al doilea corolar dacă timpul vine atunci și trece. asadar nu avem prezent și viitor, fiindcă ceea ce trece nu poate fi nici acum nici mâine. cu simpatie pentru felul matematic în care scrii și strădania de a îmbrăca în metafore acest univers logic, lucian.
Ceea ce îmi place aici este faptul că prin cuvinte puține reușești să dai viață unui caleidoscop întreg de imagini, care se derulează cu o viteză amețitoare. Singurul meu regret este că textul se termină prea repede, iar plăcerea mea fu de scurtă durată.Am rezonat în mode special cu pasajul doi în întregime, precum și cu „alergatul pe sfoară”, la fel - cu ”bustul de plastic al lunii”.
acest text. poate prea realist. mi se pare mai degrabă un reportaj prin ale cărui urme patinează,în toate direcțiile, săniile poeziei. mesaj fără echivoc îmbrăcat devreme, poate voit frust.
Sărbători minunate, Ottilia.
cel puţin, un lucru util se transformă în alt lucru util.
distrugerea pădurilor nu ar fi atât de îngrijorătoare dacă ar exista şi întinerirea pădurilor, sădirea de copaci tineri, să existe o continuitate deci, ca şi în viaţa omului.
semnalul de alarmă se trage continuu. nu se ştie cât şi unde este auzit.
oricum, nu cred că putem exista fără copaci şi fără hârtia de scris.
e un text fain, inchegat si care vorbeste despre un singur lucru. si asta e bine. stii ce spui, ce vrei.
initial nu mi'a placut finalul, insa daca ma gandesc ca filmul e o modalitate de a'ti satisface nevoia de fictiune, atunci e ok.
bravo
....eu m-am oprit la verbul șiroiesc... apoi am continuat cu o nostalgie de colegiu... Sorin, caută alte verbe, alte substantive, cu impact, proaspete, asta pentru început... și nu o spun pe un ton condescendent, toți mai păcătuim:) cu speranța că nu am deranjat...
aici ai o placheta nu un poem. sunt un cititor grabit ca 90% dintre cititorii de poezie ai lumii sec al XI-lea. va trebui sa-mi largesti codul la irukanji a carei otrava o ador intr-o dubla imbratisare finala. este prea putin din ce poate doar pentru s8. am citit cu inteligenta restul si tot ramane mai puternic semnul fata de intreg. oricum, poemele poemului sunt frumoase. unele dintre ele foarte sugestive. dar si unele ostentative in referinte. nu cred ca ai nevoie de toate (referintele). in s3 ai 4 doar in primele 2 versuri. congrat.
Pai, daca mi-ar fi ieșit bine, nici d-voastră nu ați fi avut ocazia îndeplinirii unor atribuții din fișa postului, exersând în critică pe cazul meu... (sigur, glumesc) Ceea ce mi-e clar e că mai am mult de lucru pân` să-mi iasă ceva acătării din mâna mea. Așa că vă fffffff mulțumesc. IB
Mariana, nu merit cuvintele tale, dar îți mulțumesc frumos... Când visteria sufletului e plină ea se revarsă, precum în cazul tău ... mi-a făcut bine că ai văzut până în om. Reverență!
Păi da..cam asta era ideea...să amintească de Zenobia lui Naum. E într-adevăr prea vizibilă trimiterea. Numai că eu cred că poemul ăsta păcătuiește prin facilitate nu prin aceea că sunt folosite imagini din care cititorul nu înțelege nimic.
Scuze, dar niciunul dintre voi nu are nimic de-a face cu talibanii de pe agonia, deci nu prea aveti de unde sa aveti habar ce le umbla prin capetele lor patrate. Oricum, acest articol al lui Paul este un efort demn de o cauza mai buna, insa nu asa se lupta fratilor, slobozind zgomote disarmonice dintr-o scorbura intr-un copac antic si, desigur, acceptat.
Ideea nu era să îți ceri scuze sau să regreți, ci să te gândești de ce. E un text care poate mai mult, dar doar dacă e regândit ca structură și mijloace de expresie. De aceea nici nu pot spune exact ce anume nu mi se pare ok, sau să sugerez ceva, pentru că ar însemna să ajungă la tine ceva străin, nu poezia ta. Sigur, aceasta este impresia mea, tu îl poți găsi perfect, dar... qui prodest?
Raluca, îmi pare rău că trebuie să-ţi dau vestea proastă că lumea nu se învârte în jurul tău. Persoana ta nu mă interesează. Eu mi-am expus o opinie, nimic mai mult. În ceea ce priveşte valoarea literară a lui Emilian, a mea şi a ta - să spunem doar că nu e elegant deloc să te apuci să faci comparaţii.
