poemul este plin de o trăire intrinsecă ce se vrea mărturisită numai inițiaților. marginea, ca subiect central al poeziei, pare a fi, de fapt, o culme, peste care în echilibistrică autorul se trece pe sine strivindu-se până dincolo de ființa sa. strigătul trecerii, deși cumva intim, este planul întâi al poemului în care se transferă anonimatul biologic al trădătorului. acesta se leapădă de sine, dezbrăcându-se de propia piele, deși firesc, poate ca în ideea origenistă că și el - șarpele - se poate mântui. aici observ un plan doi al poemului. planul ultim, hotărârea de a ucide, explică clar hotărârea fatidică de a jertfi, de a sacrifica pentru că, pentru a umbla pe culmi nu ai alte soluții decât să strigi sacrificându-te.
Posibil numai ca eu n-am ajuns in halul de a crea poeme din titluri...si sa ma mai si impaunez ca sunt poet scriind astfel. Prefer, sincer, scrisul meu greoi, incalcit, cu pretiozitati si cu ce mai vrei, imi place teribil faptul ca nu ti-ai argumentat asertiunile, ci doar te-ai limitat la a improsca ieftin cu noroi. bravo tie, bardule aalizeei, continua...
Ce-i de remarcat aici, din perspectiva mea, of cors, e dezvoltarea regresivă a discursului. Regresiv dpdv afectiv. Nu mai bat câmpii cu expresivitatea, ineditul, atitudinea vs atmosferă etc.
Aş tăia "roşie" din "marea roşie" şi "n"-ul din "suflet-n", care oricum nu e citibil. Ceva de genul: iată vine-un sol de pace cu un suflet - virf de băț). Dar asta aş face eu. Bun.
e ceva in neregula cu mecanismul sitului. ma logasem, altfel n-ar fi aparut formatul "comentariul tau", folosit aici si ca loc de relativ dialog, apoi scrisesem in amanuntime o replica la raspunsul d-lui gazda si cand sa lansez textul mi-a aparut "eroare, nu puteti posta fara sa va logati". nu iau daomne fereste in nume de rau timpul pierdut, un sit asa de tanar e inerent sa aiba erori de functionare. il asigur insa pe d-l gazda ca voi raspunde alta data. intre timp il rog respectuos sa-mi faciliteze cel putin depasirea unei dileme formale. mi s-a adresat pe parcursul aceluiasi mesaj cu 'rim" si cu "domnule rim". sa nu fiu gresit inteles. nu cunosc libertate masi mare decat cea pe care o acord automat oricarui interlocutor in alegerea formulei de adresare catre mine. dar sunt un maniac al coerentei si imbatranit in tirania bunei cresteri si incerc sa ma adresez reflexiv. profit de ocazia pierderii unei bune jumartati de ora (repet, nu acuz, e inerent!), ca sa verific cat e de adevarat ca orice lucru are partea lui buna si-l rog sa-mi precizeze cum prefera sa ma adrezez. conform normelor uzuale pe net, care sunt relaxate, in lipsa unor precizari dn partea d-sale ma voi adresa neprotocolar si famimilar. rim
Viorel, eu nu scriu miracole, iar poet excelent e o sintagmă exagerată. Sunt conștient de ceea ce scriu, după cum sunt liber să explic cui vreau părerea (poezia) mea. Aici am făcut-o pentru că era vorba de Adrian. & we go a long way back cu opinii obiective și respect cred, reciproc.
Cristina, am impresia că mai mult l-ai criticat pe Adrian. Un pic de atac la persoană aș zice. Apreciez gestul tău referitor la poem, dar s-a încadrat și la offtopic. Sper să nu se transforme subsolul acestui poem într-o dispută personală.
vă mulțumesc cu drag și sper să fi fost cât se poate de clar pentru amândoi.
gânduri bune!
mă refer la acelea (şi am intuit răspunsul tău dar nu se justifică) si la altele.
de pildă personajul ăsta nu mai are cinci ani- "Imi cer scuze că am întârziat atât de mult. Am fost prins cu niște ședințe și nu am găsit pe nimeni care să vină după el. Îmi pare rău că va răpit din timp.”(vezi tu ce e greşit).
sau: "Copilul pare să fie absent jucându-se cu bărcuța lui. Văzând că nu ia ieșit de prima dată o desface și începe să lucreze la altceva." aici e doar vocea autorului.
apoi reţine ca dacă erau fragmente din compunerea scrisă de un copil acceptam, dar tu îmi redai aici un dialog. ca să nu mai spun că uneori copilul se trezeşte brusc vorbind corect.
