Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
ieri am scris o poezie despre gramatica biblică,
i-am pus în picioare sandale iudaice
şi-am trimis-o în rai
te voi duce de mînă dinaintea soborului
a spus îngerul de serviciu
e vremea să înveți semnele
a chemat în faţă litera tav din alfabetul ebraic
zicându-i:
spune ce scrie-n papyrus.
a poc a lipsa…
.............................................
mii de glasuri, cu ciocane, ciomege şi suliţi
au strigat într-un glas:
să fie răstignită!
ucide-o!
Voiam sa subliniez altceva acolo. Textul se axeaza pe trecator si pe dezastrul emotional in care se afla si nu pe americanii care isi exprima emotiile exuburenat sau pe faptul ca a doua zi era ziua lui de nastere. In locul americanilor putea fi oricine, in momentul acela el tot asa i-ar fi vazut. O sa modific acolo ca sa nu mai apara alte neclaritati.
Multumesc pentru sugestii si pentru incredere.
dragă alma, bună varianta ta, dar știi tu...non idem est si duo dicunt idem!:-)...o să încerc data viitoare să fiu mai atentă la "balast"..recunosc că mă las purtată de impulsul clipei și foarte rar revin asupra textului pt a modifica ceva... mulțumesc pentru însemn.
Domnule Vacarasu, daca imi permiteti, la randul dumneavoastra: nu este vorba de nicio "dictatura poetica" - ah, cat de repede (ab)uzam de unele cuvinte! - ci de o prevedere menita sa inlesneasca accesul cititorlui la texte, folosind un motor de cautare. daca toti ne-am intitula creatiile ***, *****, sau *...ce sanse ar avea, oare, cititorul sa se descurce in hatisul de stelute? si totusi...o parere despre textul de mai sus aveti?
Nici n-am susţinut că "forţa" este suficientă. Şi mai cred că, măcar din ce-am citit până acum la tine, nu trebuie să forţezi forţarea ca s-o ai.
Da, m-au văzut şi pe mine fulgii azi :)
romînia e ceva la fel de artificial ca iugoslavia. și dacă nu vor să se despartă, măcar autonomie ar trebui să-și ia cele zece regiuni istorice (bucovina, moldova, dobrogea, muntenia, oltenia, banat, crișana, maramureș, ardeal, ținutul secuiesc). europa de sud-est e prea coruptă ca să mai dea înainte un stat centralizat. de taxele noastre trebuie să ne ocupăm noi, la nivel regional. bucureștiul mănîncă singurel 25% din bugetul țării, și produce 14%... e o mică mare diferență și noi, provincia, prea sîntem luați de fraieri
Este adevărat. Încă nu sunt familiarizat cu noua formulă.O să încerc să-mi fac ceva timp pentru a mă "juca" mai mult pe site şi să mă pun la zi cu noutăţile.
Mulţumesc pentru amabilitate.
Pe care usa din dos am plecat? Faptul ca am acceptat sa fiu editor pe un alt site si n-ai acceptat si nu te-am anuntat??
Sa-ti aduc aminte de faptul ca eram editor sef peste... mine si Bianca Goean? Asta dupa ce te parasise si Alma si Bianca?
Am fost prost ca am tacut.
Cit despre presupusa mea magarie nici macar nu-mi bat capul. Ai inceput cu un comentariu pe care te credeai indrepatit sa-l faci. Ti-am raspuns intr-o calitate in care mai mult decit orice sint indreptatit sa o fac. in rest, doar fixatii. Iar textul era un editorial. Doar ca tu simulezi literatura. Atita tot. De acum nu mai raspund. Suspenda-mi contul fa ce vrei. Esti director nu? in primul rind ar trebui sa-ti ceri scuze tu pentru confuzia de nume. Si nu ma lua cu faze gen ca faceai altceva in timp ce raspundeai. In al doilea rind, tu confunzi comenturile cu textul. de fapt asta se intimpla cind o iei la modul personal. Si nu numai cu mine. Pt ca, acolo unde am pus suflet revin tot timpul sa vad ce se mai intimpla. Ca un fel de ti-am spus eu. Iar scuze nu am sa-mi cer pentru motivele de mai sus. Mi se pare o mojicie sa uiti numele omului care te-a ajutat si mi se pare de tot rahatul sa te bati cu pumnul in piept pentru ceva ce nu ai trait. Mie mi s-a acrit. Am pus punct aici.
