am sa incep cu sfarsitul si vreau sa spun ca ultimul vers mi-a dat impresia unui poem rotund, un poem care curge usor asemenea unui rau prin venele muntiilor. trebuie sa recunosc ca nu sunt un mare fan al poeziei in rima, dar naturaletea si simplitatea primei strofe m-a cucerit. am o singura observatie de facut asupra sintagmei "norii de sange" care imi pare putin fortata
Mulţumesc pentru sugestii! Am modificat, în afară de ,,atât de puţin ştim noi despre plăcere'', care sună bine şi, după părerea mea, redă sensul intenţionat de autor. Cu stimă.
Interesant este ca (potrivit bibliei) asa cum a fost cu "Maria" asa a fost si cu Samuel fiul Anei una dintre cele 2 sotii ale lui Elcana... care in jurul varstei de 3 ani (varsta cand erau intarcati copii in Israel) a fost dus la Templul lui Dumnezeu... Ma bucur ca mai sunt oameni care apreciaza Biblia insa sunt surprins ca numele Fiului lui Dumnezeu apare cu doi "I"... Mi-a placut ideea ca imparatia aceea depasea putin pamantul si de asemenea mi-a placut atmosfera in care am fost introdus de text...
Interesant si foarte bine realizat experiment vizual. Insa cand vine vorba de autoarea katya kelaroo eu devin foarte exigent si asta este... stiu, subiectiv. Textul are cateva lacune grele. "iubește-ți aproapele ca tine însuți" - aici lipseste o prepozitie "pe" - e greu sa-ti imaginezi un asemenea autor in postura de agramat, nu? "fluturele e umilit când se târăște nefericit, asemeni viermelui" - corect e "asemenea" - idem "inima mea a început să bată a monte, nu aval" corect este "in amonte, nu in aval" - tot asa. De cele mai multe ori incercarea de a fi desavarsit se impiedica tocmai de faptul ca nu putem fi desavarsiti, suntem doar oameni iar uneori suntem chiar aiurea, dar nu e nicio problema, Dumnezeu ne iarta pe toti. Psalmi agramati... de ce nu la o adica? Ma rog, discutabil. Parerea mea, Andu P.S. Sarbatori Fericite Katya
Ioane, onorat... și ținem legătura că eu nu mai plec din țara asta dacă n-am făcut-o la vremea mea acu am rămas pe aici cu colegii mei de țară de mai sus. Dar știi ce mă ține în formă? Mă gândesc așa, când mi-e mai greu, daca Emil Boc a reușit să ajungă prim-ministrul României, atunci chiar și eu am o șansă să devin cineva în țara asta! Oricine poate conduce țara asta! Asta da democrație nu fasoane ca la americani!
Andu
uneori mi se pare ciudat sa spun multumesc, mai ales cand este vorba despre o persoana care ma stie atat de bine ca tine. pot spune doar ca ma bucur ca te-ai regasit in poemul meu. e aproape ca si cum as spune ma bucur ca te-ai simtit bine in sufletul meu.:)
Roxana, p.s. nr.2 - de fapt, acum ca am urmarit "60 minutes" pe CBS, am sa iau gluma ta (ce-i drept, relativ nesarata) ca pe un compliment. Evident, doar un compliment si nimic mai mult.
m-am intrebat, la prima citire, daca cineva priveste acest dans. in ambele variante, merită. sunt expresii care mi-au placut, insa am reticente in privinta finalului; la fel, si in cazul dansului .... :)
lucian, surprinzatoare perceptia ta asupra poemului. insa, ptr mine, e vorba despre faptul de a merge impreuna, de a potrivi pasul, miscarea, gandul -asemenea emotiei unui dans- iar aici, fireste, nu e vorba de nicio amenintare sau altceva, ci, pur si simplu, de acord. daca privirea soarbe, da. se mai numeste si obiectivare, adica deschidere care inchide. multumesc mult ptr semnul tau de azi
Camelia, poate ți-ar fi mai potrivit dacă ai încerca să citești mai multă poezie și apoi să încerci să te "debarasezi" de tot ce ai citit, dacă înțelegi ce vreau să spun. Nu e nevoie numai de simțire pentru a scrie, trebuie să-ți găsești vocea proprie. Am citit ce ai postat pe hermeneia; îmi pot da seama că privești cu sensibilitate în jur, dar nu este suficient. Poeziile tale suferă în expresie.