în concluzie îţi las textul tot la vedere. dar de data asta din alt motiv.
Trebuie sa marturisesc ca "viziunea" nu a fost a mea. Un prieten a exclamat la un moment dat "Ce mai bal mascat ar fi daca ne-am cu totii jos mastile intr-o zi!" Ei bine, am incercat sa redau flashurile avute de mine, si, ca sa fie mai cu sare si piper povestirea, am particularizat-o... pentru ca iubirea, nu-i asa, nu poate fi "generala". Dar poate fi singura care ne-ar face sa ne recunoastem, fara masti.
oriana, de ce nu? chiar vrei acest scurt snapshot la scurt metrajele tale? semnătura mea nu e aleasă la întîmplare mi-am permis un y (altaiyr) pentru că altair (mai jos de tarazed) era deja alocat pe anumite situri. întăresc spusele cu semnatură și stimă, altaiyr
daca va referiti la "cearșaful" e intentionat. in rest, am recitit si nu am gasit altceva. e posibil si de la oboseala sa nu vad. in caz ca am mai scapat ceva, rogu va, ajutati ma multumesc mult pt penita si pt fidelitate. e important pt mine sa nu dezamagesc
un text calm, oarecum resemnat, al feminitatii neinundate de eros (as zice eu), al adolescentei sau adolescenței perfecte. dar, evident ca s-ar putea sa nu ma pricep. e o chestie sa scrii bine, mai ales cind ai talent am doar o vaga rezerva fata de aceasta culoare a textului si fata de finalul "fii iubita". in rest numai de bine textul merita evidentiat (zic eu)
Contrastul ideatic dintre final şi rest e, in fapt, cel dintre vremuri, iar vremurile îndeamnă la meditaţie, la amintiri, la nostalgii. E un text despre împovărare.
yester, nu e necesara o evidentiere ca in manualele de limba romana de liceu, dar o justificare a evidentierii este necesara conform principiilor de functionare a hermeneia.com
Povestea este veche, cea legată de eul liric și cel real, în sens profan. Aici nu este vorba despre mine, ci despre un personaj inventat, un posibil alter ego, dacă vrei.
hm...ma indoiesc ca ajungi la "perspectiva infinitului" reperand cuvantul ce il numeste...de doua-trei ori, acolo. pentru o mantra e nevoie de mai mult. dar nu-ti mai spun nimic - vad ca esti (putin) irascibil zilele astea. oricui i se poate intampla, ce-i drept.
domnule agheoghesei, îmi place poemul. iată că nu-s singuru poet din iași. și timpu' larg e mai melodios decît timpul larg, dacă la asta se referea doamna ștefan. vedeți, alăturarea aia de l-uri nu ar fi sunat prea bine
Adela, a defini viata drept "cos cu rufe murdare", "zambetul unui copil", "labirintul viselor", "un fir de praf in ochii timpului" si a considera toatea acestea o poezie este...gresit, dupa umila mea parere. As fi putut cita tot textul, de fapt, poate mai putin versul 6 (mie personal imaginea nu imi place, dar admit ca nu este un cliseu cu majuscula, ca toate celelalte). slab!
Vă mulțumesc pentru comentarii și aprecieri. Theia este o femeie remarcabilă. Eu sunt cea norocoasă că îmi este prietenă. I-am scris mai multe scrisori din care le-am ales pe acestea... Paul, nici nu știi ce mult înseamnă pentru mine că ți-a plăcut ultima scrisoare. Ezitasem s-o includ în această postare.
imaginile sunt bune, cred că, puţin comprimat poemul ar avea efectul scontat.
şi mă împiedic la titlu, întotdeauna am căutat cheia acolo pentru a deschide/închide porţile textului
de ce este inaccepatbil de h aaa?...concret fara misto...este inca libertate intre cuvinte drespt urmare argumenteaza scriitoricesc si nu in sistem latrator...si nu iti multumesc anticipat
Ca un făcut, asta e un început de un alt yerba mate, iertată fie-mi îndrăzneala. Aș putea să mă apuc acum ca nebuna să scriu o pagină întreagă despre simbolistica acestui poem, însă mă opresc la atât... Virgil îmi arată din nou pânza aceea fantastică, nici măcar pe de-a-ntregul suprarealistă ci altceva, mai aproape de meditația absolută din acea scenă finală din 'once upon a time in america', o imagine care mă va urmări mereu și așa îmi voi sorbi și eu, prin țară sau oriunde aiurea, a mea yerba mate...
