e un poem in parte autobiografic. ideea cu reportajele am preluat-o din niste proze scurte - o sa public una-doua din ele si aici. tot de acolo vine si batrana care apare ca un leit-motiv. verbele la persoana I singular - dedublarea eu-lui: eu cu mine realizam acest „reportaj” . multumesc de trecere si urari. La multi ani si toate bune in 2010!
Un poem al sinonimiilor, genul care imi aminteste de ucigasul bolero al lui Ravel si de acea replica celebra "daca nu schimba ceva acum, innebunesc". Acest poem ar fi putut fi continuat la nesfarsit cu doar putin talent, eu chiar m-am intrebat Virgile de ce te-ai oprit, ai fi putut sa faci din el o a doua mahabharattha. Bobadil.
parerea mea e ca imaginea ar trebui sa dispara. nu e la inaltimea poemului. textul e puternic si nu are nevoie de suport vizual.sau nu de acest suport vizual traducerea e interesanta poate ar trebui inca lucrata traducerea ultimei strofe , ma refer la inceputul ei... acolo devine colturoasa muzicalitatea insa finalul e foarte frumos si poate chiar rezolva disonantele fonetice. e o opinie.
Chris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.
când tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
alma, am incercat sa raspund cererii tale, insa, abilitatile mele de editor de imagini si, in special, restrictiile site-ului in privinta dimensiunii fisierelor imagine nu imi permit sa modific fara a dauna dpv estetic. in consecinta, daca vei dori, vei putea apela la alte modalitati de vizualizare optima a poemului. oricum, e ultima cruce si sper sa nu fi deranjat prea mult cu aceasta serie de vizuale. multumesc tuturor pentru comentarii
Ȋn Sufism, ca și în Ortodoxia Patristică (cunoaștere «apofatică»), «Ȋntunericul» este, la început, «orbirea» pe care o provoacă comuniunea cu Divinitatea (din cauza «luminii orbitoare» nepămȃntești a Acesteia). Apoi urnează «adevărata lumină», de nedescris, în care te topești. Djamaj îl depășește, aici, pe Djamal! P.S. "Teologia catafatică caută să cunoască Divinitatea în ceea ce este ea; cea apofantică, conștientă de de incognoscibilitatea Divinității și de imposibilitatea cuprinderii sale conceptuale, încearcă să o cunoască în ceea ce ea nu este." (Lossky)
scuze, abia acum am vazut categorisirea de catre autor ca "articol". in acceptiunea mea articolul e fie o specie din publicistica stiintifica, fie din cea jurnalistica. ori textul acesta are valente literare absolut evidente si nici una jurnalistica. parerea mea... ;-) rim
Virgile, daca spui tu asta, chiar ca sunt vremuri ciudate :-) Poate ca ar trebui si tu sa lasi subconstientul sa lucreze mai cu sarg. Mai fa o autoexilare in somn (vorbeste cu Ghilea, el e maestru), apoi daca nici kama sutra nu merge, daca incinerarea volumelor de versuri ramase nevandute nu duce decat la o reclamatie la pompieri, atunci se mai poate incerca un sepuku cu cutitul de taiat hartia (mai ai unul din astea pe acasa?) Bobadil
cuceritor, sincer si la obiect. un final de zile mari "pe strada doar timpul mai vorbeste cu tine de una de alta in rest nimeni nu te mai tine minte" as elimina la strofa a doua ultimul vers, e prea explicativ iar precedentul "ca sa existe unele lucruri nu trebuie sa vorbeasca" este atat de mult... este ceea ce poezia face atunci cand e poezie, neaga. neaga evidentul, si la o adica, neaga si scripturile... poetic. multumesc pentru lectura emi si o penita de apreciere de la mine. P.S. am citit seria cu kenny dar vezi asta e dezavantajul publicarii pe net only... un cititor nu stie niciodata daca nu cumva i-a scapat ceva...