Dacă ar fi să comentez ceva din problematică în sine, aș spune că eu sunt de părere că zbaterea și conflictul pornesc nu de la încercarea de a "deveni" ceva, ci sunt consecința unei deveniri care s-a petrecut deja. Încercarea de a "redeveni" (cel puțin acesta este conceptul creștin - pentru că a fost enumerat ca una dintre tematicile de pornire în acest dialog imaginar) ar putea fi soluția, conștientizarea mișcării interioare despre care spuneai că nu mai are nevoie de timp. Astfel privind lucrurile, concluzia la care am ajunge ar fi aproximativ aceeași, pentru că devenire implică un proces "temporal", pe când re-devenire implică un proces împotriva noțiunii de "timp". Nu știu dacă am reușit să mă fac înțeleasă, sunt un pic pe grabă, pentru că, nu-i așa, suntem încă sub presiunea falsei deveniri (nu mă pot abține, aici aș vorbi mai curând despre o falsă devenire impusă de acel exterior despre care vorbesc personajele tale aici). Așteptăm (deși și asta implică presiunea timpului) continuarea dialogului.
Virgile, daca spui tu asta, chiar ca sunt vremuri ciudate :-) Poate ca ar trebui si tu sa lasi subconstientul sa lucreze mai cu sarg. Mai fa o autoexilare in somn (vorbeste cu Ghilea, el e maestru), apoi daca nici kama sutra nu merge, daca incinerarea volumelor de versuri ramase nevandute nu duce decat la o reclamatie la pompieri, atunci se mai poate incerca un sepuku cu cutitul de taiat hartia (mai ai unul din astea pe acasa?) Bobadil
M-a impresionat poezia aceasta de la prima citire, acum o lună, și dacă nu aș fi amuțit și asurzit, i-aș fi scris măcar un comentariu. Mută de admiraâie, și surdă, din alte motive:la vremea aceea lumea fluiera asurzitor a criză economică. Am revenit să citesc și am aceleași impresii despre construcțiile poeziei. Nu mă împac cu formularea "a spus el/ dumnealui ", dar strofele următoare invalidează prima impresie. Poezia te prinde de guler de la versurile "haidem să facem un fluier/ pe potriva vântului" și nu te lasă pînă nu fluieri de admirație la potop de metafore: "haidem să-i facem somnului un fluier/ în care sunetul să viseze/ că este cuvânt", "toamnei să-i facem un fluier/ crăpat de brumă" Inedit efectul verbului "a suneta" din "să-i facem și nopții/ un fluier crăpat de ziuă/ să nu ne mai sunete a moarte" Impresia generală este a unui exercițiu exhaustiv asupra paradigmelor morții și a genezei post-mergătoare, sprijinit pe ideea "fluier crăpat". Holografic efectul dat de imaginea poemului despre un fluier locuit de un poem despre fluier sunetat de poem despre un fluier crăpat de poem... Spectacol de sunet și durere. Evident, finalul conține lovitura de grație.
Mi se pare interesant demersul de a găsi ceva în care să crezi atunci când ceea era un stâlp de susținere s-a surpat în pustietate. „o cruce de pluș” pentru copii... asta sună a „cruciada copiilor”, a sfârșit de credință în ceva, ceea ce de fapt susține tot poemul. „de frică încep să cred hainele mamei sînt vii” De ce „de frică”? Omul începe să creadă în ceva „de frică”? Asta nu înțeleg. Aș adăuga „să cred în”.
sunt comentarii care vin ca o salvare.
ce bine c-a ajuns la cineva poezia asta. nu la cineva, la tine. :o)
parca m-ai scos la mal.
poate ca si poezia ar trebui scrisa mai la rece, mai cu pudoare, mai fara asteptari. inca nu stiu, eu tremur de fiecare data. si n-as sti sa spun de ce, poate ca doar asa se faramiteaza unii.
multumesc, raluca.
O fi ziua banală, dar tu, Paul, ai ,,debanalizat-o" :) într-un poem în care reusesti să induci stări de o sensibilitate rară:
,,stau în parc
cum se stă după înhumare"
,,sunt liturghie fadă
prohod lângă un mormânt"
,,să pui în ele o cană de ceai
cum pui un bebeluș la somn"
din alte timpuri"
,,lichidul frige
odată cu grija ta fermecătoare"
Finalul este relaxant, usor aforistic în ultima rostire, si mi-e tare drag ,,Visele nu pot fi grăbite" Un poem de jar si o alunecare tandră. Felicitări!