Un poem de peniță eu mă opresc aici sper că nu și autorul. Sunt convinsă că a prins această 'primăvară scălâmbă' de un picior.
Margas
am senzatia ca lui katya kalaro ii plac cuvintele. ii plac cum suna, se joaca aruncindu-le. ii plac rezonentele lor, culorile lor. dar poezia e mult mai mult decit un caleidoscop
Si eu recunosc ca nu vreau sa dau frau liber unui conflict, care ne-ar face rau la amandoi. Insa trebuie sa ni-l asumam, sa-l recunoastem. Vezi bine ca ne luptam pentru ceva intre noi. Ghici ciuperca cei? Gandeste-te la nebuloasa si actul creator in care lupta .
Multumesc de primire... Stiu ca mai toate regulile mele la capitolul poezie cu rima sunt inca in stadiul de "raw"... Tin sa precizez ca mai toate scrierile mele apar in momente...mai putin agreabile si nu vreau a intra in detalii...de aici si "schiopatarile mele metrice"... Cat despre diacritice...nu stiu sa-mi setez functiile de la tastatura pt ele...daca aceasta este o problema de obligativitate in politica site-ului atunci imi cer scuze...si pe viitor voi cauta a-mi seta tastatura corespunzator...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
poemul este plin de o trăire intrinsecă ce se vrea mărturisită numai inițiaților. marginea, ca subiect central al poeziei, pare a fi, de fapt, o culme, peste care în echilibistrică autorul se trece pe sine strivindu-se până dincolo de ființa sa. strigătul trecerii, deși cumva intim, este planul întâi al poemului în care se transferă anonimatul biologic al trădătorului. acesta se leapădă de sine, dezbrăcându-se de propia piele, deși firesc, poate ca în ideea origenistă că și el - șarpele - se poate mântui. aici observ un plan doi al poemului. planul ultim, hotărârea de a ucide, explică clar hotărârea fatidică de a jertfi, de a sacrifica pentru că, pentru a umbla pe culmi nu ai alte soluții decât să strigi sacrificându-te.
pentru textul : La margine dePosibil numai ca eu n-am ajuns in halul de a crea poeme din titluri...si sa ma mai si impaunez ca sunt poet scriind astfel. Prefer, sincer, scrisul meu greoi, incalcit, cu pretiozitati si cu ce mai vrei, imi place teribil faptul ca nu ti-ai argumentat asertiunile, ci doar te-ai limitat la a improsca ieftin cu noroi. bravo tie, bardule aalizeei, continua...
pentru textul : lullaby pentru candelabre deCe-i de remarcat aici, din perspectiva mea, of cors, e dezvoltarea regresivă a discursului. Regresiv dpdv afectiv. Nu mai bat câmpii cu expresivitatea, ineditul, atitudinea vs atmosferă etc.
Aş tăia "roşie" din "marea roşie" şi "n"-ul din "suflet-n", care oricum nu e citibil. Ceva de genul: iată vine-un sol de pace cu un suflet - virf de băț). Dar asta aş face eu. Bun.
pentru textul : from scarborough fair with love dee ceva in neregula cu mecanismul sitului. ma logasem, altfel n-ar fi aparut formatul "comentariul tau", folosit aici si ca loc de relativ dialog, apoi scrisesem in amanuntime o replica la raspunsul d-lui gazda si cand sa lansez textul mi-a aparut "eroare, nu puteti posta fara sa va logati". nu iau daomne fereste in nume de rau timpul pierdut, un sit asa de tanar e inerent sa aiba erori de functionare. il asigur insa pe d-l gazda ca voi raspunde alta data. intre timp il rog respectuos sa-mi faciliteze cel putin depasirea unei dileme formale. mi s-a adresat pe parcursul aceluiasi mesaj cu 'rim" si cu "domnule rim". sa nu fiu gresit inteles. nu cunosc libertate masi mare decat cea pe care o acord automat oricarui interlocutor in alegerea formulei de adresare catre mine. dar sunt un maniac al coerentei si imbatranit in tirania bunei cresteri si incerc sa ma adresez reflexiv. profit de ocazia pierderii unei bune jumartati de ora (repet, nu acuz, e inerent!), ca sa verific cat e de adevarat ca orice lucru are partea lui buna si-l rog sa-mi precizeze cum prefera sa ma adrezez. conform normelor uzuale pe net, care sunt relaxate, in lipsa unor precizari dn partea d-sale ma voi adresa neprotocolar si famimilar. rim
pentru textul : jurnal de nesomn III deViorel, eu nu scriu miracole, iar poet excelent e o sintagmă exagerată. Sunt conștient de ceea ce scriu, după cum sunt liber să explic cui vreau părerea (poezia) mea. Aici am făcut-o pentru că era vorba de Adrian. & we go a long way back cu opinii obiective și respect cred, reciproc.
