textul e interesant ca procedeu (imi inspira genul de pictura in acuarela, din cateva tuseuri), ceea ce n-are absolut nicio legatura cu felul in care e scris numele lui segovia.
a reusit sa creeze o stare si pare mai degraba un joc lejer cu final de salon, de aceea cuvantul "interesant" cred ca il defineste destul de exact.
intr-o nota amuzanta, mi-am amintit (nu poemul mi-a amintit) de lectiile de caligrafie, cand erai plesnit pentru felul in care inclinai literele. :o)
Tu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
dreptate, domnule Titarenco, este un soi de prozopoem şi sunt convinsă că dezvoltat, ca o proză, ar fi avut mai mult impact asupra lectorului. însă, dispoziţia mea din acele momente m-a dus către această formă de reprezentare. oricum, nimic nu mă poate împiedica să modific aceste cuvinte înspre perfecţionare. iar voinţa nu-mi lipseşte deloc.
mă bucur că aţi trecut şi aţi spus. mulţumesc.
ceea ce nu știu mulți e că sunt un personaj malefic. sparg semințe între dinți ca piețarii, mă uit la seriale ca. doctor house, dau de mâncare la câini, ascult muzică psybient... azi-mâine cine știe ce crimă îmi va sta în cârcă. pe scurt sunt detestabil.
și acum în ton serios, îți mulțumesc frumos de semn, de felicitare, de certare și de iertare. bucuros să te am în subsolul poemelor mele, Mariana!
" Dar n-o să te îmbrățișez niciodată, tată. Și nu voi purta niciodată ceas. N-am nevoie." Părerea mea ar fi să nu scoți de aici referirea la ceas (dacă aceasta a fost prima). Impactul este mai mare decât la final. Deși repetarea pe mine nu m-a deranjat, cred chiar că își are rostul ei, conține ideea de bază a textului, pe care ai reușit s-o pui în valoare (așadar, nu-ți voi face pe plac, tată, pentru că întotdeauna te-a interesat mai mult cadoul pe care mi l-ai dat, decât cee ce simțeam). Textul tău m-a impresionat prin luciditate, un soi de resemnare, transmise destul de bine în cuvinte.
"Vinul îl toarnă buzele vlăstare În șoapte tandre ce nu s-au desprins Dintr-o prelungă, dulce sărutare" Să fie femeia astfel zămislită încât versul sonetului să îi dea o lumină în loc de oglindă? Și cum fiecare cuvânt aici este ales cu migală, ca " un semn al învierii", eu mă înclin cu zâmbet admirativ pentru măiestria de a scrie, "de dincolo de timpul neînvins". Sărbătoarea spiritului născător și etern viu să îți lase inima în ritm de sonet. Dani-Ela
Ela, m-am străduit - numerologicește vorbind - să găsesc o conexiune logico-matematico-poetică între 22 și 4+4+ luna a treia, dar în afară de 4+4+3=11, 11 x deux = deux deux mai este și alt sens?
Sunt în asentimentul lui Cailean, poezia aceasta pășește cu măiestrie pe drumuri aparent bătătorite și ne obligă să ne oprim să vedem ceea ce credeam că știm cu exactitate... Iar versurile "o ușă plină de închideri o cameră blândă în ziduri" sunt un univers poetic deja. Susțin propunerea ta, Cailean. Deosebită poemă, Paul.
Adevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
textul nu aduce nimic nou, poate doar in felul in care este spus. imagini nerevelante si un final slab, fortat. "peste inima" in al doilea vers mi se pare in plus. "imbracat intr-o biblioteca de aer" suna interesant si chiar original. cam atat ! aleks
e că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii. cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante". în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date.
tonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor.
