mi-a plăcut și cred că este un poem de cel puțin două penițe. rezonez cu Dorin în argumentare. singura mea obiecție este la versul care se termină cu "mi-e greu să te mai sun" e prea lung pentru publicarea facilă într-o revistă ori chiar volum, chiar dacă nu intenționezi. desigur, rămâne la latitudinea ta. e doar o observație. am citit cu plăcere și mă bucur să văd o evoluție. cel puțin din punctul meu de vedere. frumos Mădă! felicitări!
djamal nu se dezice. desi prin unele locuri exprimarea mai sufera oarecum totusi textul are acel fior care te transpune. nu stiu daca textul acesta este o poezie reusita dar djamal este poet.
Alma + "însemnările" nu sunt proiecții decât în măsura în care avem nevoie de ele, în măsura în care ne lăsăm copleșiți de senzații. Cât privește secțiunea interactiv, sper să nu se transforme în spațiu de explicat poezii. Și așa am senzația că nu se mai scrie poezie decât ca să arătăm ce "dăștepți" suntem noi. Tot felul de trimiteri doxe, de simboluri halucinante, de cuvinte puse unul langa celalalt doar ca sa sune frumos clopoteii. De asta ma si abtin de la comentarii, de asta nici nu am vrut sa spun povestea poemului meu. Iasiul, ce face Iasiul ?
mulțumesc Ela, am modificat cu-coa dar în ce privește "atîrnate" nu cred că sînt neaparat de acord cu tine. da, ideea translează dar aș zice eu că e un context în care "ceea ce fac ei" se definește. poate că o acuză ar putea fi că e vag redundant, deși schimbarea genului substantivului generează un anumit efect... mulțumesc, oricum, de trecere
Textul e "viu" în măsura în care cititorul simte viul din el. Pasăre împăiată zici? Înseamnă că ai surprins exact efectul textului (vezi strofa a treia). O să mă gândesc la "căi bătătorite" și la alte critici constructive pe care le-ai menționat. Mulțumesc, Acteon, îmi de folos comentariul tău la nivel sinaptic.
Mi se pare cam prea larg explicativ discursul primelor două strofe.
Apoi se leagă binișor, mai ales finalul care deși aproape se aglomerează, rămâne limpede.
cred ca ma pot desparti de 'ea' si poate si de 'e' dar definitely not de 'inapoi': am gasit acolo o balanta S&M ce da sens intregii poezii.:) da, am vrut-o cu spark care daca l-as fi lungit s-ar fi stins, din pacate...pe viitor poate un foc de tabara, who knows...:) cheers
Cred că e un titlu bun. Nu e din acelea care anunță cam despre ce va fi vorba în text. Abia după lectura poemului, titlul dobândește un fel de aură întregind mesajul.
La versul nr. opt aș schimba ceva după "deși seamănă" și aș articula "foști/foștii", mai ales că urmează o atributivă explicativă.
Maestre, tot e bine că nu a luat O GHIUVETĂ, donşoara cu PIFTEAUA pe care s-o bea, vorba actorului cu sceneta pe care se pare că, în cele din urmă, a băut-o. Însă, daţi-mi voie să citez din scenetă pentru a ne mai înveseli niţeluş.
Zice aşa, maestrul Horaţiu Mălăele:
"am scos dopul din a patra chiuvetă si l-am turnat în sticla paharului pe care l-am băut. am scos sticla din următorul dop şi am băut din ea chiuveta. restul l-am aruncat la pahar,laaa canal,pe care l-am băut. am scos chiuveta din următorul pahar, am turnat dopul în sticlă şi am băut pe gât. am scos din gât dopul şi l-am turnat în paharul cu sticla paharului,DA,pe care l-am DA.
Alex, o fi vreo modă și nu reușesc eu să o înțeleg, dar poate încerci tu să explici de ce refuzi regulile de ortografie. Ba mai mult, poate reușești să ne spui de ce le refuzi numai pe unele, iar pe altele nu. Lăsând "gluma" la o parte, te rog să corectezi. Până atunci, mie mi-e tare greu să fac vreun comentariu pe text.
"Adrian, nu zic nu, poți să inventezi adverbe câte vrei, ideea este că ele ar trebui să exprime ceva, altfel rămân la nivel de originalitate și atât. Ori mie, în acest text nu-mi transmit nimic. repet, așa mi se arată mie" (E. Bot) - bine că ai spus "mie nu-mi transmite nimic". Ai un alibi. O să fac un efort şi, poate, o să-ţi faci mustrări că nici măcar nu ai încercat să înţelegi.