Citind acest poem, nu am simțit nici o lumină revelatoare, cum m-a indus în eroare un comentariu anterior. Din contra, cred că este un poem cât de poate de teluric (deși apar stelele, ele sunt doar proiecții), de organic ("ating", "ling"), de la "mațe" la "sâni", de la "pleoape" la "hrubele lumilor". Un poem care nu mă duce cu gândul la "Pașii Profetului" lui Blaga, ci mai degrabă la firul de plumb al unei verticalități de la suprafață ("mațe") spre adâncuri ("hrubele"), un poem nicidecum tainic, ci relativ bine conturat, chiar dacă îmbracă forma firului de paing. În subtitlul poemului, "vorbe tăcînd", se remarcă un oximoron destul de reușit, ușor ironic, însă nu aș fi încheiat în "înd" un text, consoanele și "î"-ul taie aripa imaginației cititorului. Tehnic: versul "cu" nu stă singur; "atîrnați" necesită acordul în gen cu "ființe".
ideea centrala era urmatorul paradox: cine/ce are timp sa gandeasca, nu poate gandi, iar cine nu are timp sa gandeasca destul/cat ar dori, poate gandi. si cred ca poezia se naste tocmai din antagonii, chiar daca este vorba despre pareri antitetice ale celor ce au citit o anumita poezie sau despre paradoxuri constatate de autor.
Remarc o oarecare ostilitate aici catre alte site-uri culturale...sint multi agonistani pe hermeneia si multi hermenisti pe agonistan..ar trebui sa exsite un oarecare respect mutual cred, Virgil, ca sa functionam, ca sa ne simtim acceptati indiferent de cite alte grupari literaro-politice sustinem...
Cred ca ai fi putut sa te abtii de la a face remarca de mai sus..nu cred ca ar fi cerut un efort..olimpic:p.
Paul, ultimul vers, în italice, îmi pare rupt din context. Am citit altfel finalul: mă dezic de toamnă
senzual e să dezlipești o frunză de asfalt cu limba
sunt absolut sigur că [toamna] va face pe cineva fericit
Ioana, pentru că văd că insiști, o să vină și răspunsul meu. Mulțumesc pentru invitație, și, după cum un ochi atent ar putea observa, ca să mă apuc eu să răspund la asta, îmi va trebui cel puțin vreo două zile. De studiu. Pe poezia ta. Integral, desigur. Deocamdată sunt ocupat cu poezia altcuiva și cu trei concursuri serioase de Go pe net. Dar ești următoarea pe listă.
corect alma, ti/au trebuit 3 comentarii ca sa ajungi la concluzia asta, dupa parerea mea era suficient unul singur la obiect fara a fi malitios... visinul s/a uscat, e cam frig afara sa te astept... drum bun... pe aripa poeziei... apreciez in mod deosebit artistii care au prestanta in creatia lor, in critici si atitudine... va fi o primavara friguroasa...
n-am prea inteles nimic. nici nu am reusit sa citesc pina la sfirsit. si eu cred in metafora si suprarealism. dar cred ca exista o limita dincolo de care nu prea mai are importanta daca vezi in ceata un elefant sau un ceas elvetian. pentru ca oricum nu vezi decit ceata. parerea mea
Fratilor, nu va mai tot luati de exprimarea mea aia cu "familia".. eu am zis asa, ca idee pentru ca mi-au picat ochii pe poza respectiva aseara cand faceam browsing printr-un folder de pe comp pe care scrie "de la Virgil". Repede preluati unul de la altul argumentele! Daca eu sunt woosy voi sunteti "pussy". Iar tu Virgile, ca deobicei, raspunzi foarte elaborat uitand sa atingi subiectul, m-am obisnuit deja cu atitudinea asta a ta prin care crezi ca toti suntem niste prosti. De fapt, prostanacul esti chiar tu cand faci asa. Eu am intrebat "de unde are poza" si am spus clar ca nu m-am suparat (nu pe el). Astept in continuare raspuns la intrebarea pusa. In rest, poate sa latre gasca ta de pe hermeneia cat o vrea ca pe mine ma doare undeva. Poti sa ma faci si nesimtit daca vrei cu aceasta ocazie, dar tot nu simt nimic. M-as bucura insa daca as citi mai multe texte valoroase pe aici si daca as constata mai putina emfaza. M-am saturat de aerele voastre de superioritate. De fapt, suntem toti niste amarati. Andu
si foarte surprinzator ca vine de la un tip cu umorul tau. ori te-ai grabit...