Un Andu care incepe ca in citirea Apostolului cu acel "Fratilor", smerit si sarind peste Intelepciune & Sa luam aminte, sfatos si care, probabil suspectat de nu stiu ce inginer (ii), a fost trimis pe santier, fara casca de protectie e ceva ce nu se putea termina decat cu un Prunus dulcis :)
este modest pentru că nu strigă în gura mare "vai, ce bun sunt!" la asta m-am referit.
la ce i-ar folosi să "se bată de la egal la egal"? întreb şi eu.
este apreciat şi fără să fie "agresiv".
modestia e rădăcina caracterului, părerea mea,depinde de fiecare ce vrea să culeagă, flori sau mărăcini...
trebuie să recunosc că logica bobadilică e lojică frate, ia uite mândrețe de raționament: Poti sa ma faci si nesimtit daca vrei cu aceasta ocazie, dar tot nu simt nimic ce să mai zici la o chstie d'asta...? amărât până în rărunchi de... nah că am uitat.
A. era să uit: foloseşti prea multe cuvinte-punte pentru a ajunge la idee, o îmbraci prea gros. Exp:
"in pietre în mâna dreaptă
ca să le arunc în cel care va spune primul ceva despre tine" --> "ţin pietre în mână pentru primul care va vorbi despre tine
"nimeni nu are voie să vorbească atunci când trupurile nu-și mai găsesc suflarea" - fără "atunci"
"se zice că într-una din zilele viitoare vom tresări cu toții în mormânt și ne vom da seama că tot ce am făcut înainte să fim băgați în cuștile mortuare"
cosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
nu am cont pe nicio reţea de socializare. mai în glumă mai în serios consider că acestea sînt echivalentul digital al caietelor studenţeşti – acele oracole - unde la sfîrşitul liceului adunai gînduri şi fotografii ale colegilor, preferinţele lor despre filme şi actori la modă etc. vă amintiţi? stop pagina mea! o fotografie în sarafan -draga mea colegă, o amintire în calea uitării, inimioare, trandafiri şi mult pelicanol. o simplă căutare pe internet oferă zeci de imagini cu astfel de exemple. interesant – ele îmi stîrnesc acum mai multă emoţie şi nostalgie, stări pe care nu le regăsesc în paginile de socializare.
dacă e-mail-lul oferă mijloace de comunicare limitate, reţelele de socializare îi dau utilizatorului iluzia comunicării neîntrerupte, a proximităţii. probabil de aici şi dependenţa de marea flecăreală şi cu siguranţă frustrarea atunci cînd utilizatorii nu primesc mesaje sau like-uri cîteva zile. mulţi zîmbesc cu îngăduinţă, cu o anumită superioritate – cum, nu ai cont? – transferînd toată viaţa lor în mediul virtual.
poate să fie acesta un tatuaj virtual? se pare că da în măsura în care reţelele de socializare nu garantează siguranţa datelor iar dezactivarea/ştergerea unui cont nu presupune şi ascunderea profilului (sînt urme ale profilului nostru şi prin accesarea zilnică a unui browser dar asta e altă poveste).
aderarea la reţelele de socializare e discutabilă chiar şi atunci cînd vrei să-ţi promovezi un produs pentru că ai alternativa unui site unde poţi afişa lucrările într-un mod elevat după o structură elastică.
un avertisment: la începutul acestui an, Asociaţia Americană de Psihiatrie (a.p.a) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (diagnostic and statistical manual of mental disorders), printre care şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de facebook.
astăzi, un post tv ne transmite următoare ştire: într-un oraş din ţară s-a deschis un curs –bunica online- pentru pensionari. scopul? iniţierea acestora în tainele reţelelor de socializare, cap de serie facebook.
reţeaua de inutil-iată un semn de întrebare, o temă incitantă şi din aceste perspective aprecierea mea.
cu siguranta stefan, nu m-am ferit de nimeni, te asigur. nu sint o persoana importanta si nici macar publica. sint un om banal si obisnuit, te asigur. Iti voi trimite adresa. Nu stiu daca ai vazut, primit volumul Mirabile dictu dar daca nu as putea aranja sa-l primesti. just let me know.