PS. Felicit antecomentatorii pentru o atmosferă cu totul specială.Si vă mulţumesc. Mi-e bine.
da, interesanta observatia lucian. dar nu a fost scris pe plaja. e mai degraba un text "de scorbura". am eu perioadele mele "de scorbura" merci Sister, e un text care desi a fost scris intr-o noapte, totusi e produsul a mai multor saptamini
Vladimir, sa spun, sa nu spun... :-) nedesavarsirea in cazul acesta nu stiu daca este un pacat, un dat, ori un dar. Mai ramane de studiat, in texte viitoare, ca material, har Domnului, avem. Nu spunem ce vedem in oglinzi!
vă mulţumesc pentru citire, pentru păreri
pot să rămân în sfera mea sinceră-simplistă sau pot încerca direcţii noi
reperele sunteti dv., cei care aveţi deja experienţa poetizării
de aceea sunt aici
părerea dv. contează
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
am sa incep cu sfarsitul si vreau sa spun ca ultimul vers mi-a dat impresia unui poem rotund, un poem care curge usor asemenea unui rau prin venele muntiilor. trebuie sa recunosc ca nu sunt un mare fan al poeziei in rima, dar naturaletea si simplitatea primei strofe m-a cucerit. am o singura observatie de facut asupra sintagmei "norii de sange" care imi pare putin fortata
pentru textul : nu mi-e teamă de moarte deCeva ce citești pe nerăsuflate. Imagini deosebite, cursive, un tot care te obligă la o continuare!
pentru textul : Șapte poduri peste memorie decailean, esti sigur in privinta palariei? mov a la diderot? destul de patetic totul....
pentru textul : Viziune cu barză, vacă și broască depunct
pentru textul : despre inundaţii. altfel deMulţumesc pentru sugestii! Am modificat, în afară de ,,atât de puţin ştim noi despre plăcere'', care sună bine şi, după părerea mea, redă sensul intenţionat de autor. Cu stimă.
pentru textul : Marea e acoperită de trandafiri deMulțumesc Beniamin, aveam nevoie de asta. M-ai convins.
pentru textul : Săgeți în piept deInteresant este ca (potrivit bibliei) asa cum a fost cu "Maria" asa a fost si cu Samuel fiul Anei una dintre cele 2 sotii ale lui Elcana... care in jurul varstei de 3 ani (varsta cand erau intarcati copii in Israel) a fost dus la Templul lui Dumnezeu... Ma bucur ca mai sunt oameni care apreciaza Biblia insa sunt surprins ca numele Fiului lui Dumnezeu apare cu doi "I"... Mi-a placut ideea ca imparatia aceea depasea putin pamantul si de asemenea mi-a placut atmosfera in care am fost introdus de text...
pentru textul : Roșu deCu mult drag, Paul. Silvia, mulţumesc. Stima colegială e reciprocă :)
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deMulţumiri şi preţuire tuturor colegilor.
Interesant si foarte bine realizat experiment vizual. Insa cand vine vorba de autoarea katya kelaroo eu devin foarte exigent si asta este... stiu, subiectiv. Textul are cateva lacune grele. "iubește-ți aproapele ca tine însuți" - aici lipseste o prepozitie "pe" - e greu sa-ti imaginezi un asemenea autor in postura de agramat, nu? "fluturele e umilit când se târăște nefericit, asemeni viermelui" - corect e "asemenea" - idem "inima mea a început să bată a monte, nu aval" corect este "in amonte, nu in aval" - tot asa. De cele mai multe ori incercarea de a fi desavarsit se impiedica tocmai de faptul ca nu putem fi desavarsiti, suntem doar oameni iar uneori suntem chiar aiurea, dar nu e nicio problema, Dumnezeu ne iarta pe toti. Psalmi agramati... de ce nu la o adica? Ma rog, discutabil. Parerea mea, Andu P.S. Sarbatori Fericite Katya
pentru textul : humnezei deIoane, onorat... și ținem legătura că eu nu mai plec din țara asta dacă n-am făcut-o la vremea mea acu am rămas pe aici cu colegii mei de țară de mai sus. Dar știi ce mă ține în formă? Mă gândesc așa, când mi-e mai greu, daca Emil Boc a reușit să ajungă prim-ministrul României, atunci chiar și eu am o șansă să devin cineva în țara asta! Oricine poate conduce țara asta! Asta da democrație nu fasoane ca la americani!
