Căline, ai dreptate și dacă mă încurajezi mă pun pe lucrat la varianta explicită.
Nume zici, portrete zici? Ești sigur?
O să iasă plină de beep-uri cf. cu RegulaMenta
Fără supărare, dar versul "lăcrimez într-o batistă albă" e mult prea patetic, chiar dacă încerci să-l maschezi prin "accesoriu demodat /
sub povara desagilor de întrebări".
Nu cred că era nevoie de notă, se vede cu ochiul liber că e o (să-i spunem) licenţă, Dar, dacă tot vrei s-o treci, ar fi indicat s-o pui la comentarii. Aşa, sub text, nu merge deloc.
Anisoara, mie mi-a placut condensarea motivelor... Incerci sa surprinzi foarte multe in foarte putine versuri si reusesti sa o faci fara se te complici... Te felicit! cu drag petre
Poezia Dorinului are întotdeauna greutatea pământului, sonoritatea profeților și subtilitatea chirurgicală a mânuitorilor și despicătorilor cuvântului. E rotundă, plină și grea. Trăirile sale subiective (probabil) se obiectivează în ambianța, întotdeauna armonică, a unor semne ancestrale, a unor amintiri comune omenirii întregi ca ansamblu de conștiințe fragmentare, difuze, a ființei umane care se descoperă pe sine însăși ca fiind centru și iradiere a universului văzut, dar căreia i s-a promis mai mult. O ființă umană care se plimbă de la concertele de Paște, prin apele cele de deasupra ale delfinei/cezara, înspre un olimp feminizat, apoi clinchetul candelabrelor ca un adagio al dragostei eterne.
Domnule Paul Blaj, acesta mi se pare un poem foarte reușit. Are o foarte mare "densitate" lirică, e construit inteligent și conține sintagme memorabile: "ascultând wayman tisdale îmi zic că i-ar sta bine cu el / peretelui din fața patului simplu, ca un coșciug literar"; "mă retrag mereu din lume pentru a-i observa ridurile"; ce sumbru să ai rol de cortină... într-o lume fără piese de teatru. Felicitări!
Adrian îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
am cam dat "bir cu fugiţii".
mi s-a mai sugerat ceea ce înseamnă că ai dreptate, aşa că voi modifica.
mulţumesc pentru atenţie.
Mulțumesc, Adriana! Vorbele tale mă pregătesc pentru încă o săptămână și mă fac să uit că mâine e luni, că e tot toamnă, că e tot 2010, dar ies eu din amnezia asta:)
Oprea, eu zic sa citesti ce ti s-a recomandat. parerea ta despre textul tau nu poate fi banuita de obiectivitate. asa ca nu este cazul sa crezi atit de mult in ea. in ce priveste pregatirea ta nu cred ca s-a exprimat cineva cu privire la ea aici si nici nu cred ca intereseaza pe cineva aici.
îți multumesc pentru observații,o să țin cont de ele sau cel puțin voi reflecta asupra lor;am încercat să transpun în abstract apariția vieții. cu respect, simona
Felicitarile mele celor doi iubitori de poezie, Ion si Vladimir. Pentru siguranta din comentariul sau, premiul merge la Vladimir, nu am cerut si titlul, intr-adevar, poezia este una dintr-o colectie cat se poate de particulara. Premiul se va decerna, ca intotdeauna, in varianta cea mai convenabila castigatorului, astept sa fiu contactat in acest sens pe adresa de e-mail din profil. Va multumesc pentru participare si voi reveni, daca Consiliul Hermeneia nu are nimic impotriva, cu alte concursuri bobadilice. Andu. P.S. Ramane un bonus (pur literar de mare apreciere insa) pentru cel (cea) care imi va spune titlul poeziei si unde a fost ea publicata (pentru ca a fost!)