Imi cer scuze, dar nu pot sa ma abtin sa nu sesizez aceasta situatie rizibila de a citi comentarii amestecate in limbile romana si franceza sub un text scris in limba franceza. Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... poate, dar tot hilar mi se pare, inca o data imi cer iertare. Ca sa nu mai zic ca imi cer iertare ca nu am scris aici nimic despre text, pentru ca eu cunosc limba franceza prea putin pentru a-mi da cu parerea aici. O parere pe romaneste, desigur. Andu
comentariile trebuiesc făcute în limba română sub textele în limba română. fac excepție scurte expresii în altă limbă dar în principiu un comentariu nu poate fi făcut exclusiv în altă limbă dacă el este sub un text scris în limba română. Matei te rog să scrii traducerea comentariului în limba română.
Imi place textul... utilizezi in doua cazuri conectori logici care in loc sa confere cursivitate prelungesc artificial ideile... ma refer la "și" in fragmentele "o mîzgă aurie și sfîntă" și "și pierdut de florii"... cel putin la final nu-i vad rostul.
mie imi induce o stare de liniste, de increderea. verdele acela, fragilitatea aparenta a plantutelor ciudate, rosul, starea usor cianotica ce indica o lupta...totul ma trimite Acolo
ai dreptate Bobadil cu acel "doar". E una din multele "tîmpenii poetice" de care nu mai scap. E ca rîia. Sau ca dragostea. Anyway, prefer ca textul ăsta să nască polemică decît admirație. La ce folosesc poemele de dragoste? Sau nu, că sună prea pragmatic. Oare nu este dragostea cea care denaturează poezia? Oare cine este mai aproape de realitate, omul romantic sau omul modern? În ce privește ochii pe acolo intră... obsesia. De aceea mai întotdeauna scoaterea lor era pedeapsa folosită. În ce privește guta, să fim noi sănătoși că mai avem pînă vom ajunge poeți.
remarc:
"începe sezonul gripei
culoarea închisă
a leşinului înconjoară oraşul
paralelipiped cu paralelipiped
respirația cuvintelor potrivite
m-apasă pe piept"
" indiferent cine sînt eu ca scriitor ceea ce tu nu pricepi este că noi doi nu sîntem egali aici. și tocmai din acest punct de vedere atît eu cît și editorii de pe Hermeneia au dreptul să facă asemenea observații cu privire la acordarea penițelor. pe tine cu siguranță nu te interesează decît de tine și nu dai doi bani pe Hermeneia. " - Virgil.
Vezi Virgil, asta este problema ta si nu o sa intelegi niciodata. Intocmai ca ar trebui sa fim toti egali si numai regulamentul sa faca diferenta, iar tu si editorii sa-l aplicati. Dar si tu si editorii sunteti partinitori, treceti cu vederea cand unii sunt injurati in fata voastra (cum a fost atunci cand m-a injurat yester), iar voi, mai ales tu, va permiteti sa aruncati cu gratuitati pline de infatuare (asa cum bine a dat exemplu Sebi), sau faceti referiri la credibilitate (mai ales atunci cand comentariul meu era perfect justificat conform regulamentului).
Ca ai prostul obicei sa faci afirmatii gratuite, asta se vede si cand spui ca nu ma intereseaza deloc de Hermeneia. Din contra, prin faptul ca respect un regulament, ca imi consum timpul citind creatiile autorilor, comentand si intervenind pe masura priceperii mele, arata ca imi pasa totusi de Hermeneia. Chiar si pe textele tale am intervenit, constructiv, sau pe textele altor autori cu care, personal, nu sunt in cele mai bune relatii, asta demonstrand ca interesul pt literatura, faptul ca imi pasa de creatiile celorlali si de Hermeneia, este mai presus de alte animozitati. Chiar si pe textele tale am intervenit, tratandu-te ca pe toti ceialti si nu ca pe unul care nu este egal cu ceilalti. De fapt si de drept, ar trebui sa multumesti tututor care sunt activi pe sit, tuturor care au scos acest sit din letargie, nu de alta dar au fost zile la rand cand toata activitatea pe sit se rezuma la unul sau doua comentarii.
fain poem! nu sunt pentru personalizări (tăcerea cu părul ei), aș fi vrut să păstrezi cuvântul "fagure", însă atmosfera este bine redată și se poate simți pe deplin. aș zice că e un pastel modern. încă o dată surprins plăcut de poezia ta, Virgil.