Paul, e chiar frumoasă versiunea ta, n-am, Doamne fereşte, ce interpreta greşit, dar e...altceva. A ieşit cu totul altceva faţă de ceea ce am vrut eu să trasmit. N-o să mă apuc acum să.mi explic tot textul, dar pentru exemplificare aleg:
Varianta originală :
caietul tău cu scoarţe vişinii
care şi-a tot amânat parada esteticii
o să-l vindem pe o gură de oxigen
nici o amintire nimic
biciuieşte-ţi zeii în seara aceasta
pentru ultima dată
să nu le rămână pe mâini
nici o urmă din adeneul tău
Varianta Paul:
apoi să părăsim parcul copertat vişiniu
să ne vindem pe o gură de oxigen
pentru că am pe mâini
urmele adeneului tău
caietul cu scoarţe vişinii e un manuscris care aşteaptă publicarea, în varianta ta devine parc copertat vişiniu, ceea ce, trebuie să admitem, nu-i chiar acelaşi lucru.
Chestia cu zeii şi cu nici o urmă de adeneu pe mâini e un îndemn de renunţare la idolii urbani, mă rog, diferiţi pt fiecare, nu are nici o importanţă că este vorba de discuţii mondene din cafenea sau mersul la cinema 3 D.
Adeneul ajunge pe mâinile lor prin...sărut, salivă, etc..
În varianta ta, „pentru că am pe mâini /urmele adeneului tău”, ar însemna că ea, persoana căreia mă adresez, mi-a sărutat, atins, mâinile, ceea ce iar nu e acceeaşi chestiune.
Şi mai sunt exemple. Dar, repet, îmi place varianta ta şi cred că ar fi interesant un astfel de joc, să vedem ce ar putea ieşi după tiparele altui autor.
Încă o dată, a mă supăra pe ceea ce ai scris tu, înseamnă să fiu cel puţin ingrat. Şi nu sunt. Nu pot deci decât să-ţi mulţumesc şi îmi doresc să ne citim, aici, pe Hermenia, cu plăcere în continuare.
Cred că am corectat textul de minim șapte ori. Dacă mi-a scăpat ceva, înseamnă că... cel mai probabil mi-au crescut dioptriile. Dacă am scris/ pus/ așezat ceva aiurea, atunci probabil ar trebui să iau o pauză mai lungă, până îmi revin.
Și imi cer scuze pentru că data trecută m-am cam grăbit cu atenționarea. Trebuia să am mai multă grijă. De fapt, trebuia să am mai multă grijă când l-am publicat. În fine. Iar explicațiile și soluțiile au ajuns acolo unde trebuie, chiar dacă nu se vede.
De acord cu domnul Virgil Titarenco. Domnule Laurențiu, cu mai mult curaj, lăsați-vă scris de poezie. Un autor mai putin experimentat, la inceput de drum, abordeaza mai mult o forma apropiata de prozodie. Poeziile cu esenta, vin mai tarziu, dupa ce autorul reuseste singur sa decanteze, in functie de abilitatile, talentul si experienta acumulata. Cateva sugestii. Poezia este ca si sculptura. Zace intr-un munte de cuvinte. Hm, realizez ca tocmai am scris un aforism. Numai bine.
"de ce fură oamenii ce nu este al lor?" Un text de actualitate.
Am rezonat în special cu ultimele 4 versuri din s.1 şi cu s.2.
Însceputul l-aş fi văzut parcă altfel, puţin mai subtil.
am ezitat sa raspund pentru ca nu am reusit, inca, sa invat sa primesc daruri. ma intriga sa placa cuiva asa de mult ce scriu si sa mi-o si spuna. de cele mai multe ori totul se invarte in jurul unei mari probleme pe care textul ar avea-o. se pare ca astea dictate imi ies, in ultima vreme... s-a mai taiat o felie din mine si acum sunt in procesul de digestie, daca nu chiar acesta s-a incheiat.
Textul e "viu" în măsura în care cititorul simte viul din el. Pasăre împăiată zici? Înseamnă că ai surprins exact efectul textului (vezi strofa a treia). O să mă gândesc la "căi bătătorite" și la alte critici constructive pe care le-ai menționat. Mulțumesc, Acteon, îmi de folos comentariul tău la nivel sinaptic.
un text foarte previzibil
un text în care bate o clapă neagră, de fapt, un text în care ți se trage o clapă neagră
pe mine, sincer, nu mă mai impresionează de mult acest gen de texte-poluții literare, nu înțeleg de ce Paul mai postează încă în acest registru de agățat gagici, el poate și altceva, acum că a mai îmbătrânit știu sigur asta
mie mi-a placut poemul, cuvintele sunt simple dar atmosfera creata denota o sensibilitate
la care eu am rezonat.
cred ca verbele "crescusem" si "plangand" se identifica si cu persoana a-ntaia plural, eu nu am sesizat trecerea de la singular la plural, iar precizarea lui "chiar" parca se impune in context, asa vad eu.