îmi place acest text, îmi face bine acest text. este o undă grațioasă în lirica feminină de astăzi, contrară axei ce începe de la nina cassian până la "brutalitatea" angelei marinescu, dar înscriindu-se pe culoarul de la maria banuș până la sensibilitatea superbă a constanței buzea.
că îmi plac poeziile Danielei, deja nu mai este o noutate. aici am fost atras într-o poveste care te păcălește. scrisă impecabil nu știi dacă nu cumva tristețea acea resemnată, pentru că poemul îmi lasă impresia de resemnare, este locul unde iarna este cea mai frumoasă. am ajuns seara pe text, și vorba lui Vlad, contrar tonalității, este tonifiant. mi-a plăcut mult, Daniela! seară plăcută!
pentru o atmosferă bine aliniată cu personajul neresuscitată prin șocuri, așa cum am mai observat în genul ăsta de texte eu spun că personajul se apropie de nivelul lui maximal și asta e un plus autorul reușește să scindeze atenția pe mai multe planuri, fără să se încurce în concepte procedee pe care nu le stăpânește avem aici o Poezie
Mesajul foarte bine conturat, ironie fina, sarcasm si mila pentru generatiile pierdute care exista si vor exista inca multe decenii de acum inainte. Civilizatia va invinge si va distruge in acelasi timp omenirea, toti stiu asta si merg mai departe catre final, orice final.
Ca tehnica as merge pe acelasi timp verbal pe durata intregii poezii si as incerca sa renunt la gerunziu.
Placut.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
e un poem in parte autobiografic. ideea cu reportajele am preluat-o din niste proze scurte - o sa public una-doua din ele si aici. tot de acolo vine si batrana care apare ca un leit-motiv. verbele la persoana I singular - dedublarea eu-lui: eu cu mine realizam acest „reportaj” . multumesc de trecere si urari. La multi ani si toate bune in 2010!
pentru textul : Filmări ratate deaveți perfectă dreptate. cît despre scenetă, o ador, aproape c-o știu pe de rost, de cîte ori am văzut-o
pentru textul : vintage collection -audio deUn poem al sinonimiilor, genul care imi aminteste de ucigasul bolero al lui Ravel si de acea replica celebra "daca nu schimba ceva acum, innebunesc". Acest poem ar fi putut fi continuat la nesfarsit cu doar putin talent, eu chiar m-am intrebat Virgile de ce te-ai oprit, ai fi putut sa faci din el o a doua mahabharattha. Bobadil.
pentru textul : de fapt sîntem deparerea mea e ca imaginea ar trebui sa dispara. nu e la inaltimea poemului. textul e puternic si nu are nevoie de suport vizual.sau nu de acest suport vizual traducerea e interesanta poate ar trebui inca lucrata traducerea ultimei strofe , ma refer la inceputul ei... acolo devine colturoasa muzicalitatea insa finalul e foarte frumos si poate chiar rezolva disonantele fonetice. e o opinie.
pentru textul : yerba maté III ▒ deChris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.
pentru textul : Muzeul particular decând tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
mă aburc pe picioare
risc
dar vremea e bună
toarnă cu love habibi
pentru textul : plouă cu dragoste depeste
dacia mea 1300
alma, am incercat sa raspund cererii tale, insa, abilitatile mele de editor de imagini si, in special, restrictiile site-ului in privinta dimensiunii fisierelor imagine nu imi permit sa modific fara a dauna dpv estetic. in consecinta, daca vei dori, vei putea apela la alte modalitati de vizualizare optima a poemului. oricum, e ultima cruce si sper sa nu fi deranjat prea mult cu aceasta serie de vizuale. multumesc tuturor pentru comentarii
pentru textul : crucile deȊn Sufism, ca și în Ortodoxia Patristică (cunoaștere «apofatică»), «Ȋntunericul» este, la început, «orbirea» pe care o provoacă comuniunea cu Divinitatea (din cauza «luminii orbitoare» nepămȃntești a Acesteia). Apoi urnează «adevărata lumină», de nedescris, în care te topești. Djamaj îl depășește, aici, pe Djamal! P.S. "Teologia catafatică caută să cunoască Divinitatea în ceea ce este ea; cea apofantică, conștientă de de incognoscibilitatea Divinității și de imposibilitatea cuprinderii sale conceptuale, încearcă să o cunoască în ceea ce ea nu este." (Lossky)
pentru textul : Icoana deNicodem, mulţam de trecere. şi eu aş fi preferat să mă simt invincibil. ioan
pentru textul : aşa a fost viaţa ta descuze, abia acum am vazut categorisirea de catre autor ca "articol". in acceptiunea mea articolul e fie o specie din publicistica stiintifica, fie din cea jurnalistica. ori textul acesta are valente literare absolut evidente si nici una jurnalistica. parerea mea... ;-) rim
pentru textul : nici măcar elena deVirgile, daca spui tu asta, chiar ca sunt vremuri ciudate :-) Poate ca ar trebui si tu sa lasi subconstientul sa lucreze mai cu sarg. Mai fa o autoexilare in somn (vorbeste cu Ghilea, el e maestru), apoi daca nici kama sutra nu merge, daca incinerarea volumelor de versuri ramase nevandute nu duce decat la o reclamatie la pompieri, atunci se mai poate incerca un sepuku cu cutitul de taiat hartia (mai ai unul din astea pe acasa?) Bobadil
pentru textul : 3:59 a.m. defără număr. hm. e o idee bună. thnx.