pentru textul : prima doamnă deAndu
Green Mary, nimfa apelor inimii: -- -- --
pentru textul : my Mary deuneori mi se pare ciudat sa spun multumesc, mai ales cand este vorba despre o persoana care ma stie atat de bine ca tine. pot spune doar ca ma bucur ca te-ai regasit in poemul meu. e aproape ca si cum as spune ma bucur ca te-ai simtit bine in sufletul meu.:)
pentru textul : oglinzile nu mint deRoxana, p.s. nr.2 - de fapt, acum ca am urmarit "60 minutes" pe CBS, am sa iau gluma ta (ce-i drept, relativ nesarata) ca pe un compliment. Evident, doar un compliment si nimic mai mult.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi demultumesc Otilia pentru trecere si atentionare am facut niste modificari pe text,o zi frumoasa
pentru textul : Scenariu scris pe jumătate de față de masă dem-am intrebat, la prima citire, daca cineva priveste acest dans. in ambele variante, merită. sunt expresii care mi-au placut, insa am reticente in privinta finalului; la fel, si in cazul dansului .... :)
pentru textul : Un fir incandescent de sunete delucian, surprinzatoare perceptia ta asupra poemului. insa, ptr mine, e vorba despre faptul de a merge impreuna, de a potrivi pasul, miscarea, gandul -asemenea emotiei unui dans- iar aici, fireste, nu e vorba de nicio amenintare sau altceva, ci, pur si simplu, de acord. daca privirea soarbe, da. se mai numeste si obiectivare, adica deschidere care inchide. multumesc mult ptr semnul tau de azi
pentru textul : (hai, vii?) deCamelia, poate ți-ar fi mai potrivit dacă ai încerca să citești mai multă poezie și apoi să încerci să te "debarasezi" de tot ce ai citit, dacă înțelegi ce vreau să spun. Nu e nevoie numai de simțire pentru a scrie, trebuie să-ți găsești vocea proprie. Am citit ce ai postat pe hermeneia; îmi pot da seama că privești cu sensibilitate în jur, dar nu este suficient. Poeziile tale suferă în expresie.
pentru textul : Minune deDacă ar fi să comentez ceva din problematică în sine, aș spune că eu sunt de părere că zbaterea și conflictul pornesc nu de la încercarea de a "deveni" ceva, ci sunt consecința unei deveniri care s-a petrecut deja. Încercarea de a "redeveni" (cel puțin acesta este conceptul creștin - pentru că a fost enumerat ca una dintre tematicile de pornire în acest dialog imaginar) ar putea fi soluția, conștientizarea mișcării interioare despre care spuneai că nu mai are nevoie de timp. Astfel privind lucrurile, concluzia la care am ajunge ar fi aproximativ aceeași, pentru că devenire implică un proces "temporal", pe când re-devenire implică un proces împotriva noțiunii de "timp". Nu știu dacă am reușit să mă fac înțeleasă, sunt un pic pe grabă, pentru că, nu-i așa, suntem încă sub presiunea falsei deveniri (nu mă pot abține, aici aș vorbi mai curând despre o falsă devenire impusă de acel exterior despre care vorbesc personajele tale aici). Așteptăm (deși și asta implică presiunea timpului) continuarea dialogului.