nu mi se pare deloc hazliu, desi e o tema pe care se pot scrie chestii cu mult, foarte mult haz, putind fi luati peste picior si pro-rominii si anti-rominii, dar nu ai putut arata decit ca ai avut o idee - simpatica - pe care, din pacate n-ai putut-o fructifica in ceva, orice, comic, de luat aminte, care sa ne faca sa reflectam la situatia reala, sa trecem peste "noi sintem buricul lumii, stramosii tuturor, cei mai arieni si bla bla", "noi am inventat toate cele" sau "sintem cei mai naspa, cei mai tradatori, bla bla"
În prima parte, sugestivă, după părerea mea, gândul m-a dus la șoimul lui Cezar Petrescu din: "Adevărata moarte a lui Guynemer". Partea a doua mi-a plăcut mai ales de la :"Când am ieșit prima dată..." Aș vrea să citesc continuarea ca să-mi pot face o părere mai clară despre text. Acum sunt un pic în ceață! Amestecul de prezent și trecut este halucinant pentru mine.
Alma, am intrat surprinsa pe pagina aceasta... chiar de la titlu. Si... nu ma asteptam la ce-am gasit. Desigur, recunosc "vocea", si poate de aici usoara senzatie de "amestec", pentru ca stilul tau atat de matur si lucid nu putea sa nu fie indulcit de privirea "inapoi". si-mi place si faptul ca nu e un jurnal propriu-zis, pentru ca nu ne lasi sa ne dam seama despre care moment vorbesti (si spun asta dincolo de aparenta cu care ne-ai momit). Una peste alta, frumos. Si eu aceeasi sugestie ca si Virgil, pluralul "cancere" nu suna bine. Desi, cunoscandu-te, as da vina pe mine ca nu vad sugestia pe care sigur ti-ai dorit-o.
parerea mea este ca este un titlu fantastic (aproape invidiez ca nu l-am gasit eu - care stau asa prost cu titlurile -), dar pacat de titlu pentru ca textul e undeva intre slabut si abscons. Imaginea nisipului coagulat desi este nemaiauzita este si cam greoaie, dificil de simtit estetic.
"Timpul nu mai străbate
prin clepsidra maternă;" -- suna destul de banal. Si absolut nimeni nu stie de ce clepsidra aceea e materna sau ce ar vrea sa insemne acel lucru. Restul textului nu arunca nici o lumina asupra acestui lucru si nici nu este ajutat de el.
"păsările lui Hitchcock" sint o cadere brusca in istoriografia cinematografica si incerci sa te legi de ele ca de un fel de speranta ca poate afli ceva. Dar nu afli decit ca pasarile acelea au... genunchi. O chestie la fel de greoaie si absconsa ca si chestia cu nisipul coagulat.
Despre genunchii astia stranii de pasare ni se spune ca sint... inerti. Nu stiu ce vrea sa insemne asta. Poate ca vrea sa insemne "nemiscati". OK. Deci sint nemiscati si din ei... irumpe. Un verb oarecum arhaic si mai degraba metafizic decit fizic, daca ma intrebi pe mine. Deci e cam nepotrivita asocierea. In orice caz afli ca din ei, din genunchi, irumpe un duh de naftalina. Bizar. Imi este greu sa spun ca toata chestia asta mi-a spus ceva. Pentru ca nu mi-a spus. Singurul lucru pe care pot sa il spun este ca cred ca duhul asta de naftalina merita o soarta sau o poezie mai buna. Parerea mea.
