unde pot fi citite textele care intra in concurs?

Lucian...esti bine? totul este in ordine? Incepi sa ma ingrijorezi... despre semnificatia lotusului, maine. pe lumina.

Mulţumesc frumos, Adrian. Chiar mă gândeam, mai apoi, după ce ţi-am scris, că poate parcela aceea să fie legată de cimitir. E bine că am reuşit să prind sensul corect, în cele din urmă, al formulării tale. Exact la parcelă mă împiedicasem.:)

cu drag,
s.b

cailean - ei, da. Mansarda aceea este cel mai bun loc pentru asemenea întâlniri. Patroana librăriei St.O.Iosif, și unul dintre sponsorii mei, chiar s-a supărat că nu fac lansarea ( nici prima și nici a doua) la ea în librărie. Dar e vorba de respectul acordat celor ce te onorează cu prezența și care nu pot fi lăsați să stea în picioare, printre rafturile de cărți și cu lumea care se vântură pe ușă. Lansarea de anul trecut a fost o mare reușită. Imaginează-ți că mansarda a fost plină ochi și a stat lumea și în picioare. Asta nu se întâmplă prea des, cel puțin în Brașov. Și acum am o surpriză pe care ți-o împărtășesc numai ție, pentru că nu vei fi, din păcate, acolo, ca să o divulgi : mă va onora cu prezența actrița bucureșteană Rodica Mandache care va susține un recital din sonetele mele. Asta va ridica mult cota înlnirii, în ansamblul ei. Să ne auzim sănătoși. actaeon - mulțumesc pentru apreciere și pentru bucuria de a știi că mai există un cititor. Nu sunt atât de mulți, înct să uiți pe unul dintre ei. Să dea Dumnezeu să mai avem putere în noi și să nu coborâm ștacheta.

ovYus, îmi pare de o firească normalitate, ca atunci când nu îți place un grup în care vrei să hămăi și constați că "limbajul" tău nu este înțeles, să o iei pe coclauri, adică să te retragi. îmi pare de o crudă stupiditate ca atunci când nu îți place un text, precum acesta, să îl comentezi cum te ajută capul, citând din Dex sau mai știu eu cum, dar să nu îl batjocorești recomandându-l. și acest "îmi pare" este rostit cu durerea că unii emițând sintagme ca: "nici dracu nu te poate vindeca" își lipesc cu scuipat stindardul de creștin pe o frunte îngustă, limitată, ce crede că acest banner este de purtat în asemenea luări de poziție și atitudini. probabil sunt în capul lor martiri. neavând bunăvoința lui Virgil, te pun în recycle bin alături de nicodem, până, dacă și când vă maturizați.

E vorba despre cercurile din lanuri?

ma amuzi Ela, eu zic sa iti ajustezi histrionismele fiindca nu iti fac rau decit tie. ieri vizitam un "traiding post" de indieni navajo si hopi si pipaiam totemuri si tot felul de amulele si instrumente ceremoniale reale draga mea, asa ca te asigur ca stiu foarte bine ce sint alea totemuri, poate mai bine decit tine si fara sa "traversez culturi" asa in imaginatie. Eu n-am spus niciodata nici ca scrii prost si nici ca nu imi place cum scrii. Ma tem insa ca aceasta irascibilitate a ta fata de oricine nu te lauda iti va aduce multe dezavantaje. Eu iti recomand sa o iei cu un bob de umor si o lingurita de smerenie ca nu o sa iti faca rau de loc. Tot eu te incurajez ca sa scrii aici pentru ca te asigur ca aici, spre deosebire de alte locuri unde se poate accepta orice, aici daca scrii prost odata ti se va spune in fata si nu se va gudura nimeni doar pentru ca te cunoaste. Am ami spus-o si o mai spun, vreau ca Hermeneia sa fie un loc in care cei ce scriu bine sa rivneasca sa ajunga autori Hermeneia iar cei care scriu prost sa se teama sa publice aici. Ce faci tu in continuare depinde de tine. Si inca ceva, sa nu iti imaginezi ca eu nu scriu prost din cind in cind.