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deCristina, am impresia că mai mult l-ai criticat pe Adrian. Un pic de atac la persoană aș zice. Apreciez gestul tău referitor la poem, dar s-a încadrat și la offtopic. Sper să nu se transforme subsolul acestui poem într-o dispută personală.
vă mulțumesc cu drag și sper să fi fost cât se poate de clar pentru amândoi.
gânduri bune!
mă refer la acelea (şi am intuit răspunsul tău dar nu se justifică) si la altele.
pentru textul : Amintiri de pe strada fabricii de zahăr dede pildă personajul ăsta nu mai are cinci ani- "Imi cer scuze că am întârziat atât de mult. Am fost prins cu niște ședințe și nu am găsit pe nimeni care să vină după el. Îmi pare rău că va răpit din timp.”(vezi tu ce e greşit).
sau: "Copilul pare să fie absent jucându-se cu bărcuța lui. Văzând că nu ia ieșit de prima dată o desface și începe să lucreze la altceva." aici e doar vocea autorului.
apoi reţine ca dacă erau fragmente din compunerea scrisă de un copil acceptam, dar tu îmi redai aici un dialog. ca să nu mai spun că uneori copilul se trezeşte brusc vorbind corect.
în concluzie îţi las textul tot la vedere. dar de data asta din alt motiv.
Trebuie sa marturisesc ca "viziunea" nu a fost a mea. Un prieten a exclamat la un moment dat "Ce mai bal mascat ar fi daca ne-am cu totii jos mastile intr-o zi!" Ei bine, am incercat sa redau flashurile avute de mine, si, ca sa fie mai cu sare si piper povestirea, am particularizat-o... pentru ca iubirea, nu-i asa, nu poate fi "generala". Dar poate fi singura care ne-ar face sa ne recunoastem, fara masti.
pentru textul : Bal mascat deoriana, de ce nu? chiar vrei acest scurt snapshot la scurt metrajele tale? semnătura mea nu e aleasă la întîmplare mi-am permis un y (altaiyr) pentru că altair (mai jos de tarazed) era deja alocat pe anumite situri. întăresc spusele cu semnatură și stimă, altaiyr
pentru textul : Lemuria dedaca va referiti la "cearșaful" e intentionat. in rest, am recitit si nu am gasit altceva. e posibil si de la oboseala sa nu vad. in caz ca am mai scapat ceva, rogu va, ajutati ma multumesc mult pt penita si pt fidelitate. e important pt mine sa nu dezamagesc
pentru textul : lucia deun text calm, oarecum resemnat, al feminitatii neinundate de eros (as zice eu), al adolescentei sau adolescenței perfecte. dar, evident ca s-ar putea sa nu ma pricep. e o chestie sa scrii bine, mai ales cind ai talent am doar o vaga rezerva fata de aceasta culoare a textului si fata de finalul "fii iubita". in rest numai de bine textul merita evidentiat (zic eu)
pentru textul : jasmine deUn text care spune exact cât trebuie. Întrebarea rămâne nerostită…pentru că ea “se rosteşte”. Un text bun …şi atât. Parcă aş fi aşteptat mai mult.
pentru textul : degete reci deContrastul ideatic dintre final şi rest e, in fapt, cel dintre vremuri, iar vremurile îndeamnă la meditaţie, la amintiri, la nostalgii. E un text despre împovărare.
pentru textul : printre oamenii cu riduri oblice deyester, nu e necesara o evidentiere ca in manualele de limba romana de liceu, dar o justificare a evidentierii este necesara conform principiilor de functionare a hermeneia.com
pentru textul : delirum hristum dePovestea este veche, cea legată de eul liric și cel real, în sens profan. Aici nu este vorba despre mine, ci despre un personaj inventat, un posibil alter ego, dacă vrei.