Virgil mi-e greu sa gasesc o nisa potrivita. Acum vreo doi ani am publicat Manifestul NuNu care chema la o revitalizare a scrisului. Doream sa polarizez texte hedoniste care nu sunt nici poezie, nici proza, ci un melanj vizual, mai mult scenarii ale unor trairi in virtual. Mi-era clar ca literatura digitala se departeaza din ce in ce mai mult de textul scris, cel clasic, scolastic. Din pacate miscarea NuNu s-a dizolvat repede in luptele orgolioase de pe Agonia. Regret lipsa unei stari mentale care sa detaseze realul de expresie ( cum era Dada de exemplu, acum 90 de ani) In schimb suntem inundati de junk si e din ce in ce mai greu sa definim o directie, totul e posibil . Personal am incetat sa mai citesc. Imi menajez ochii.
1. Având în vedere că haiku-ul încearcă prin diverse alte medii să prindă serioase rădăcini, dar care le sunt amputate sistematic din nepriceperea dar mai ales reaua voință a unor "editori", s-ar putea avea în vedere dezvoltarea genului nipon aici, prin promovarea unui editor dintre specialiștii acestui gen și acordarea atenției cuvenite acestui gen ostracizat prin alte părți. În primul rând, cred că Hermeneia ar oferi astfel un mai proprice loc de desfășurare multor condeie talentate. 2. În privința autentificării identității (mi s-a pus mai sus această întrebare), cred că cel mai ușor s-ar rezolva printr-un formular tipizat, care să cuprindă date cât mai precise despre activitatea aplicanților atât în presa scrisă, cât și în cea electronică, date ce pot fi ușor verificate, conferind astfel un plus de seriozitate acestei comunități. Înțeleg prin aceasta că s-ar urmări asumarea propriei identități atât numelor cât și a pseudonimelor deja consacrate. Iar în cazul începătorilor, aceștia vor avea motive în plus să intre în atenția site-ului printr-o activitate cât mai susținută având interesul de a confirma cât mai curând. 3. În privința criticilor de specialitate care deja au cont pe acest site, m-am uitat mai atent. Nu e vorba de "cel puțin unul", ci de cel puțin trei., prin extensie și prin bunăvoința lor, chiar 5. Poate nu e bine să dau și numele acestora, oricum cei care activăm mai des îi știm deja, dar nu e nici un secret; dacă ar fi util, îi putem chiar numi aici. Din nou spun, e doar o părere care poate ajută, poate nu.
... și pe mine m-ar mira, lucru valabil și în ceea ce mă privește desigur.
Însă dacă ar fi să fie hai să ne dorim să nu fie o revenire ca în textul de față, adică o pastișă 'futilă' după o pleiadă de autori netalentați.
Pentru că orice moarte ar trebui măcar să fie demnă, nu-i așa?
idei interesante (nu stiu daca neaparat noi, dar nu noutatea-i calitatea absolut necesara ideii) insa...chiar eseu?
mi-e ca se va ridica de sub lespede domnul acela aquitan si ne va provoca pe toti la duel! :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
textul e interesant ca procedeu (imi inspira genul de pictura in acuarela, din cateva tuseuri), ceea ce n-are absolut nicio legatura cu felul in care e scris numele lui segovia.
pentru textul : crochiu II dea reusit sa creeze o stare si pare mai degraba un joc lejer cu final de salon, de aceea cuvantul "interesant" cred ca il defineste destul de exact.
intr-o nota amuzanta, mi-am amintit (nu poemul mi-a amintit) de lectiile de caligrafie, cand erai plesnit pentru felul in care inclinai literele. :o)
Tu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
pentru textul : lucruri care nu-mi plac dedreptate, domnule Titarenco, este un soi de prozopoem şi sunt convinsă că dezvoltat, ca o proză, ar fi avut mai mult impact asupra lectorului. însă, dispoziţia mea din acele momente m-a dus către această formă de reprezentare. oricum, nimic nu mă poate împiedica să modific aceste cuvinte înspre perfecţionare. iar voinţa nu-mi lipseşte deloc.
pentru textul : de iubire de timp de zei demă bucur că aţi trecut şi aţi spus. mulţumesc.
ceea ce nu știu mulți e că sunt un personaj malefic. sparg semințe între dinți ca piețarii, mă uit la seriale ca. doctor house, dau de mâncare la câini, ascult muzică psybient... azi-mâine cine știe ce crimă îmi va sta în cârcă. pe scurt sunt detestabil.
