci morti intru nemurirea poeziei, sa ii donezi la o casa de copii. Am auzit ca la Brumar s-a ajuns la 4-5 mii lei si mai mult. Piei, satana! Eu o sa imi scot volumul pe 1 cd si atat, ma costa 1 leu.
pentru textul : story of a city deda, cred ca este mai degraba un crochiu pe care se poate construi altceva mai tirziu
pentru textul : epitaful cuvintelor de"Cita libertate si adevar ai suportat si cita minciuna si ipocrizie ai alungat si denuntat?" iata o intrebare pusa de scriitorul Bujor Nedelcovici acum 10 ani in volumul "Aici si Acum" (Hic et nunc) publicat la Editura Cartea Romaneasca",1996. Aceasta intrebare ramine de actualitate si dupa 10 ani.
pentru textul : Colocviu international : « Que faire de l’héritage architectural et urbain des régimes totalitaires? » deLentib a spart gheata cu un al doilea poem. Bun. Intru in hora si postez inca doua poeme. Nu de alta, dar imi place tema. Va urez succes. O piatră pe cer când dumnezeu tace vorbesc pietrele de pe suflet zadarnic așteptăm cineva să le ridice și să le arunce departe în lumea de dincolo de moarte când dumnezeu tace și diavolul apare bun prieten ștergându-ți lacrimile cu bastista curată zadarnic privim chipul acela de fată ca pe-o icoană când dumnezeu tace urâm cerul nedezlegându-i misterul și câteodată cade și piatra din rinichi oamenii fug ca niște pui de potârnichi pentru că dumnezeu nu tace niciodată se face că plouă Iartă-mă, iubește-mă când eram mic… voiam să mă fac Dumnezeu dar nu realizam cât de greu este să iubești și să fii întotdeauna singur zile și nopți, nopți și zile au trecut peste tine, copile când sunt mare… nu am idee cum să iubesc o femeie îi scriu c-o doresc am zidit-o în muză însă greșesc vocea mea mă trădează vocea mea o acuză îmi răstignesc într-o poemă cuvântul și o iubesc tăcut ca și vântul ce-ntoarce pagini și lasă iubiri în paragini când eram mic… voiam să mă fac Dumnezeu dar nu realizam că Dumnezeu s-a născut poet poeții scriu muzele dorm în sicriu muza mea sfințește icoana și când greșesc eu mă rog la Ioana
pentru textul : Dumnezeu deerată: Toţi poeţii, "scotea pălăria"
pentru textul : suntem prea mulți poeți pe lumea asta dehahahahaha.... bine ai venit in kuweit (pe pagina mea literara)..te mai astept...data viitoare platesti bilet pentru intrare la film.
pentru textul : expoziția de corali detextul acesta este interesant prin faptul ca pe de o parte dovedeste ca autorul are usurinta de a scrie dar pe de alta parte nu contine nici un fel de fior poetic. este foarte predictibil si cliseist. doar un fel colectie de maxime. parerea mea.
pentru textul : aproximativ deDa, fără verbe predicative. Gerunziul se acceptă.
Dar, fiindcă m-ai provocat, iată varianta:
satul sub nămeți –
doar turla bisericii
sprijin pentru cer
Se observă lesne dispariția nuanței de acțiune înveșnicită sugerată de gerunziu.
pentru textul : Haiku deAștept păreri :)
Mie mi-a plăcut poemul și zic, poate am mai spus-o și altădată scuze dacă mă repet, n-o fi Emil Pal Nora Iuga în varianta masculină și mult mai tânără dar Emil Pal are metaforă și are suprarealism. Cred că de-a lungul repetatelor noastre întâlniri literare l-am acuzat pe Emil Pal de multe lucruri, inclusiv de lucruri pe care acum, în ceasul al doisprezecelea, le regret. Dar nu cred că l-am acuzat vreodată că scrie prost sau că nu scrie poezie. De aceea afirmațiile domnului Caragea mi se par hazardate (deși nu-s de acord cu suspendarea contului Domniei sale, dar se pare că asta este singura măsură punitivă pe care softul Hermeneia o permite, ceva gen monkey age) și nelalocul lor, Domnia sa împăunându-se cu o activitate literară pe care ar trebui mai degrabă să o treacă sub tăcere.
pentru textul : text parțial lipsă deNici reacția lui Emilian nu e mai presus, într-un fel nu înțeleg de ce nu este suspendat și domnul Pal care zice de mai multe ori că nu-i pasă de părerea unui comentator, asta nu e tot atac la persoană oare?
Oricum, textul acesta ar trebui păstrat pe aici pe H undeva unde să-l vadă lumea mult timp, cam la fel cum se lăsau cadavrele nelegiuților în mijlocul orașelor ca să vadă lumea cum se descompun și să ia aminte.