Cer scuze autorului pentru aceasta interventie ce nu priveste in mod distinct poezia ci natura unor pareri exprimate aici de catre lectori... sustin ceea ce a scris Virgil mai devreme... nu cred ca e profitabil din punct de vedere literar sa ocupam spatiul destinat unor comentarii critice cu aspecte de genul "multumesc si tie, aritmosa" sau "idei in celofan subtire. imi aminteste de o alta poezie, alt cintec". Francisc si Aranca sa speram ca modul acesta de raportare nu va caracterizeaza si astfel o sa puteti remedia cu usurinta inconvenientele cu pricina.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
uau...asta e extraordinar!
pentru textul : Tragedie & transcendență dema bucur sa vad ca, in sfarsit, se-ntampla. :) sper sa pot veni si eu.
pentru textul : George Precup şi Călin Sămărghiţan vin pentru o seară de poezie la Braşov deal doilea corolar dacă timpul vine atunci și trece. asadar nu avem prezent și viitor, fiindcă ceea ce trece nu poate fi nici acum nici mâine. cu simpatie pentru felul matematic în care scrii și strădania de a îmbrăca în metafore acest univers logic, lucian.
pentru textul : ombra mai fu cara ed soave più deCeea ce îmi place aici este faptul că prin cuvinte puține reușești să dai viață unui caleidoscop întreg de imagini, care se derulează cu o viteză amețitoare. Singurul meu regret este că textul se termină prea repede, iar plăcerea mea fu de scurtă durată.Am rezonat în mode special cu pasajul doi în întregime, precum și cu „alergatul pe sfoară”, la fel - cu ”bustul de plastic al lunii”.
Las un semn de apreciere,
pentru textul : a început să miroasă a lavandă pe răni deEugen.
Adriana, intra pe site-ul pe care ti l-am dat si acolo ai toate informatiile, inclusiv un chat unde ma poti gasi incepand cu ora 22. Succes!
pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră defiindca apartii consiliului, si inca mai esti un fel de mesager, nu i asa? daca am gresit facind concluyii pripite, atunci mai astept.
pentru textul : opi deacest text. poate prea realist. mi se pare mai degrabă un reportaj prin ale cărui urme patinează,în toate direcțiile, săniile poeziei. mesaj fără echivoc îmbrăcat devreme, poate voit frust.
pentru textul : viaţa revine acasă deSărbători minunate, Ottilia.
există alternativa Internet!
cel puţin, un lucru util se transformă în alt lucru util.
distrugerea pădurilor nu ar fi atât de îngrijorătoare dacă ar exista şi întinerirea pădurilor, sădirea de copaci tineri, să existe o continuitate deci, ca şi în viaţa omului.
semnalul de alarmă se trage continuu. nu se ştie cât şi unde este auzit.
pentru textul : Oraşul real. Puterea hârtiei albe. deoricum, nu cred că putem exista fără copaci şi fără hârtia de scris.
e un text fain, inchegat si care vorbeste despre un singur lucru. si asta e bine. stii ce spui, ce vrei.
pentru textul : marea e tot o câmpie deinitial nu mi'a placut finalul, insa daca ma gandesc ca filmul e o modalitate de a'ti satisface nevoia de fictiune, atunci e ok.
bravo
....eu m-am oprit la verbul șiroiesc... apoi am continuat cu o nostalgie de colegiu... Sorin, caută alte verbe, alte substantive, cu impact, proaspete, asta pentru început... și nu o spun pe un ton condescendent, toți mai păcătuim:) cu speranța că nu am deranjat...
pentru textul : Dril deaici ai o placheta nu un poem. sunt un cititor grabit ca 90% dintre cititorii de poezie ai lumii sec al XI-lea. va trebui sa-mi largesti codul la irukanji a carei otrava o ador intr-o dubla imbratisare finala. este prea putin din ce poate doar pentru s8. am citit cu inteligenta restul si tot ramane mai puternic semnul fata de intreg. oricum, poemele poemului sunt frumoase. unele dintre ele foarte sugestive. dar si unele ostentative in referinte. nu cred ca ai nevoie de toate (referintele). in s3 ai 4 doar in primele 2 versuri. congrat.