și acum în ton serios, îți mulțumesc frumos de semn, de felicitare, de certare și de iertare. bucuros să te am în subsolul poemelor mele, Mariana!
pentru textul : Zen (1) de" Dar n-o să te îmbrățișez niciodată, tată. Și nu voi purta niciodată ceas. N-am nevoie." Părerea mea ar fi să nu scoți de aici referirea la ceas (dacă aceasta a fost prima). Impactul este mai mare decât la final. Deși repetarea pe mine nu m-a deranjat, cred chiar că își are rostul ei, conține ideea de bază a textului, pe care ai reușit s-o pui în valoare (așadar, nu-ți voi face pe plac, tată, pentru că întotdeauna te-a interesat mai mult cadoul pe care mi l-ai dat, decât cee ce simțeam). Textul tău m-a impresionat prin luciditate, un soi de resemnare, transmise destul de bine în cuvinte.
pentru textul : Anywhere but here deDa, iata o schimbare in bine, iar asta stiu pe pielea mea ca e tare greu . Andu
pentru textul : Bestial Planet de"Vinul îl toarnă buzele vlăstare În șoapte tandre ce nu s-au desprins Dintr-o prelungă, dulce sărutare" Să fie femeia astfel zămislită încât versul sonetului să îi dea o lumină în loc de oglindă? Și cum fiecare cuvânt aici este ales cu migală, ca " un semn al învierii", eu mă înclin cu zâmbet admirativ pentru măiestria de a scrie, "de dincolo de timpul neînvins". Sărbătoarea spiritului născător și etern viu să îți lase inima în ritm de sonet. Dani-Ela
pentru textul : Piciorul zvelt, un semn al învierii deEla, m-am străduit - numerologicește vorbind - să găsesc o conexiune logico-matematico-poetică între 22 și 4+4+ luna a treia, dar în afară de 4+4+3=11, 11 x deux = deux deux mai este și alt sens?
pentru textul : salonul 22 deSunt în asentimentul lui Cailean, poezia aceasta pășește cu măiestrie pe drumuri aparent bătătorite și ne obligă să ne oprim să vedem ceea ce credeam că știm cu exactitate... Iar versurile "o ușă plină de închideri o cameră blândă în ziduri" sunt un univers poetic deja. Susțin propunerea ta, Cailean. Deosebită poemă, Paul.
pentru textul : Scrisoare de toamnă deAdevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români detextul nu aduce nimic nou, poate doar in felul in care este spus. imagini nerevelante si un final slab, fortat. "peste inima" in al doilea vers mi se pare in plus. "imbracat intr-o biblioteca de aer" suna interesant si chiar original. cam atat ! aleks
pentru textul : și cînd mi-e somn decred că titlul mai potrivit ar fi fost „birjar sfidînd veșnicia”
pentru textul : Birjar așteptând veșnicia deprea suava..(parodia nu Doamna!)..:p
pentru textul : bungee jumping spre El Salvador dee că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii. cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante". în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date.
pentru textul : Poveste de iubire detonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor.
Imi cer scuze, dar nu pot sa ma abtin sa nu sesizez aceasta situatie rizibila de a citi comentarii amestecate in limbile romana si franceza sub un text scris in limba franceza. Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... poate, dar tot hilar mi se pare, inca o data imi cer iertare. Ca sa nu mai zic ca imi cer iertare ca nu am scris aici nimic despre text, pentru ca eu cunosc limba franceza prea putin pentru a-mi da cu parerea aici. O parere pe romaneste, desigur. Andu
pentru textul : adieu decomentariile trebuiesc făcute în limba română sub textele în limba română. fac excepție scurte expresii în altă limbă dar în principiu un comentariu nu poate fi făcut exclusiv în altă limbă dacă el este sub un text scris în limba română. Matei te rog să scrii traducerea comentariului în limba română.