Andu, emulația concursului tău a rodit încă un poem : Dumnezeu-inorogul nu știam că pereții pot deveni uneori oglinzi în care ni se reflectă cornul de inorog dacă ne apropiem le putem străpunge meningele lăsând să se întrevadă lacul subteran pescarii vor răsuci undițele în aerul tumefiat de bătăile inimilor noastre și vor smulge gurii floarea de ac abia deschisă vor împodobi traheea albastră a femeilor așteptându-i în poartă cu șorțurile lor roșii ce noaptea stau așternute pe lăzile de zestre tandre ele își vor împleti părul într-un năvod prin care vor scurge zeama oaselor rămase de la cina cea de taină
si cercul de aer se-nchide, ca o patima, jocul de umbre-timpul pana la el, eliberand-o. eliberandu-se.. si la trecerea ei, se va risipi apoi cu pasari cuibarite in gura, jinduind tot dupa izvoarele de aura a ei, in timp ce ii va spune: iubita mea, va trebui..... :)
Florin, părerea mea e că ar merita să o rescrii, să mai elimini cuvinte, poate să mai adaugi și sigur să mai înlocuiești. impresia că zborul e singura preocupare probabil plecând de aici...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
pentru textul : Moroz (Ger) deiată sugestia:
ieri am scris o poezie despre gramatica biblică,
pentru textul : poezia asta e o erezie dei-am pus în picioare sandale iudaice
şi-am trimis-o în rai
te voi duce de mînă dinaintea soborului
a spus îngerul de serviciu
e vremea să înveți semnele
a chemat în faţă litera tav din alfabetul ebraic
zicându-i:
spune ce scrie-n papyrus.
a poc a lipsa…
.............................................
mii de glasuri, cu ciocane, ciomege şi suliţi
au strigat într-un glas:
să fie răstignită!
ucide-o!
Voiam sa subliniez altceva acolo. Textul se axeaza pe trecator si pe dezastrul emotional in care se afla si nu pe americanii care isi exprima emotiile exuburenat sau pe faptul ca a doua zi era ziua lui de nastere. In locul americanilor putea fi oricine, in momentul acela el tot asa i-ar fi vazut. O sa modific acolo ca sa nu mai apara alte neclaritati.
pentru textul : Between the bars deMultumesc pentru sugestii si pentru incredere.
dragă alma, bună varianta ta, dar știi tu...non idem est si duo dicunt idem!:-)...o să încerc data viitoare să fiu mai atentă la "balast"..recunosc că mă las purtată de impulsul clipei și foarte rar revin asupra textului pt a modifica ceva... mulțumesc pentru însemn.
pentru textul : Scrisori către Diogene (V) deDomnule Vacarasu, daca imi permiteti, la randul dumneavoastra: nu este vorba de nicio "dictatura poetica" - ah, cat de repede (ab)uzam de unele cuvinte! - ci de o prevedere menita sa inlesneasca accesul cititorlui la texte, folosind un motor de cautare. daca toti ne-am intitula creatiile ***, *****, sau *...ce sanse ar avea, oare, cititorul sa se descurce in hatisul de stelute? si totusi...o parere despre textul de mai sus aveti?
pentru textul : *** deNici n-am susţinut că "forţa" este suficientă. Şi mai cred că, măcar din ce-am citit până acum la tine, nu trebuie să forţezi forţarea ca s-o ai.
Da, m-au văzut şi pe mine fulgii azi :)
Seară frumoasă!
pentru textul : ginny in a bottle deromînia e ceva la fel de artificial ca iugoslavia. și dacă nu vor să se despartă, măcar autonomie ar trebui să-și ia cele zece regiuni istorice (bucovina, moldova, dobrogea, muntenia, oltenia, banat, crișana, maramureș, ardeal, ținutul secuiesc). europa de sud-est e prea coruptă ca să mai dea înainte un stat centralizat. de taxele noastre trebuie să ne ocupăm noi, la nivel regional. bucureștiul mănîncă singurel 25% din bugetul țării, și produce 14%... e o mică mare diferență și noi, provincia, prea sîntem luați de fraieri
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară deygrene, multumesc pentru citire si pentru sugestii. mai vorbim...
pentru textul : delir de toamnă deEste adevărat. Încă nu sunt familiarizat cu noua formulă.O să încerc să-mi fac ceva timp pentru a mă "juca" mai mult pe site şi să mă pun la zi cu noutăţile.
pentru textul : Iadul cel de toate zilele deMulţumesc pentru amabilitate.