Mulțumesc pentru gând.
pentru textul : akedia dehm...ma indoiesc ca ajungi la "perspectiva infinitului" reperand cuvantul ce il numeste...de doua-trei ori, acolo. pentru o mantra e nevoie de mai mult. dar nu-ti mai spun nimic - vad ca esti (putin) irascibil zilele astea. oricui i se poate intampla, ce-i drept.
pentru textul : Într-o clipă ambiguă de nedescris dedomnule agheoghesei, îmi place poemul. iată că nu-s singuru poet din iași. și timpu' larg e mai melodios decît timpul larg, dacă la asta se referea doamna ștefan. vedeți, alăturarea aia de l-uri nu ar fi sunat prea bine
pentru textul : Suspiciune deAdela, a defini viata drept "cos cu rufe murdare", "zambetul unui copil", "labirintul viselor", "un fir de praf in ochii timpului" si a considera toatea acestea o poezie este...gresit, dupa umila mea parere. As fi putut cita tot textul, de fapt, poate mai putin versul 6 (mie personal imaginea nu imi place, dar admit ca nu este un cliseu cu majuscula, ca toate celelalte). slab!
pentru textul : Viața deNu mă pricep să comentez în domeniu, deci mă limitez la: foarte tare!
pentru textul : gorunul cunoaşterii deVă mulțumesc pentru comentarii și aprecieri. Theia este o femeie remarcabilă. Eu sunt cea norocoasă că îmi este prietenă. I-am scris mai multe scrisori din care le-am ales pe acestea... Paul, nici nu știi ce mult înseamnă pentru mine că ți-a plăcut ultima scrisoare. Ezitasem s-o includ în această postare.
pentru textul : Scrisori din emisfera boreală deMultumesc frumos pentru ca ti-ai facut curaj sa citesti si ma bucur daca textul ti-a placut. Un an nou fericit si tie!
pentru textul : feliz navidad deimaginile sunt bune, cred că, puţin comprimat poemul ar avea efectul scontat.
pentru textul : Ţin telefonul în palme ca pe o piersică deşi mă împiedic la titlu, întotdeauna am căutat cheia acolo pentru a deschide/închide porţile textului
E un text mai emoţionant şi mai puţin artificial decât multe din cele publicate aici de ofticoşii care au comentat negativ mai sus.
pentru textul : Un lup tăiat în jumate depe mine nu ma deranjeaza. insa nu am prins masuratoarea. imi pare la intamplare.
pentru textul : smalț dede ce este inaccepatbil de h aaa?...concret fara misto...este inca libertate intre cuvinte drespt urmare argumenteaza scriitoricesc si nu in sistem latrator...si nu iti multumesc anticipat
pentru textul : aparent era noapte deCa un făcut, asta e un început de un alt yerba mate, iertată fie-mi îndrăzneala. Aș putea să mă apuc acum ca nebuna să scriu o pagină întreagă despre simbolistica acestui poem, însă mă opresc la atât... Virgil îmi arată din nou pânza aceea fantastică, nici măcar pe de-a-ntregul suprarealistă ci altceva, mai aproape de meditația absolută din acea scenă finală din 'once upon a time in america', o imagine care mă va urmări mereu și așa îmi voi sorbi și eu, prin țară sau oriunde aiurea, a mea yerba mate...
pentru textul : primăvara asta scălîmbă II deUn poem de peniță eu mă opresc aici sper că nu și autorul. Sunt convinsă că a prins această 'primăvară scălâmbă' de un picior.
Margas
Francisc e vorba de un prohod...nu poti dansa doar daca e usa deschisa...chiar daca ne-am cunoaste...
pentru textul : confesiune deam senzatia ca lui katya kalaro ii plac cuvintele. ii plac cum suna, se joaca aruncindu-le. ii plac rezonentele lor, culorile lor. dar poezia e mult mai mult decit un caleidoscop
pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că deexact asta am vrut să spun. îmi place mult ultimul vers pe care l-am citat. dar nu cred că avem în această privință aceleași gusturi.
pentru textul : apa trece, pietrele trec deSi eu recunosc ca nu vreau sa dau frau liber unui conflict, care ne-ar face rau la amandoi. Insa trebuie sa ni-l asumam, sa-l recunoastem. Vezi bine ca ne luptam pentru ceva intre noi. Ghici ciuperca cei? Gandeste-te la nebuloasa si actul creator in care lupta .
pentru textul : psalm pentru tâmplarul meu deMultumesc de primire... Stiu ca mai toate regulile mele la capitolul poezie cu rima sunt inca in stadiul de "raw"... Tin sa precizez ca mai toate scrierile mele apar in momente...mai putin agreabile si nu vreau a intra in detalii...de aici si "schiopatarile mele metrice"... Cat despre diacritice...nu stiu sa-mi setez functiile de la tastatura pt ele...daca aceasta este o problema de obligativitate in politica site-ului atunci imi cer scuze...si pe viitor voi cauta a-mi seta tastatura corespunzator...
pentru textul : Simțire dePagini