pentru textul : videoconferință cu îngeri deNu văd rostul/ efectul repetării versurilor. Mai cred că textul începe prost şi, evident, sfârşeşte prost.
pentru textul : poezie veche de-acu demultumesc pentru ajutorul acordat, adriana. mi ai deschis ochii in mai multe privinte odata. iti dai seama ca ametesc.
pentru textul : nu pleca azi decuceritor, sincer si la obiect. un final de zile mari "pe strada doar timpul mai vorbeste cu tine de una de alta in rest nimeni nu te mai tine minte" as elimina la strofa a doua ultimul vers, e prea explicativ iar precedentul "ca sa existe unele lucruri nu trebuie sa vorbeasca" este atat de mult... este ceea ce poezia face atunci cand e poezie, neaga. neaga evidentul, si la o adica, neaga si scripturile... poetic. multumesc pentru lectura emi si o penita de apreciere de la mine. P.S. am citit seria cu kenny dar vezi asta e dezavantajul publicarii pe net only... un cititor nu stie niciodata daca nu cumva i-a scapat ceva...
pentru textul : lonesome deUn Andu care incepe ca in citirea Apostolului cu acel "Fratilor", smerit si sarind peste Intelepciune & Sa luam aminte, sfatos si care, probabil suspectat de nu stiu ce inginer (ii), a fost trimis pe santier, fara casca de protectie e ceva ce nu se putea termina decat cu un Prunus dulcis :)
pentru textul : fraților mai remarcați un text deeste modest pentru că nu strigă în gura mare "vai, ce bun sunt!" la asta m-am referit.
pentru textul : mic tratat de poezie dela ce i-ar folosi să "se bată de la egal la egal"? întreb şi eu.
este apreciat şi fără să fie "agresiv".
modestia e rădăcina caracterului, părerea mea,depinde de fiecare ce vrea să culeagă, flori sau mărăcini...
Nicholas îţi mulţumesc pentru părere. Cristina pentru tine un răspuns special.
pentru textul : poezie multilateral dezvoltată detrebuie să recunosc că logica bobadilică e lojică frate, ia uite mândrețe de raționament: Poti sa ma faci si nesimtit daca vrei cu aceasta ocazie, dar tot nu simt nimic ce să mai zici la o chstie d'asta...? amărât până în rărunchi de... nah că am uitat.
pentru textul : login deA. era să uit: foloseşti prea multe cuvinte-punte pentru a ajunge la idee, o îmbraci prea gros. Exp:
"in pietre în mâna dreaptă
ca să le arunc în cel care va spune primul ceva despre tine" --> "ţin pietre în mână pentru primul care va vorbi despre tine
"nimeni nu are voie să vorbească atunci când trupurile nu-și mai găsesc suflarea" - fără "atunci"
"se zice că într-una din zilele viitoare vom tresări cu toții în mormânt
și ne vom da seama că tot ce am făcut înainte să fim băgați în cuștile mortuare"
şi alţi "care/ cum/ ca să, că" etc.
pentru textul : Cantata în mi minor depoemul este un exercițu. o încercare.
pentru textul : tigri pe cai decosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui denu am cont pe nicio reţea de socializare. mai în glumă mai în serios consider că acestea sînt echivalentul digital al caietelor studenţeşti – acele oracole - unde la sfîrşitul liceului adunai gînduri şi fotografii ale colegilor, preferinţele lor despre filme şi actori la modă etc. vă amintiţi? stop pagina mea! o fotografie în sarafan -draga mea colegă, o amintire în calea uitării, inimioare, trandafiri şi mult pelicanol. o simplă căutare pe internet oferă zeci de imagini cu astfel de exemple. interesant – ele îmi stîrnesc acum mai multă emoţie şi nostalgie, stări pe care nu le regăsesc în paginile de socializare.