Pe care usa din dos am plecat? Faptul ca am acceptat sa fiu editor pe un alt site si n-ai acceptat si nu te-am anuntat??
pentru textul : despre inundaţii. altfel deSa-ti aduc aminte de faptul ca eram editor sef peste... mine si Bianca Goean? Asta dupa ce te parasise si Alma si Bianca?
Am fost prost ca am tacut.
Cit despre presupusa mea magarie nici macar nu-mi bat capul. Ai inceput cu un comentariu pe care te credeai indrepatit sa-l faci. Ti-am raspuns intr-o calitate in care mai mult decit orice sint indreptatit sa o fac. in rest, doar fixatii. Iar textul era un editorial. Doar ca tu simulezi literatura. Atita tot. De acum nu mai raspund. Suspenda-mi contul fa ce vrei. Esti director nu? in primul rind ar trebui sa-ti ceri scuze tu pentru confuzia de nume. Si nu ma lua cu faze gen ca faceai altceva in timp ce raspundeai. In al doilea rind, tu confunzi comenturile cu textul. de fapt asta se intimpla cind o iei la modul personal. Si nu numai cu mine. Pt ca, acolo unde am pus suflet revin tot timpul sa vad ce se mai intimpla. Ca un fel de ti-am spus eu. Iar scuze nu am sa-mi cer pentru motivele de mai sus. Mi se pare o mojicie sa uiti numele omului care te-a ajutat si mi se pare de tot rahatul sa te bati cu pumnul in piept pentru ceva ce nu ai trait. Mie mi s-a acrit. Am pus punct aici.
Citind acest poem, nu am simțit nici o lumină revelatoare, cum m-a indus în eroare un comentariu anterior. Din contra, cred că este un poem cât de poate de teluric (deși apar stelele, ele sunt doar proiecții), de organic ("ating", "ling"), de la "mațe" la "sâni", de la "pleoape" la "hrubele lumilor". Un poem care nu mă duce cu gândul la "Pașii Profetului" lui Blaga, ci mai degrabă la firul de plumb al unei verticalități de la suprafață ("mațe") spre adâncuri ("hrubele"), un poem nicidecum tainic, ci relativ bine conturat, chiar dacă îmbracă forma firului de paing. În subtitlul poemului, "vorbe tăcînd", se remarcă un oximoron destul de reușit, ușor ironic, însă nu aș fi încheiat în "înd" un text, consoanele și "î"-ul taie aripa imaginației cititorului. Tehnic: versul "cu" nu stă singur; "atîrnați" necesită acordul în gen cu "ființe".
pentru textul : sarea pămîntului deideea centrala era urmatorul paradox: cine/ce are timp sa gandeasca, nu poate gandi, iar cine nu are timp sa gandeasca destul/cat ar dori, poate gandi. si cred ca poezia se naste tocmai din antagonii, chiar daca este vorba despre pareri antitetice ale celor ce au citit o anumita poezie sau despre paradoxuri constatate de autor.
pentru textul : anura sapiens sapiens deRemarc o oarecare ostilitate aici catre alte site-uri culturale...sint multi agonistani pe hermeneia si multi hermenisti pe agonistan..ar trebui sa exsite un oarecare respect mutual cred, Virgil, ca sa functionam, ca sa ne simtim acceptati indiferent de cite alte grupari literaro-politice sustinem...