pentru textul : încă o zi perfectă dePai, daca mi-ar fi ieșit bine, nici d-voastră nu ați fi avut ocazia îndeplinirii unor atribuții din fișa postului, exersând în critică pe cazul meu... (sigur, glumesc) Ceea ce mi-e clar e că mai am mult de lucru pân` să-mi iasă ceva acătării din mâna mea. Așa că vă fffffff mulțumesc. IB
pentru textul : Răpită – III (Hârca Venetică) deIoana, sint inadvertente pentru ca de fapt aici sint trei texte taiate si prelucrate. Spui surprinzator. Mereu durerea e surprinzatoare, nu?
pentru textul : no new messages in your inbox deMariana, nu merit cuvintele tale, dar îți mulțumesc frumos... Când visteria sufletului e plină ea se revarsă, precum în cazul tău ... mi-a făcut bine că ai văzut până în om. Reverență!
pentru textul : mai simplu decât un pai dePăi da..cam asta era ideea...să amintească de Zenobia lui Naum. E într-adevăr prea vizibilă trimiterea. Numai că eu cred că poemul ăsta păcătuiește prin facilitate nu prin aceea că sunt folosite imagini din care cititorul nu înțelege nimic.
pentru textul : poem pentru cel de-al 18-lea vis identic deScuze, dar niciunul dintre voi nu are nimic de-a face cu talibanii de pe agonia, deci nu prea aveti de unde sa aveti habar ce le umbla prin capetele lor patrate. Oricum, acest articol al lui Paul este un efort demn de o cauza mai buna, insa nu asa se lupta fratilor, slobozind zgomote disarmonice dintr-o scorbura intr-un copac antic si, desigur, acceptat.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deDorin Cozan, Nu ai niciun fir verde în gură? poate aștepti să-ți “cadă pământul, rotunjit de buzele tale, în gură”. Cu stimă.
pentru textul : dare de seamă deUn articol foarte interesant Adrian. Unde se pot gasi cantece evreesti din Maramures?
pentru textul : Adriana Ausch - Inainte de Concert deIdeea nu era să îți ceri scuze sau să regreți, ci să te gândești de ce. E un text care poate mai mult, dar doar dacă e regândit ca structură și mijloace de expresie. De aceea nici nu pot spune exact ce anume nu mi se pare ok, sau să sugerez ceva, pentru că ar însemna să ajungă la tine ceva străin, nu poezia ta. Sigur, aceasta este impresia mea, tu îl poți găsi perfect, dar... qui prodest?
pentru textul : recreația mare deRaluca, îmi pare rău că trebuie să-ţi dau vestea proastă că lumea nu se învârte în jurul tău. Persoana ta nu mă interesează. Eu mi-am expus o opinie, nimic mai mult. În ceea ce priveşte valoarea literară a lui Emilian, a mea şi a ta - să spunem doar că nu e elegant deloc să te apuci să faci comparaţii.
pentru textul : nada te turbe dePaul, e chiar frumoasă versiunea ta, n-am, Doamne fereşte, ce interpreta greşit, dar e...altceva. A ieşit cu totul altceva faţă de ceea ce am vrut eu să trasmit. N-o să mă apuc acum să.mi explic tot textul, dar pentru exemplificare aleg:
Varianta originală :
caietul tău cu scoarţe vişinii
care şi-a tot amânat parada esteticii
o să-l vindem pe o gură de oxigen
nici o amintire nimic
biciuieşte-ţi zeii în seara aceasta
pentru ultima dată
să nu le rămână pe mâini
nici o urmă din adeneul tău
Varianta Paul:
apoi să părăsim parcul copertat vişiniu
să ne vindem pe o gură de oxigen
pentru că am pe mâini
urmele adeneului tău
caietul cu scoarţe vişinii e un manuscris care aşteaptă publicarea, în varianta ta devine parc copertat vişiniu, ceea ce, trebuie să admitem, nu-i chiar acelaşi lucru.
pentru textul : poveste din mărul pierdut ( II) deChestia cu zeii şi cu nici o urmă de adeneu pe mâini e un îndemn de renunţare la idolii urbani, mă rog, diferiţi pt fiecare, nu are nici o importanţă că este vorba de discuţii mondene din cafenea sau mersul la cinema 3 D.
Adeneul ajunge pe mâinile lor prin...sărut, salivă, etc..
În varianta ta, „pentru că am pe mâini /urmele adeneului tău”, ar însemna că ea, persoana căreia mă adresez, mi-a sărutat, atins, mâinile, ceea ce iar nu e acceeaşi chestiune.