Sărut mâinile, mă bucur că vă place și mă bucură prezența dumneavoastră pe câmpurile hermeneii. Îmi cer scuze pt greșelile de editare, n-am fost destul de atent probabil. Cu drag Djamal
Avem aici un poem, nu o povestire. Un poem narativ, ușor ambiguu și întrucâtva calofil, prin care adie misterul. Ingenioasă ideea din "Pe dosul cuvintelor zice cu negru că cei fără mâini pot să pipăie lucrurile cu pleoapa întoarsă". De obicei orbii văd cu mâinile, în vreme ce aici ordinea e răsturnată. Finalul reverberează frumos asupra întregului, invitând la o relectură.
ritmicitatea textului e aparte: "Te-ntuneci, gâdilat de gâde La ceasuri veștede de seară Când chiar și moartea hâdă râde Cu coasa pusă subțioară." dar câți își citesc poemele cu voce tare? un exercițiu plăcut de dicție și nu numai atât. "luna străucind" sau "luna strălucind" ?
Alina, eu cred că tu îi cunoști foarte bine și singură. Activezi în lumea literara de foarte mulți ani. Repet, nu s-a vrut a fi o frondă, ci doar o luare de atitudine(ironică, pamfletară) în fața unei anumite tendințe din literatura românească de astăzi.
imagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
Finalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
Posibil sa fie asa, pare profetic finalul. Insa nu te pot contrazice. Nu stiu daca e poezie, doar curiozitatea m-a facut sa citesc textul in intregime. Vad ca e si un mic / mare scandal la comentarii, am citit in diagonala. E vorba de sublimarea spiritului aici. Metafizic vorbind, ai considerat ca e necesara o distrugere "in masa", cel putin utopica, pentru o renastere spirituala. Literar, e destul de bine scris textul. Legendele nu dispar niciodata.
cred că în drum spre casă de la birou, de la primărie sau de la centrul de repartizare a muncii, treci de ceva vreme pe la ocolul silvic, să mai stai de vorbă cu iepurii, lupii, dulăii, pisicile...
ok, glumesc, cineva trebuie să scrie şi despre Zdreanţă, Moartea Căprioarei, Cîntecul lebedei, Mioriţa, Mistreţul cu colţi de argint... aşa, cine ştie, se va citi pe băncile şcolii despre ceva alb-că-mai-alb-nu-se-poate :)
""nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(" --- asta din ce cauza? din cauza lui Twitter? Eu tot nu ii inteleg pe moldoveni. Ei ori voteaza ori fac revolutie?
O acuarelă deosebită, imagini rafinate, versuri pe care le memorezi și le porți în gînd și în suflet pe stradele de umbre, argintate de lună. Este îmbucurător și dătător de speranță faptul că frumusețea și limpezimea spiritului nu au dispărut în poezia contemporană. Am reținut: Cu țipăt de șoim vor trece unele zile,/se vor adânci alene/în păduri imerse de vareci,/ sub luciul apei mierii. Rămâne un sentiment unic, specific al citadelei, un fel de cântec al nibelungilor, la porțile unei ierni inerente.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Căline, ai dreptate și dacă mă încurajezi mă pun pe lucrat la varianta explicită.
pentru textul : parfumul Hermeneiei deNume zici, portrete zici? Ești sigur?
O să iasă plină de beep-uri cf. cu RegulaMenta
Fără supărare, dar versul "lăcrimez într-o batistă albă" e mult prea patetic, chiar dacă încerci să-l maschezi prin "accesoriu demodat /
sub povara desagilor de întrebări".
Nu cred că era nevoie de notă, se vede cu ochiul liber că e o (să-i spunem) licenţă, Dar, dacă tot vrei s-o treci, ar fi indicat s-o pui la comentarii. Aşa, sub text, nu merge deloc.
pentru textul : ghimpi de cactus denu. nu scarpin orgoliul nimănui. noapte bună!
pentru textul : Alb şi roşu demulţumesc şi eu pentru această jucăuşă urare!
Ca un melc, acum atent,
Cu ce corn înaintez,
Spor la scris şi pix potent
Tuturora le urez.
La mulţi ani tuturor, chiar dacă nu e site de socializare, numai acum îmi permit să urez!
Iar lui Vlad aici prezent
Îmi permit să îi urez
Şi pix Schneider transparent
Şi hârtie de orez.