Cred ca ai fi putut sa te abtii de la a face remarca de mai sus..nu cred ca ar fi cerut un efort..olimpic:p.
pentru textul : l’absente dePaul, ultimul vers, în italice, îmi pare rupt din context. Am citit altfel finalul:
pentru textul : city of angels demă dezic de toamnă
senzual e să dezlipești o frunză de asfalt cu limba
sunt absolut sigur că [toamna] va face pe cineva fericit
Ioana, pentru că văd că insiști, o să vină și răspunsul meu. Mulțumesc pentru invitație, și, după cum un ochi atent ar putea observa, ca să mă apuc eu să răspund la asta, îmi va trebui cel puțin vreo două zile. De studiu. Pe poezia ta. Integral, desigur. Deocamdată sunt ocupat cu poezia altcuiva și cu trei concursuri serioase de Go pe net. Dar ești următoarea pe listă.
pentru textul : de dragoste decorect alma, ti/au trebuit 3 comentarii ca sa ajungi la concluzia asta, dupa parerea mea era suficient unul singur la obiect fara a fi malitios... visinul s/a uscat, e cam frig afara sa te astept... drum bun... pe aripa poeziei... apreciez in mod deosebit artistii care au prestanta in creatia lor, in critici si atitudine... va fi o primavara friguroasa...
pentru textul : expoziția de corali den-am prea inteles nimic. nici nu am reusit sa citesc pina la sfirsit. si eu cred in metafora si suprarealism. dar cred ca exista o limita dincolo de care nu prea mai are importanta daca vezi in ceata un elefant sau un ceas elvetian. pentru ca oricum nu vezi decit ceata. parerea mea
pentru textul : monolog I deFratilor, nu va mai tot luati de exprimarea mea aia cu "familia".. eu am zis asa, ca idee pentru ca mi-au picat ochii pe poza respectiva aseara cand faceam browsing printr-un folder de pe comp pe care scrie "de la Virgil". Repede preluati unul de la altul argumentele! Daca eu sunt woosy voi sunteti "pussy". Iar tu Virgile, ca deobicei, raspunzi foarte elaborat uitand sa atingi subiectul, m-am obisnuit deja cu atitudinea asta a ta prin care crezi ca toti suntem niste prosti. De fapt, prostanacul esti chiar tu cand faci asa. Eu am intrebat "de unde are poza" si am spus clar ca nu m-am suparat (nu pe el). Astept in continuare raspuns la intrebarea pusa. In rest, poate sa latre gasca ta de pe hermeneia cat o vrea ca pe mine ma doare undeva. Poti sa ma faci si nesimtit daca vrei cu aceasta ocazie, dar tot nu simt nimic. M-as bucura insa daca as citi mai multe texte valoroase pe aici si daca as constata mai putina emfaza. M-am saturat de aerele voastre de superioritate. De fapt, suntem toti niste amarati. Andu
pentru textul : login desi foarte surprinzator ca vine de la un tip cu umorul tau. ori te-ai grabit...
pentru textul : mama la toate țările denu mi se pare deloc hazliu, desi e o tema pe care se pot scrie chestii cu mult, foarte mult haz, putind fi luati peste picior si pro-rominii si anti-rominii, dar nu ai putut arata decit ca ai avut o idee - simpatica - pe care, din pacate n-ai putut-o fructifica in ceva, orice, comic, de luat aminte, care sa ne faca sa reflectam la situatia reala, sa trecem peste "noi sintem buricul lumii, stramosii tuturor, cei mai arieni si bla bla", "noi am inventat toate cele" sau "sintem cei mai naspa, cei mai tradatori, bla bla"
În prima parte, sugestivă, după părerea mea, gândul m-a dus la șoimul lui Cezar Petrescu din: "Adevărata moarte a lui Guynemer". Partea a doua mi-a plăcut mai ales de la :"Când am ieșit prima dată..." Aș vrea să citesc continuarea ca să-mi pot face o părere mai clară despre text. Acum sunt un pic în ceață! Amestecul de prezent și trecut este halucinant pentru mine.
pentru textul : Șoimul. Primele apariții ale darului. deAlma, am intrat surprinsa pe pagina aceasta... chiar de la titlu. Si... nu ma asteptam la ce-am gasit. Desigur, recunosc "vocea", si poate de aici usoara senzatie de "amestec", pentru ca stilul tau atat de matur si lucid nu putea sa nu fie indulcit de privirea "inapoi". si-mi place si faptul ca nu e un jurnal propriu-zis, pentru ca nu ne lasi sa ne dam seama despre care moment vorbesti (si spun asta dincolo de aparenta cu care ne-ai momit). Una peste alta, frumos. Si eu aceeasi sugestie ca si Virgil, pluralul "cancere" nu suna bine. Desi, cunoscandu-te, as da vina pe mine ca nu vad sugestia pe care sigur ti-ai dorit-o.