pentru textul : rețeaua de inutil dedacă e-mail-lul oferă mijloace de comunicare limitate, reţelele de socializare îi dau utilizatorului iluzia comunicării neîntrerupte, a proximităţii. probabil de aici şi dependenţa de marea flecăreală şi cu siguranţă frustrarea atunci cînd utilizatorii nu primesc mesaje sau like-uri cîteva zile. mulţi zîmbesc cu îngăduinţă, cu o anumită superioritate – cum, nu ai cont? – transferînd toată viaţa lor în mediul virtual.
poate să fie acesta un tatuaj virtual? se pare că da în măsura în care reţelele de socializare nu garantează siguranţa datelor iar dezactivarea/ştergerea unui cont nu presupune şi ascunderea profilului (sînt urme ale profilului nostru şi prin accesarea zilnică a unui browser dar asta e altă poveste).
aderarea la reţelele de socializare e discutabilă chiar şi atunci cînd vrei să-ţi promovezi un produs pentru că ai alternativa unui site unde poţi afişa lucrările într-un mod elevat după o structură elastică.
un avertisment: la începutul acestui an, Asociaţia Americană de Psihiatrie (a.p.a) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (diagnostic and statistical manual of mental disorders), printre care şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de facebook.
astăzi, un post tv ne transmite următoare ştire: într-un oraş din ţară s-a deschis un curs –bunica online- pentru pensionari. scopul? iniţierea acestora în tainele reţelelor de socializare, cap de serie facebook.
reţeaua de inutil-iată un semn de întrebare, o temă incitantă şi din aceste perspective aprecierea mea.
prea multă rimă în versurile
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile de'foc mic sub ibric
păzit și hrănit'
cu siguranta stefan, nu m-am ferit de nimeni, te asigur. nu sint o persoana importanta si nici macar publica. sint un om banal si obisnuit, te asigur. Iti voi trimite adresa. Nu stiu daca ai vazut, primit volumul Mirabile dictu dar daca nu as putea aranja sa-l primesti. just let me know.
pentru textul : românia perfect I deîmi place acest text, îmi face bine acest text. este o undă grațioasă în lirica feminină de astăzi, contrară axei ce începe de la nina cassian până la "brutalitatea" angelei marinescu, dar înscriindu-se pe culoarul de la maria banuș până la sensibilitatea superbă a constanței buzea.
pentru textul : acolo e cea mai frumoasă iarnă decă îmi plac poeziile Danielei, deja nu mai este o noutate. aici am fost atras într-o poveste care te păcălește. scrisă impecabil nu știi dacă nu cumva tristețea acea resemnată, pentru că poemul îmi lasă impresia de resemnare, este locul unde iarna este cea mai frumoasă. am ajuns seara pe text, și vorba lui Vlad, contrar tonalității, este tonifiant. mi-a plăcut mult, Daniela! seară plăcută!
pentru o atmosferă bine aliniată cu personajul neresuscitată prin șocuri, așa cum am mai observat în genul ăsta de texte eu spun că personajul se apropie de nivelul lui maximal și asta e un plus autorul reușește să scindeze atenția pe mai multe planuri, fără să se încurce în concepte procedee pe care nu le stăpânește avem aici o Poezie
pentru textul : cerul interzis deIdeea e bună. Acuma un ştiu cât de bine o îmbracă (sau dezbracă?) psuedominimalismul ăsta. Dar e bună, se poate construi în jurul ei.
pentru textul : Tendințe primăvară-vară 2014 dePe aici se dau multe peniţe pentru poezici.
pentru textul : cui prodest deMesajul foarte bine conturat, ironie fina, sarcasm si mila pentru generatiile pierdute care exista si vor exista inca multe decenii de acum inainte. Civilizatia va invinge si va distruge in acelasi timp omenirea, toti stiu asta si merg mai departe catre final, orice final.
Ca tehnica as merge pe acelasi timp verbal pe durata intregii poezii si as incerca sa renunt la gerunziu.
pentru textul : dupamiaza eroilor dePlacut.
Pagini