pentru textul : O primă discuție (virtuală) cu Jiuddu Krishnamurti și Fizicianul despre sfârșitul timpului psihologic deVirgile, daca spui tu asta, chiar ca sunt vremuri ciudate :-) Poate ca ar trebui si tu sa lasi subconstientul sa lucreze mai cu sarg. Mai fa o autoexilare in somn (vorbeste cu Ghilea, el e maestru), apoi daca nici kama sutra nu merge, daca incinerarea volumelor de versuri ramase nevandute nu duce decat la o reclamatie la pompieri, atunci se mai poate incerca un sepuku cu cutitul de taiat hartia (mai ai unul din astea pe acasa?) Bobadil
pentru textul : 3:59 a.m. deM-a impresionat poezia aceasta de la prima citire, acum o lună, și dacă nu aș fi amuțit și asurzit, i-aș fi scris măcar un comentariu. Mută de admiraâie, și surdă, din alte motive:la vremea aceea lumea fluiera asurzitor a criză economică. Am revenit să citesc și am aceleași impresii despre construcțiile poeziei. Nu mă împac cu formularea "a spus el/ dumnealui ", dar strofele următoare invalidează prima impresie. Poezia te prinde de guler de la versurile "haidem să facem un fluier/ pe potriva vântului" și nu te lasă pînă nu fluieri de admirație la potop de metafore: "haidem să-i facem somnului un fluier/ în care sunetul să viseze/ că este cuvânt", "toamnei să-i facem un fluier/ crăpat de brumă" Inedit efectul verbului "a suneta" din "să-i facem și nopții/ un fluier crăpat de ziuă/ să nu ne mai sunete a moarte" Impresia generală este a unui exercițiu exhaustiv asupra paradigmelor morții și a genezei post-mergătoare, sprijinit pe ideea "fluier crăpat". Holografic efectul dat de imaginea poemului despre un fluier locuit de un poem despre fluier sunetat de poem despre un fluier crăpat de poem... Spectacol de sunet și durere. Evident, finalul conține lovitura de grație.
pentru textul : fluier crăpat deSufletul meu va fi printre voi, îmi place cum arată coperta volumului. Va urez succes și toate cele bune Aprecierile mele
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a depoate ai dreptate. merci ptr observatie
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni deMi se pare interesant demersul de a găsi ceva în care să crezi atunci când ceea era un stâlp de susținere s-a surpat în pustietate. „o cruce de pluș” pentru copii... asta sună a „cruciada copiilor”, a sfârșit de credință în ceva, ceea ce de fapt susține tot poemul. „de frică încep să cred hainele mamei sînt vii” De ce „de frică”? Omul începe să creadă în ceva „de frică”? Asta nu înțeleg. Aș adăuga „să cred în”.
pentru textul : Pluș desunt comentarii care vin ca o salvare.
pentru textul : Geruită, de-altădată dece bine c-a ajuns la cineva poezia asta. nu la cineva, la tine. :o)
parca m-ai scos la mal.
poate ca si poezia ar trebui scrisa mai la rece, mai cu pudoare, mai fara asteptari. inca nu stiu, eu tremur de fiecare data. si n-as sti sa spun de ce, poate ca doar asa se faramiteaza unii.
multumesc, raluca.
Nu înțeleg: v-ați dat singur peniță??!
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deO fi ziua banală, dar tu, Paul, ai ,,debanalizat-o" :) într-un poem în care reusesti să induci stări de o sensibilitate rară:
,,stau în parc
cum se stă după înhumare"
,,sunt liturghie fadă
prohod lângă un mormânt"
,,să pui în ele o cană de ceai
cum pui un bebeluș la somn"
din alte timpuri"
,,lichidul frige
odată cu grija ta fermecătoare"
Finalul este relaxant, usor aforistic în ultima rostire, si mi-e tare drag ,,Visele nu pot fi grăbite" Un poem de jar si o alunecare tandră. Felicitări!
PS. Felicit antecomentatorii pentru o atmosferă cu totul specială.Si vă mulţumesc. Mi-e bine.
pentru textul : lagăre ale căror nume au fost uitate deda, interesanta observatia lucian. dar nu a fost scris pe plaja. e mai degraba un text "de scorbura". am eu perioadele mele "de scorbura" merci Sister, e un text care desi a fost scris intr-o noapte, totusi e produsul a mai multor saptamini
pentru textul : atît îmi doream... ▒ deVladimir, sa spun, sa nu spun... :-) nedesavarsirea in cazul acesta nu stiu daca este un pacat, un dat, ori un dar. Mai ramane de studiat, in texte viitoare, ca material, har Domnului, avem. Nu spunem ce vedem in oglinzi!
pentru textul : Bal mascat devă mulţumesc pentru citire, pentru păreri
pentru textul : Mă opresc azi depot să rămân în sfera mea sinceră-simplistă sau pot încerca direcţii noi
reperele sunteti dv., cei care aveţi deja experienţa poetizării
de aceea sunt aici
părerea dv. contează
merci Ioana, ramin la convingerea ca ar mai putea fi imbunatatit dar poate in timp
pentru textul : banala nostalgie a anului 1907 dePagini