Mi-a plăcut mult acest meniu sugerat aici cu măiestrie (g)astronomică.
pentru textul : revelion H deAnisoara, mie mi-a placut condensarea motivelor... Incerci sa surprinzi foarte multe in foarte putine versuri si reusesti sa o faci fara se te complici... Te felicit! cu drag petre
pentru textul : matadorul dePoezia Dorinului are întotdeauna greutatea pământului, sonoritatea profeților și subtilitatea chirurgicală a mânuitorilor și despicătorilor cuvântului. E rotundă, plină și grea. Trăirile sale subiective (probabil) se obiectivează în ambianța, întotdeauna armonică, a unor semne ancestrale, a unor amintiri comune omenirii întregi ca ansamblu de conștiințe fragmentare, difuze, a ființei umane care se descoperă pe sine însăși ca fiind centru și iradiere a universului văzut, dar căreia i s-a promis mai mult. O ființă umană care se plimbă de la concertele de Paște, prin apele cele de deasupra ale delfinei/cezara, înspre un olimp feminizat, apoi clinchetul candelabrelor ca un adagio al dragostei eterne.
pentru textul : candelabrele deDomnule Paul Blaj, acesta mi se pare un poem foarte reușit. Are o foarte mare "densitate" lirică, e construit inteligent și conține sintagme memorabile: "ascultând wayman tisdale îmi zic că i-ar sta bine cu el / peretelui din fața patului simplu, ca un coșciug literar"; "mă retrag mereu din lume pentru a-i observa ridurile"; ce sumbru să ai rol de cortină... într-o lume fără piese de teatru. Felicitări!
pentru textul : poveste din trenul spre mangalia deAdrian îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
pentru textul : dualism deam cam dat "bir cu fugiţii".
mi s-a mai sugerat ceea ce înseamnă că ai dreptate, aşa că voi modifica.
mulţumesc pentru atenţie.
m-a mișcat acest poem... de aceea l-am tot recitit...
pentru textul : carmen a murit de crăciun deMulțumesc, Adriana! Vorbele tale mă pregătesc pentru încă o săptămână și mă fac să uit că mâine e luni, că e tot toamnă, că e tot 2010, dar ies eu din amnezia asta:)
pentru textul : ... the last alibi for death deOprea, eu zic sa citesti ce ti s-a recomandat. parerea ta despre textul tau nu poate fi banuita de obiectivitate. asa ca nu este cazul sa crezi atit de mult in ea. in ce priveste pregatirea ta nu cred ca s-a exprimat cineva cu privire la ea aici si nici nu cred ca intereseaza pe cineva aici.
pentru textul : REM detextul poate fi încadrat la subsecţiunea "Lansare de Carte"
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester deîți multumesc pentru observații,o să țin cont de ele sau cel puțin voi reflecta asupra lor;am încercat să transpun în abstract apariția vieții. cu respect, simona
pentru textul : candoare transcendenta deFelicitarile mele celor doi iubitori de poezie, Ion si Vladimir. Pentru siguranta din comentariul sau, premiul merge la Vladimir, nu am cerut si titlul, intr-adevar, poezia este una dintr-o colectie cat se poate de particulara. Premiul se va decerna, ca intotdeauna, in varianta cea mai convenabila castigatorului, astept sa fiu contactat in acest sens pe adresa de e-mail din profil. Va multumesc pentru participare si voi reveni, daca Consiliul Hermeneia nu are nimic impotriva, cu alte concursuri bobadilice. Andu. P.S. Ramane un bonus (pur literar de mare apreciere insa) pentru cel (cea) care imi va spune titlul poeziei si unde a fost ea publicata (pentru ca a fost!)
pentru textul : poezia mea de azi de...perfect corect, Ștefan. mulțumesc pentru empatie corectă:)!
pentru textul : Dansează! deNelu, intr-adevar poemul exprima propriile-mi temeri - unele onirice, altele metafore ale spaimelor reale. Multumesc pt. semn.
pentru textul : toate se întâmplă în noaptea de duminică spre luni deFrumos poem, nu ii gasesc niciun cusur (decat un "t" in plus la "intra").