pentru textul : Renașterea împușcata dePoate duhul! Am simțit același lucru... Voi reveni pe text, într-o zi! tincuța
pentru textul : Duhul din mine deImi place textul... utilizezi in doua cazuri conectori logici care in loc sa confere cursivitate prelungesc artificial ideile... ma refer la "și" in fragmentele "o mîzgă aurie și sfîntă" și "și pierdut de florii"... cel putin la final nu-i vad rostul.
pentru textul : teofilia demie imi induce o stare de liniste, de increderea. verdele acela, fragilitatea aparenta a plantutelor ciudate, rosul, starea usor cianotica ce indica o lupta...totul ma trimite Acolo
pentru textul : o călătorie cu darwin deai dreptate Bobadil cu acel "doar". E una din multele "tîmpenii poetice" de care nu mai scap. E ca rîia. Sau ca dragostea. Anyway, prefer ca textul ăsta să nască polemică decît admirație. La ce folosesc poemele de dragoste? Sau nu, că sună prea pragmatic. Oare nu este dragostea cea care denaturează poezia? Oare cine este mai aproape de realitate, omul romantic sau omul modern? În ce privește ochii pe acolo intră... obsesia. De aceea mai întotdeauna scoaterea lor era pedeapsa folosită. În ce privește guta, să fim noi sănătoși că mai avem pînă vom ajunge poeți.
pentru textul : zborul precum scoicile detextul e de remarcat. as avea insa o obiectie la "facă chintă". poate poti pune altceva, ceva de genul "scoata chinta" sau asemanator
pentru textul : azi e iarăși greu de trăit deremarc:
"începe sezonul gripei
culoarea închisă
a leşinului înconjoară oraşul
paralelipiped cu paralelipiped
respirația cuvintelor potrivite
m-apasă pe piept"
desi eu as fi scris "m-apasă în piept"
pentru textul : paralelipiped de" indiferent cine sînt eu ca scriitor ceea ce tu nu pricepi este că noi doi nu sîntem egali aici. și tocmai din acest punct de vedere atît eu cît și editorii de pe Hermeneia au dreptul să facă asemenea observații cu privire la acordarea penițelor. pe tine cu siguranță nu te interesează decît de tine și nu dai doi bani pe Hermeneia. " - Virgil.
Vezi Virgil, asta este problema ta si nu o sa intelegi niciodata. Intocmai ca ar trebui sa fim toti egali si numai regulamentul sa faca diferenta, iar tu si editorii sa-l aplicati. Dar si tu si editorii sunteti partinitori, treceti cu vederea cand unii sunt injurati in fata voastra (cum a fost atunci cand m-a injurat yester), iar voi, mai ales tu, va permiteti sa aruncati cu gratuitati pline de infatuare (asa cum bine a dat exemplu Sebi), sau faceti referiri la credibilitate (mai ales atunci cand comentariul meu era perfect justificat conform regulamentului).
Ca ai prostul obicei sa faci afirmatii gratuite, asta se vede si cand spui ca nu ma intereseaza deloc de Hermeneia. Din contra, prin faptul ca respect un regulament, ca imi consum timpul citind creatiile autorilor, comentand si intervenind pe masura priceperii mele, arata ca imi pasa totusi de Hermeneia. Chiar si pe textele tale am intervenit, constructiv, sau pe textele altor autori cu care, personal, nu sunt in cele mai bune relatii, asta demonstrand ca interesul pt literatura, faptul ca imi pasa de creatiile celorlali si de Hermeneia, este mai presus de alte animozitati. Chiar si pe textele tale am intervenit, tratandu-te ca pe toti ceialti si nu ca pe unul care nu este egal cu ceilalti. De fapt si de drept, ar trebui sa multumesti tututor care sunt activi pe sit, tuturor care au scos acest sit din letargie, nu de alta dar au fost zile la rand cand toata activitatea pe sit se rezuma la unul sau doua comentarii.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie defain poem! nu sunt pentru personalizări (tăcerea cu părul ei), aș fi vrut să păstrezi cuvântul "fagure", însă atmosfera este bine redată și se poate simți pe deplin. aș zice că e un pastel modern. încă o dată surprins plăcut de poezia ta, Virgil.