Discursul textului e o alegorie. Dragostea = un pulover, care, când nu mai ai niciun gând ori ţi se face frig (izoalre, înstrăinare, însingurare) te reanimă/te poate reanima, îmbrăcându-te "uneori peste ochi", dragostea e oarbă, nu? Sar direct la adverbe: când puloverul se toceşte fie de atâta zbor, fie de atâta târâş (dragostea moare fie din prea mult, fie din prea puţin), îl scoţi pe cap. Ei, ştii tu, tre' să ţi se fi întâmplat, câmd scoţi o haină pe cap, la contact cu părul, se produce un circuit electric. De unde "scânteia pocneşte vânăt" - unde "vânăt", ptr mine, este egal cu "sfârşit" şi "boală", însă nu voiam ca scânteia să fie vânătă, ci întreg procesul, aşadar, am convertit adjectivul în adverb. "lada îl înghite neutru" e mai simplu - vine în contrast cu versul de mai sus, de aceea sunt unele după altele, se impunea. Lada, ca un lucru ce e, ca un lucru care dă o acţiune implacabilă, trebuia să se opună prin nepăsare. Am, deci, susţinere logică, ideatică şi expresivă, coerenţă unitară şi, de ce nu, claritate. Se poate discuta factorul artistic, dar atât. Vezi, aşadar, că ţie nu ţi-a spus nimic, dar textul spune. Exprimă ceva.
Strofa trei nu e naturală deloc. Maniera în care e scrisă e naturală. Ceea ce este altceva. Şi atât aici.
Dragă Bot
Am reacționat vehement pentru că, fiind eu un membru vechi Hermeneia, am considerat (și uite că nu am greșit) că acest text al tău trebuia trimis din prima la Santier, iar faptul că a apărut în pagina principală a fost doar o scăpare a Consiliului datorată unor cauze care nu legătură cu textul.
Tot așa, fiind eu un membru vechi Hermeneia, îmi place acest site, îmi place atmosfera lui care respiră literar, și cu orice risc, mi-o doresc la fel pentru următorii o sută de ani.
Iar asta nu se poate face dacă texte precum acesta al tău trec de cenzura site-ului.
Textul tău Bot nu poate face obiectul niciunei critici.
Poate pare ciudat acest articol. Nu, nu explic poemul, ci vreau sa arat ca un haiku trebuie sa fie o chintesenta. Fiecare vers, fiecare cuvant are povestea lui astfel incat ele devin un simbol pentru autor. Multumesc Miha pentru semnul lecturii.
Cu mult drag, Mariana.
Bianca, eu n/am jignit pe nimeni. Am spus un lucru firesc. Eu știu să fac diferența între autor și eu liric, sau perspectivă, poftim. Tu nu, cam faci exces de zel. Te rog comentează tu textul. Eu nu am timp de așa ceva, îi este dedicat lui Bobadil. Urmărește adresa unde chiar trebuia să te implici.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mi-a plăcut și cred că este un poem de cel puțin două penițe. rezonez cu Dorin în argumentare. singura mea obiecție este la versul care se termină cu "mi-e greu să te mai sun" e prea lung pentru publicarea facilă într-o revistă ori chiar volum, chiar dacă nu intenționezi. desigur, rămâne la latitudinea ta. e doar o observație. am citit cu plăcere și mă bucur să văd o evoluție. cel puțin din punctul meu de vedere. frumos Mădă! felicitări!
pentru textul : l’absente dePuțin mai lipsea ca să fie bine punctate titlul și subtitlul :)
pentru textul : Well... dedjamal nu se dezice. desi prin unele locuri exprimarea mai sufera oarecum totusi textul are acel fior care te transpune. nu stiu daca textul acesta este o poezie reusita dar djamal este poet.
pentru textul : Căruciorul deAlma + "însemnările" nu sunt proiecții decât în măsura în care avem nevoie de ele, în măsura în care ne lăsăm copleșiți de senzații. Cât privește secțiunea interactiv, sper să nu se transforme în spațiu de explicat poezii. Și așa am senzația că nu se mai scrie poezie decât ca să arătăm ce "dăștepți" suntem noi. Tot felul de trimiteri doxe, de simboluri halucinante, de cuvinte puse unul langa celalalt doar ca sa sune frumos clopoteii. De asta ma si abtin de la comentarii, de asta nici nu am vrut sa spun povestea poemului meu. Iasiul, ce face Iasiul ?