pentru textul : into my arms deSărut mâinile, mă bucur că vă place și mă bucură prezența dumneavoastră pe câmpurile hermeneii. Îmi cer scuze pt greșelile de editare, n-am fost destul de atent probabil. Cu drag Djamal
pentru textul : Gleznele tale detime off reveniti la text si la literatura
pentru textul : De inima albastră deAvem aici un poem, nu o povestire. Un poem narativ, ușor ambiguu și întrucâtva calofil, prin care adie misterul. Ingenioasă ideea din "Pe dosul cuvintelor zice cu negru că cei fără mâini pot să pipăie lucrurile cu pleoapa întoarsă". De obicei orbii văd cu mâinile, în vreme ce aici ordinea e răsturnată. Finalul reverberează frumos asupra întregului, invitând la o relectură.
pentru textul : Hieroglif deritmicitatea textului e aparte: "Te-ntuneci, gâdilat de gâde La ceasuri veștede de seară Când chiar și moartea hâdă râde Cu coasa pusă subțioară." dar câți își citesc poemele cu voce tare? un exercițiu plăcut de dicție și nu numai atât. "luna străucind" sau "luna strălucind" ?
pentru textul : Gâdilat de gâde deAlina, eu cred că tu îi cunoști foarte bine și singură. Activezi în lumea literara de foarte mulți ani. Repet, nu s-a vrut a fi o frondă, ci doar o luare de atitudine(ironică, pamfletară) în fața unei anumite tendințe din literatura românească de astăzi.
pentru textul : Unui mare poetastru deimagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
pentru textul : semn scrijelit într-o parcare deFinalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
Posibil sa fie asa, pare profetic finalul. Insa nu te pot contrazice. Nu stiu daca e poezie, doar curiozitatea m-a facut sa citesc textul in intregime. Vad ca e si un mic / mare scandal la comentarii, am citit in diagonala. E vorba de sublimarea spiritului aici. Metafizic vorbind, ai considerat ca e necesara o distrugere "in masa", cel putin utopica, pentru o renastere spirituala. Literar, e destul de bine scris textul. Legendele nu dispar niciodata.
pentru textul : fericirea II decred că în drum spre casă de la birou, de la primărie sau de la centrul de repartizare a muncii, treci de ceva vreme pe la ocolul silvic, să mai stai de vorbă cu iepurii, lupii, dulăii, pisicile...
ok, glumesc, cineva trebuie să scrie şi despre Zdreanţă, Moartea Căprioarei, Cîntecul lebedei, Mioriţa, Mistreţul cu colţi de argint... aşa, cine ştie, se va citi pe băncile şcolii despre ceva alb-că-mai-alb-nu-se-poate :)
pentru textul : din jurnalul unui iepure alb deMarina, Ioana, multumesc pentru perceptia corecta a textului. Marina, multumiri suplimentare pentru dar.
pentru textul : mater misericordiae de"să mă scald în iluzia deşarte - ? Poate deşartă...
"din gura Statuii libertăţii - dacă ai ales să foloseşti majusculă la "statuia", se cere să foloseşti şi la "libertăţii"
"dar, in sfarsit, un text fara greseli de tastare! ura!" (Sancho Panza) - se pare că te-ai grăbit, Adriana...
pentru textul : nimicul de""nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(" --- asta din ce cauza? din cauza lui Twitter? Eu tot nu ii inteleg pe moldoveni. Ei ori voteaza ori fac revolutie?
pentru textul : sandale pentru no woman's land deO acuarelă deosebită, imagini rafinate, versuri pe care le memorezi și le porți în gînd și în suflet pe stradele de umbre, argintate de lună. Este îmbucurător și dătător de speranță faptul că frumusețea și limpezimea spiritului nu au dispărut în poezia contemporană. Am reținut: Cu țipăt de șoim vor trece unele zile,/se vor adânci alene/în păduri imerse de vareci,/ sub luciul apei mierii. Rămâne un sentiment unic, specific al citadelei, un fel de cântec al nibelungilor, la porțile unei ierni inerente.
pentru textul : Citadela demihai e un nume frumos, dar eu sunt un matei :D
pentru textul : întîmplare după ploaie dePagini