Un poem o marturisire vie, n-as folosi termenul de "realist" pentru ca as risca sa produc o confuzie cu un curent literar prea legat de o anumita epoca, demult apusa vorba fie intre noi. Si tot intre noi fie vorba pe "realismul" douamiist nu a reusit sa-l reinventeze deocamdata nimeni, cam tot ce se face este la nivelul unei relatari jurnalistice uneori chiar exagerate a unor realitati la limita. Sunt unii, cum e de exemplu Liviu Nanu cu ciclul "Carciuma lui Bicuta" care bat, inteligent, la poarta acestui realism hai sa il numesc asa, de dragul conversatiei "modern" si oricum, fundamental acceptabil, onest... lui ii reuseste partial aceasta tentativa pentru ca Liviu are un farmec doar al lui pe care l-a folosit, ca pe un ingredient secret, in toate scrierile sale. Deci nu neaparat scrierea aceea realista i-a iesit, ci poate doar tot viziunea lui poetica imbracata in haina aceea de proza care se vrea moderna. Dar asta e deja o divagatie, nu insa desprinsa de tot de context, pentru ca am observat si la tine Carmen tendinta de a impinge in frust, in real textul si cel putin asa cum arata acum e o tendinta pe fondul unei putinte exclusiv descriptive. Oricum, textul acesta este un text care merita sa traiasca in anul de gratie 2008, adica nu are clisee, nu doarme in pantaloni, nu e bun de citit domnisoarelor de pension si mai ales, nu se poate canta pe o chitara. Deci primul pas l-ai facut. Mai raman ceilalti 999... dar stii ca alde ca mine avem rabdare surato! Cu placerea lecturii ca sa citez clasici in viata, Andu

un text bun, dacă revii pe el Paule vezi ai grija să nu schimbi nimic
iar dacă textul este bun titlul este remarcabil chiar adumbrește puțin textul una peste alta o lectură plăcută
mersi
Andu

Chestia cu "ruta Iasi Dorohoi via Trusesti" este o chestiune de proasta crestere... e ca si cum ai spune ca cei care te citesc sunt eventual niste provinciali (desi cu referire la Iasi poate ar trebui sa mai cauti pe google), eventual invidiosi pe faptul ca si tu, dupa atatia altii, ai descoperit Roma... ce sa mai zic... rasu-plansu. Ar fi fost desigur mult mai bine sa iti reprimi tentatia de a jigni si am incredere ca data viitoare vei fi mai inteleapta. Despre poezie... ai vrut sa concepi un text de atmosfera valorificand detaliile pentru creionarea unei imagini persistente... cred ca nu ai reusit sa lasi lectorului impresia de calator alaturi de tine iar poezia ramane doar un pumn de cioburi care au avut sansa sa devina oglinda... poate data viitoare.

nu e simplu deloc. doar in aparenta. de fapt, e un film. bun. foarte bun. cu final... ne-asteptat.

si criza cat mai scurta!

Ok, mi-a amintit de Eminem și un film al lui. Îmi plac și lucrurile simple. O seară buna, n-ai grijă, mai vb!

.....Aş încadra textul acesta la un suprarealism romantic, cu tuşe impresioniste, dar asta ar fi aşa - o anostă cale de a începe un demers (pseudo)critic. Fără să mă întind prea mult, spun că mi-au plăcut în primul rând modul discursiv de abordare şi echilibrul aproape perfect între imagine şi sensul final şi, fireşte, veridic via sentiment.

.....Pe de altă parte, poezia ta ne arată clar şi succint cum se foloseşte în armonie cu metafora suficientă acest instrument liric atât de abuzat (molestat aş spune), care se numeşte repetiţia.

.....În rest, un puseu pozitiv de lirism autentic, rezonabil criptat, o trăire lucidă servită onest cititorului, o scriere care ne demonstrează că, atunci când ai cu adevărat ceva de spus şi mai eşti şi vizitat de inspiraţie, se poate ajunge la poezie imanentă relativ simplu, fără ambiguitate extremă, fandoseală eliptic-metafizică şi decapitarea sentimentului din raţiuni de autoapărare.

.....Dacă ar fi să remarc neapărat ceva, ar fi finalul - un alt exemplu de cum şi când se pune punct, un final memorabil, cel puţin pentru mine.