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările deE însă o realizare cu totul specială acest nou volum ceea ce mă determină obiectiv să ofer o peniță în semn de prețuire pentru Poetă.
pentru textul : Apariție editorială - Bioglife - Luminița Suse deam facut ceva gresit?
pentru textul : Când nu-ți mai e frică devii veșnic demulțumesc Ela, am modificat cu-coa dar în ce privește "atîrnate" nu cred că sînt neaparat de acord cu tine. da, ideea translează dar aș zice eu că e un context în care "ceea ce fac ei" se definește. poate că o acuză ar putea fi că e vag redundant, deși schimbarea genului substantivului generează un anumit efect... mulțumesc, oricum, de trecere
pentru textul : sarea pămîntului deTextul e "viu" în măsura în care cititorul simte viul din el. Pasăre împăiată zici? Înseamnă că ai surprins exact efectul textului (vezi strofa a treia). O să mă gândesc la "căi bătătorite" și la alte critici constructive pe care le-ai menționat. Mulțumesc, Acteon, îmi de folos comentariul tău la nivel sinaptic.
pentru textul : shortcut to L.L. deMi se pare cam prea larg explicativ discursul primelor două strofe.
pentru textul : De câte ori deApoi se leagă binișor, mai ales finalul care deși aproape se aglomerează, rămâne limpede.
cred ca ma pot desparti de 'ea' si poate si de 'e' dar definitely not de 'inapoi': am gasit acolo o balanta S&M ce da sens intregii poezii.:) da, am vrut-o cu spark care daca l-as fi lungit s-ar fi stins, din pacate...pe viitor poate un foc de tabara, who knows...:) cheers
pentru textul : Red dePai, atunci sa punem punct. :-)
pentru textul : Dependențe de sânge deCe schimbare categorială?! Mie mi se pare clar: "migdalat" determină ochii...
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează deCred că e un titlu bun. Nu e din acelea care anunță cam despre ce va fi vorba în text. Abia după lectura poemului, titlul dobândește un fel de aură întregind mesajul.
pentru textul : în oraș nu sunt mansarde de închiriat (I) deLa versul nr. opt aș schimba ceva după "deși seamănă" și aș articula "foști/foștii", mai ales că urmează o atributivă explicativă.
Chestia asta e valabilă pentru aproape toate comentariile tale, și nu numai la textele mele.
pentru textul : Drum interior deMaestre, tot e bine că nu a luat O GHIUVETĂ, donşoara cu PIFTEAUA pe care s-o bea, vorba actorului cu sceneta pe care se pare că, în cele din urmă, a băut-o. Însă, daţi-mi voie să citez din scenetă pentru a ne mai înveseli niţeluş.
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deZice aşa, maestrul Horaţiu Mălăele:
"am scos dopul din a patra chiuvetă si l-am turnat în sticla paharului pe care l-am băut. am scos sticla din următorul dop şi am băut din ea chiuveta. restul l-am aruncat la pahar,laaa canal,pe care l-am băut. am scos chiuveta din următorul pahar, am turnat dopul în sticlă şi am băut pe gât. am scos din gât dopul şi l-am turnat în paharul cu sticla paharului,DA,pe care l-am DA.
aham, parca pe la „a” se termina a doua oara povestea:) cat despre timpi, se pare ca m-am timpit binisor... thx!
pentru textul : chiriașul deiti multumesc de trecere si pentru apreciere. bucuros de vizita la multi ani
pentru textul : Ceruri deEu incerc , nu am pretentia ca sunt perfecte textele. Mai bine spuneti unde gresesc inainte de a zice 'slab", "plin de clisee" etc
pentru textul : Să zbor deAlex, o fi vreo modă și nu reușesc eu să o înțeleg, dar poate încerci tu să explici de ce refuzi regulile de ortografie. Ba mai mult, poate reușești să ne spui de ce le refuzi numai pe unele, iar pe altele nu. Lăsând "gluma" la o parte, te rog să corectezi. Până atunci, mie mi-e tare greu să fac vreun comentariu pe text.
pentru textul : Strainul Cinei de"Adrian, nu zic nu, poți să inventezi adverbe câte vrei, ideea este că ele ar trebui să exprime ceva, altfel rămân la nivel de originalitate și atât. Ori mie, în acest text nu-mi transmit nimic. repet, așa mi se arată mie" (E. Bot) - bine că ai spus "mie nu-mi transmite nimic". Ai un alibi. O să fac un efort şi, poate, o să-ţi faci mustrări că nici măcar nu ai încercat să înţelegi.
