domnule ion pascal vlad, alias zapada, m-ati impresionat. nu ca barbat, nu ca femeie, ci ca poet! mi-ar dori sa vorbim. id-ul meu il gasiti pe net, daca doriti...

naivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
nu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.

Paul, iti multumesc pt distinctie, ma onoreaza aprecierea ta.

chei de lectura. inainte de a spune ceva despre boierism, precizez faptul ca nu subscriu acestui manifest, dar nici nu ma gasesc in contradictie. incerc sa ofer o alta reactie asupra celor 2 propozitii comentate aici 1. „Boierismul este un manifest literar și, în același timp, o razie.” = un manifest literar prezinta de regula un nou ideal, o noua viziune, un nou program etc. din cate imi amintesc, se preciza undeva ca tb sa ne raportam la intelesul pozitiv al termenului si se preciza si cum. fiind un manifest e firesc sa puna anumite precepte in discutie, sa reevalueze valorile acceptate pana atunci. de aici necesitatea ca orice manifest sa faca o razie, sa rupa cu anume pozitii si sa propuna altele. rezulta ca afirmatia tine pana la urma de bunul simt (literar). “A venit timpul să gândim și să scriem boierește: cu forță, vigoare, eleganță, evghenie, culoare.” =se propune un mod de a gandi si a scrie si anume boiereste, adica temerar, experimental, elegant, adica cu virtuozitate, cu anume sfiala care sade bine poetului ( sa fim adica respectuosi, pana la venerarea textului). in plus sa scriem colorat, adica divers, viu, cu incredere, sa exploram toata gama poetica. fireste ca in istoria lumii s-au propus noi moduri de a gandi si de a fi. insasi hermeneia a fost unul dintre ele. iar aceste cerinte, la fel, sunt specifice actului creator in sine, trasaturi generale as indrazni sa afirm, care fac cinste celui care le cauta ptr mine, afirmatia de mai sus e salutara, mai ales in contextul site-ului unde era necesara o astfel de reevaluare si o impingere inainte. unde se propune ceva, pana la urma. si nimic mai mult. deocamdata cu respect, francisc, avocatul diavolului

LOL. și eu care am crezut întotdeauna că sînt Neo. But I guess is taken. LOL

Florin, poezia mi se pare trunchiată, și cred că totul vine din efortul de a scutura balastul, am dreptate? Cred că trebuie găsit echilibrul, acum pare doar o înșiruire; efortul de încadrare într-o tonalitate realistică a ieșit lipsit de naturalețe. Parcă prea multe verbe, amestec de timpuri verbale (nu zic că nu au noimă, e clară intenția, dar creează impresia de amalgam). Teoretic, ar fi ieșit mai bine dacă ai fi reușit să redai impresia de static, de fotografii suprapuse, două expuneri ale aceluiași loc, în două momente de timp diferite. Așa se vede de-aici, cel puțin.

P.S. va recomand Elisabeth Arden...

cite lacrimi explicite pot exista si in cite feluri...si cite evadari de sine, din sine... remarcabil mi se par versurile:" ce lux mi se pare croaziera aceia în care ne-au găsit ascunși în dulapuri beți morți, cu penele roase pâna la capătul os" ma trimit vizual in alta dimensiune...

Nu te supara, ca nu-ti face bine. Am mentionat: e o simpla parere (discutabila ca oricare alta). Iar traba asta "cu mai mult fler, as zice, decat alte minimaliste de pe site." atunci cand in subtext se face trimitere la unele din ale subsemnatului, ma intreb si eu, asa intr-o doara: de ce "minimalist" (referindu-se la texst) a fost pus intre ghilimele. Poate iti dai dumneata seama si imi spui si mie. Multumesc cu anticipare.

deunazi l-am folosit cu accent pe ultima silaba, mai ardeleneste...:)

daca pana si umbra!!! cu intoarceri, bineinteles:)

multam amandurora!

Leo am citit de trei ori textul dar tot n-am reușit să văd aici un singur poem
la capitolul imagistică însă, ești mereu o desfătare, aici ești frate cu pal n-am ce să-ți fac
amândoi băgați niște metafore de lăsat gagici pe spate, lucru la care se vede că vă pricepeți
dar uite că și eu admir câteva dintre ele, însă rămân la părerea că excesul la acest capitol este dăunător, ca orice exces
mai ales dacă metaforele sunt doar metafore și atât
una peste alta însă, un poem mult peste media a ceea ce citim de obicei pe net
spor la inspirație omule!
Andu

Ce ţi-e şi cu «conflictul» ăsta între generaţii ! Să fiu sincer, mie îmi place (uneori) cum scrie A.A.A., dar nu-mi place ce scrie. Dar fiecare cu plăcerile şi ne-plăcerile lui. Şi cum subsemnatul poate să-i zică lui Boba «fiule» iar lui AAA - «nepoate», discuţiile de genul celor de mai sus chiar ma distrează.

Daca ma refer acum la textul ce ar trebui comentat, vreau să spun că unul dintre «testele» pe care, ca cititor, le aplic unui asemenea text (încadrat la « poezie ») este de a încerca să-l transform într-un discurs. Şi dacă, după transformare, sugestia decriptării şchioapătă, atunci textul nu mă mai interesează. Cam acest lucru se întâmplă aici. Mi se pare, pur şi simplu, o învârtire în gol ; nici măcar « repetiţie cu diferenţe» a la Deleuze. Şi aceasta deoarece (încercând să decriptez):
Strofa 1.
Ca cititor nu trebuie să caut răspunsul în versuri. Tot soiul de interpretări nu fac decât să sape fântâni în piatra seacă a inimii autorului.

Strofa 2.

Şi nici tăcerea (vorbitoare) nu trebuie căutată. Pentru că în acest nou Babilon au căpiat toţi şi toate, fiecare vorbind doar pe limba lui fără ca măcar el/ea să se audă.

Strofa 3.

Şi atunci eu, cititorul, nu voi mai avea altceva mai bun de făcut decât să las întrebarea şi cuvântul meu la ”poarta dintre rânduri” (asta, din păcate, e singura sintagmă poetico-sugestivă din textul analizat – evident, părerea îmi aparţine şi trebuie privită ca atare) : ”De ce te învârii în gol, autorule ? ”

Ideea morţilor repetate este, de acum, înhumată. Rămâne să căutăm alte moduri expresive, moduri pe care, pe alocuri, le-ai găsit.

Limbaj excesiv de tehnic aici: "încă nu sunt capabilă să combin trăirile la nivel de experienţă
pentru a analiza finalul".

Eu stiu Dorine ca vrei sa spui ca semeni cu Keanu Reeves dar probabil ca aduci aici mai degraba cu Al Pacino. Problema e insa sufletul. Si aia nu se vede in poza.