pentru textul : blog de iarnă dezile de moină -
pentru textul : Renga dedin ultimul ţurţure
picură soare
ţipăt straniu de cocori
condamnaţi la zbor albit
parerea mea este ca este un titlu fantastic (aproape invidiez ca nu l-am gasit eu - care stau asa prost cu titlurile -), dar pacat de titlu pentru ca textul e undeva intre slabut si abscons. Imaginea nisipului coagulat desi este nemaiauzita este si cam greoaie, dificil de simtit estetic.
pentru textul : Duhul de naftalină de"Timpul nu mai străbate
prin clepsidra maternă;" -- suna destul de banal. Si absolut nimeni nu stie de ce clepsidra aceea e materna sau ce ar vrea sa insemne acel lucru. Restul textului nu arunca nici o lumina asupra acestui lucru si nici nu este ajutat de el.
"păsările lui Hitchcock" sint o cadere brusca in istoriografia cinematografica si incerci sa te legi de ele ca de un fel de speranta ca poate afli ceva. Dar nu afli decit ca pasarile acelea au... genunchi. O chestie la fel de greoaie si absconsa ca si chestia cu nisipul coagulat.
Despre genunchii astia stranii de pasare ni se spune ca sint... inerti. Nu stiu ce vrea sa insemne asta. Poate ca vrea sa insemne "nemiscati". OK. Deci sint nemiscati si din ei... irumpe. Un verb oarecum arhaic si mai degraba metafizic decit fizic, daca ma intrebi pe mine. Deci e cam nepotrivita asocierea. In orice caz afli ca din ei, din genunchi, irumpe un duh de naftalina. Bizar. Imi este greu sa spun ca toata chestia asta mi-a spus ceva. Pentru ca nu mi-a spus. Singurul lucru pe care pot sa il spun este ca cred ca duhul asta de naftalina merita o soarta sau o poezie mai buna. Parerea mea.
Andu, emulația concursului tău a rodit încă un poem : Dumnezeu-inorogul nu știam că pereții pot deveni uneori oglinzi în care ni se reflectă cornul de inorog dacă ne apropiem le putem străpunge meningele lăsând să se întrevadă lacul subteran pescarii vor răsuci undițele în aerul tumefiat de bătăile inimilor noastre și vor smulge gurii floarea de ac abia deschisă vor împodobi traheea albastră a femeilor așteptându-i în poartă cu șorțurile lor roșii ce noaptea stau așternute pe lăzile de zestre tandre ele își vor împleti părul într-un năvod prin care vor scurge zeama oaselor rămase de la cina cea de taină
pentru textul : Dumnezeu deRecomand respectuos a se citi http://hermeneia.com/content/ce_este_santierul_literar_pe_site_ul_hermen...
pentru textul : a hundred schools of thought deşi
http://hermeneia.com/content/cum_pot_face_ca_textul_meu_sa_fie_reabilita...
Aş lucra poemul, i-aş da alura unui poem de stare.
si cercul de aer se-nchide, ca o patima, jocul de umbre-timpul pana la el, eliberand-o. eliberandu-se.. si la trecerea ei, se va risipi apoi cu pasari cuibarite in gura, jinduind tot dupa izvoarele de aura a ei, in timp ce ii va spune: iubita mea, va trebui..... :)
pentru textul : cheile de...genial titlul, Dorine. uite acu' mă duc...:))! și fac ca el:)!
pentru textul : vorbește cu peretele meu. și fă ca el deNu stiu exact ce inseamna "mi-a atras atentia", dar stiu ca trebuie sa-mi spui Cristian, Dorine :).
pentru textul : sunt fascinat de pălăria ta deRecititi textul, domunle Cristea. e ceva in neregula cu el.
pentru textul : Mitul lui Sisif deFlorin, părerea mea e că ar merita să o rescrii, să mai elimini cuvinte, poate să mai adaugi și sigur să mai înlocuiești. impresia că zborul e singura preocupare probabil plecând de aici...
pentru textul : învins de înger dePagini