Păcat de un text bunicel (acum mi-a pierit cheful și sunt sigură că nu doar mie să-l mai comentez) pe care l-a distrus întâi domnul Ionuț trecându-l printre furcile caudine ale orgoliului său măsurat poate doar de suprafața unui teren de rugby pentru goliați, iar apoi l-a călcat singur în picioare și l-a scuipat însuși autorul său, talentatul și degrabă vărsătoriu de sânge domnul pohet Emilian Pal.
Oricum, pentru că, lăsând la o parte aceste incidente cu orgolii atât de specifice masculine de macho man camacho mie textul mi-a plăcut și am degustat din plin variantele sale ezoterice, poate un 'first' cel puțin printre lecturile mele recente din Emilian Pal, voi acorda o peniță.
Margas
a, nuuu, nu-i vorba de "metaforizare de dragul metaforizarii" - aveam eu ceva in minte, dar...n-a iesit. :) asta e, trebuie umplut si cosul de gunoi cu ceva... va multumesc de feed-back si La multi ani!
pentru textul : închinare de cuarț desuperb comentariul tau ioane ar trebui sa te apuci de proza, sau proza de tine
pentru textul : Cel mai, Cea mai deMulțumesc mult, Alina, pentru vizită și comentariu. Pentru Virgil: așa este, povestea are și elemente tragice. Din fericire, în zona satului meu puricii sunt rari. Iarna e prea frig și nu pot supraviețui. Nici unul din animalele noastre de casă nu a avut vreodată purici. Probabil că am dat zilele acestea destul cu bâta în baltă legat de versuri, când mai găsesc ceva timp voi încerca să mai scriu ceva proză, unde e posibil să am mai multă inspirație.
pentru textul : Mâțâli deintra alma pe ring la spectacolul datului cu stîngul în dreptul. domnişoara nu ştie, aşa cum nu ştie nici Cristina Ştefan, că lauda de sine nu pute a bine. dar mă rog, fiecare cu deodorantul lui (sau al ei).
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” deConsideraţiile Almei se încadrează la acelaşi capitol "mîlc bobadilic". Niciodată nu a anunţat pe nimeni din juriu, (Călin poate confrma) că propune descalificări de texte. De fapt Alina ştie prea bine cum a activat ca membru în juriu, aşa că dacă aş fi în locul ei, aş avea decenţa unei atitudini mai puţin belicoase. Repet, decenţa.
"Bariera" mea a fost, reamintesc celor cu memorie scurtă, a fost în legătură cu altfel de ieşiri de ale Almei, ieşiri de genul "hei, eu ştiu cine a scris textul X". Ieşiri care nu au nici o legătură cu gramatica sau alte criterii. Dar au legătură cu la(g)cunele deontologice ale Almei. Regret că sînt nevoit să spun asta.
Faptul că ea "vede" acum nu ştiu ce pe Hermeneia este... interesant. Şi noi vedem multe. But, of course, de gustibus.
Sau aşa cum îmi spunea cineva, acum cîteva secunde, "ai făcut transparente rezultatele juriului (ai fost extrem de transparent) şi tot nu le convine?".
Evident, unei categorii de oameni obişnuită doar cu şopîrle, corupţie, fofileli şi aranjamente pe sub masă, cu nepotisme, pile şi relaţii, ... modul transparent, democratic, absolut corect, ... pur şi simplu îi displace. Cam aşa cum apa rece doare dinţii stricaţi... Doar o metaforă. Nu o luaţi la propriu ;)
in plus, nu vad unde e colajul, sau in ce consta colajul. poate ne explici
pentru textul : liftul.cazi.inexistent deThanks, bro'!
pentru textul : ROTUND deJust stay out of my "eighties", and be blessed!
Am putea polemiza despre limba română, despre poezie, estetică, whatever-you-want(!), undeva-cândva...
puțin cam previzibil textul dar nu deranjează neaparat. aș fi vrut poate să mă surprindă cu ceva. am eu teoria asta (poate naivă, poate modernistă) cum că viața are oricînd un potențial spre neprevăzut. dar să nu ne amăgim...
pentru textul : ultima filă din jurnalul unei octogenare romantice depoate mi se pare nițeluș cam dură imaginea cu broasca rîioasă deși înțeleg că se vrea o apartenență la același filon metaforic acvatic dintre cele mai multe care trec prin text. este un text frumos chiar dacă nu extraordinar. și apoi titlul mi se pare puțin cam prea „pilduitor” deși, recunosc, am făcut și eu asta uneori. deși nu sînt un mare fan al imperativului „hei”, aici totuși are ceva tandru și reușește să rămînă poetic, în opinia mea.
la o a doua citire textul îmi pare echilibrat.
Pagini