Discursul textului e o alegorie. Dragostea = un pulover, care, când nu mai ai niciun gând ori ţi se face frig (izoalre, înstrăinare, însingurare) te reanimă/te poate reanima, îmbrăcându-te "uneori peste ochi", dragostea e oarbă, nu? Sar direct la adverbe: când puloverul se toceşte fie de atâta zbor, fie de atâta târâş (dragostea moare fie din prea mult, fie din prea puţin), îl scoţi pe cap. Ei, ştii tu, tre' să ţi se fi întâmplat, câmd scoţi o haină pe cap, la contact cu părul, se produce un circuit electric. De unde "scânteia pocneşte vânăt" - unde "vânăt", ptr mine, este egal cu "sfârşit" şi "boală", însă nu voiam ca scânteia să fie vânătă, ci întreg procesul, aşadar, am convertit adjectivul în adverb. "lada îl înghite neutru" e mai simplu - vine în contrast cu versul de mai sus, de aceea sunt unele după altele, se impunea. Lada, ca un lucru ce e, ca un lucru care dă o acţiune implacabilă, trebuia să se opună prin nepăsare. Am, deci, susţinere logică, ideatică şi expresivă, coerenţă unitară şi, de ce nu, claritate. Se poate discuta factorul artistic, dar atât. Vezi, aşadar, că ţie nu ţi-a spus nimic, dar textul spune. Exprimă ceva.
Strofa trei nu e naturală deloc. Maniera în care e scrisă e naturală. Ceea ce este altceva. Şi atât aici.
pentru textul : Tratat despre dragoste, pulovere şi fluturi deDragă Bot
pentru textul : Bățos. deAm reacționat vehement pentru că, fiind eu un membru vechi Hermeneia, am considerat (și uite că nu am greșit) că acest text al tău trebuia trimis din prima la Santier, iar faptul că a apărut în pagina principală a fost doar o scăpare a Consiliului datorată unor cauze care nu legătură cu textul.
Tot așa, fiind eu un membru vechi Hermeneia, îmi place acest site, îmi place atmosfera lui care respiră literar, și cu orice risc, mi-o doresc la fel pentru următorii o sută de ani.
Iar asta nu se poate face dacă texte precum acesta al tău trec de cenzura site-ului.
Textul tău Bot nu poate face obiectul niciunei critici.
Viorel, mă bucură lectura ta nocturnă, sinceră. noapte liniștită și ție! Mulțumesc!
pentru textul : flowers for yulia demulțumesc!
pentru textul : în ziua când se vor decolora negrii deerata: "sa nu mai vedem si sa nu mai auzim" scuzati. eram coplesita.
pentru textul : reportaj despre pantofii roşii ai Anei deorice este posibil pe lumea asta. şi oricui.
pentru textul : unde rămâi fără cuvinte demulţumesc pentru revenire.
că textul a plăcut. Şi îţi mulţumesc pentru prezenţă, Ottilia!
pentru textul : stele negre stele galbene dePoate pare ciudat acest articol. Nu, nu explic poemul, ci vreau sa arat ca un haiku trebuie sa fie o chintesenta. Fiecare vers, fiecare cuvant are povestea lui astfel incat ele devin un simbol pentru autor. Multumesc Miha pentru semnul lecturii.
pentru textul : Cum s-a născut un haiku deCu mult drag, Mariana.
un pic cizelata si e ok
pentru textul : Sarcofagul miresei defotografia a fost schimbata. in ceea ce priveste ilustratia de cai, nu pot sa imi egalez Maestrul Marcel Chirnoaga Chirnoaga.
pentru textul : mes chevaux de sable se sont perdus deBianca, eu n/am jignit pe nimeni. Am spus un lucru firesc. Eu știu să fac diferența între autor și eu liric, sau perspectivă, poftim. Tu nu, cam faci exces de zel. Te rog comentează tu textul. Eu nu am timp de așa ceva, îi este dedicat lui Bobadil. Urmărește adresa unde chiar trebuia să te implici.
pentru textul : e bună tipa dePagini