pentru textul : dincolo de crepuscul deVirgil mi-e greu sa gasesc o nisa potrivita. Acum vreo doi ani am publicat Manifestul NuNu care chema la o revitalizare a scrisului. Doream sa polarizez texte hedoniste care nu sunt nici poezie, nici proza, ci un melanj vizual, mai mult scenarii ale unor trairi in virtual. Mi-era clar ca literatura digitala se departeaza din ce in ce mai mult de textul scris, cel clasic, scolastic. Din pacate miscarea NuNu s-a dizolvat repede in luptele orgolioase de pe Agonia. Regret lipsa unei stari mentale care sa detaseze realul de expresie ( cum era Dada de exemplu, acum 90 de ani) In schimb suntem inundati de junk si e din ce in ce mai greu sa definim o directie, totul e posibil . Personal am incetat sa mai citesc. Imi menajez ochii.
pentru textul : Oglinzi de1. Având în vedere că haiku-ul încearcă prin diverse alte medii să prindă serioase rădăcini, dar care le sunt amputate sistematic din nepriceperea dar mai ales reaua voință a unor "editori", s-ar putea avea în vedere dezvoltarea genului nipon aici, prin promovarea unui editor dintre specialiștii acestui gen și acordarea atenției cuvenite acestui gen ostracizat prin alte părți. În primul rând, cred că Hermeneia ar oferi astfel un mai proprice loc de desfășurare multor condeie talentate. 2. În privința autentificării identității (mi s-a pus mai sus această întrebare), cred că cel mai ușor s-ar rezolva printr-un formular tipizat, care să cuprindă date cât mai precise despre activitatea aplicanților atât în presa scrisă, cât și în cea electronică, date ce pot fi ușor verificate, conferind astfel un plus de seriozitate acestei comunități. Înțeleg prin aceasta că s-ar urmări asumarea propriei identități atât numelor cât și a pseudonimelor deja consacrate. Iar în cazul începătorilor, aceștia vor avea motive în plus să intre în atenția site-ului printr-o activitate cât mai susținută având interesul de a confirma cât mai curând. 3. În privința criticilor de specialitate care deja au cont pe acest site, m-am uitat mai atent. Nu e vorba de "cel puțin unul", ci de cel puțin trei., prin extensie și prin bunăvoința lor, chiar 5. Poate nu e bine să dau și numele acestora, oricum cei care activăm mai des îi știm deja, dar nu e nici un secret; dacă ar fi util, îi putem chiar numi aici. Din nou spun, e doar o părere care poate ajută, poate nu.
pentru textul : hermeneia 2.0 deBineînţeles, începând de ieri anunţul poate fi preluat oriunde. Chiar vă mulţumim pentru aceasta.
Ups!, da, o scăpare, tot până la 1 mai, da.
pentru textul : Premiile naţionale pentru poezie "Mircea Ivănescu" de... și pe mine m-ar mira, lucru valabil și în ceea ce mă privește desigur.
pentru textul : copiii florilor deÎnsă dacă ar fi să fie hai să ne dorim să nu fie o revenire ca în textul de față, adică o pastișă 'futilă' după o pleiadă de autori netalentați.
Pentru că orice moarte ar trebui măcar să fie demnă, nu-i așa?
idei interesante (nu stiu daca neaparat noi, dar nu noutatea-i calitatea absolut necesara ideii) insa...chiar eseu?
pentru textul : Despre încredere şi antivirus demi-e ca se va ridica de sub lespede domnul acela aquitan si ne va provoca pe toti la duel! :)
Ehei, pentru reintoarcerea la matca yerba mate. Ai putea scrie un nou ciclu: mate blues. Frumos. Iata stilul!
pentru textul : mate blues dePagini