Şi mai sunt exemple. Dar, repet, îmi place varianta ta şi cred că ar fi interesant un astfel de joc, să vedem ce ar putea ieşi după tiparele altui autor.
Încă o dată, a mă supăra pe ceea ce ai scris tu, înseamnă să fiu cel puţin ingrat. Şi nu sunt. Nu pot deci decât să-ţi mulţumesc şi îmi doresc să ne citim, aici, pe Hermenia, cu plăcere în continuare.
Cred că am corectat textul de minim șapte ori. Dacă mi-a scăpat ceva, înseamnă că... cel mai probabil mi-au crescut dioptriile. Dacă am scris/ pus/ așezat ceva aiurea, atunci probabil ar trebui să iau o pauză mai lungă, până îmi revin.
pentru textul : Am obosit să dansăm flamenco deȘi imi cer scuze pentru că data trecută m-am cam grăbit cu atenționarea. Trebuia să am mai multă grijă. De fapt, trebuia să am mai multă grijă când l-am publicat. În fine. Iar explicațiile și soluțiile au ajuns acolo unde trebuie, chiar dacă nu se vede.
De acord cu domnul Virgil Titarenco. Domnule Laurențiu, cu mai mult curaj, lăsați-vă scris de poezie. Un autor mai putin experimentat, la inceput de drum, abordeaza mai mult o forma apropiata de prozodie. Poeziile cu esenta, vin mai tarziu, dupa ce autorul reuseste singur sa decanteze, in functie de abilitatile, talentul si experienta acumulata. Cateva sugestii. Poezia este ca si sculptura. Zace intr-un munte de cuvinte. Hm, realizez ca tocmai am scris un aforism. Numai bine.
pentru textul : Dor indoor de"de ce fură oamenii ce nu este al lor?" Un text de actualitate.
Am rezonat în special cu ultimele 4 versuri din s.1 şi cu s.2.
Însceputul l-aş fi văzut parcă altfel, puţin mai subtil.
Am citit,
pentru textul : nepăsarea deBot Eugen
am ezitat sa raspund pentru ca nu am reusit, inca, sa invat sa primesc daruri. ma intriga sa placa cuiva asa de mult ce scriu si sa mi-o si spuna. de cele mai multe ori totul se invarte in jurul unei mari probleme pe care textul ar avea-o. se pare ca astea dictate imi ies, in ultima vreme... s-a mai taiat o felie din mine si acum sunt in procesul de digestie, daca nu chiar acesta s-a incheiat.
pentru textul : paraleli barbat/femeie la propunerea lui virgil deTextul e "viu" în măsura în care cititorul simte viul din el. Pasăre împăiată zici? Înseamnă că ai surprins exact efectul textului (vezi strofa a treia). O să mă gândesc la "căi bătătorite" și la alte critici constructive pe care le-ai menționat. Mulțumesc, Acteon, îmi de folos comentariul tău la nivel sinaptic.
pentru textul : shortcut to L.L. deO fi film coreean :)
pentru textul : locul deMie mi-a placut, dar cred ca asta e doar introducerea.
un text foarte previzibil
pentru textul : patul în formă de gondolă deun text în care bate o clapă neagră, de fapt, un text în care ți se trage o clapă neagră
pe mine, sincer, nu mă mai impresionează de mult acest gen de texte-poluții literare, nu înțeleg de ce Paul mai postează încă în acest registru de agățat gagici, el poate și altceva, acum că a mai îmbătrânit știu sigur asta
mie mi-a placut poemul, cuvintele sunt simple dar atmosfera creata denota o sensibilitate
la care eu am rezonat.
cred ca verbele "crescusem" si "plangand" se identifica si cu persoana a-ntaia plural, eu nu am sesizat trecerea de la singular la plural, iar precizarea lui "chiar" parca se impune in context, asa vad eu.
toate cele bune djamal
pentru textul : Pact deCer scuze autorului pentru aceasta interventie ce nu priveste in mod distinct poezia ci natura unor pareri exprimate aici de catre lectori... sustin ceea ce a scris Virgil mai devreme... nu cred ca e profitabil din punct de vedere literar sa ocupam spatiul destinat unor comentarii critice cu aspecte de genul "multumesc si tie, aritmosa" sau "idei in celofan subtire. imi aminteste de o alta poezie, alt cintec". Francisc si Aranca sa speram ca modul acesta de raportare nu va caracterizeaza si astfel o sa puteti remedia cu usurinta inconvenientele cu pricina.
pentru textul : crucile dePagini