Clar, concis, la obiect. Cu o logica impecabila. Dar nu poezie. Nici macar o "singularitate matematica" (sun sigur ca stii despre ce e vorba) care sa posede poezia ei.
macelaria literara 2: Eu sunt tânărul din Nain. Mort. (oh.) Dus la groapă în al mamei mele suspin. (sacara mama!) Plâns de toți cunoscuții mei. (:D :D :D) Eu sunt tânărul înviat de Iisus. (eu si numai eu vezi slagar....) Toată viața mi-am amintit lumea cealaltă. (dar, toata viata si in somn si la baie dansand sub dus tot tot tot timpu) Era plină de sfinți decapitați, (desi decapitati sfiintii erau recognoscibili dupa calendar) Răstigniți, arși și fierți în fier topit (cel mai usor era fierul topit topit topit si fiert) Sau sfârtecați de animale și roți. (o, god, aceasta sfartecare ....o, freud, tata ) Lumânări de carne în flăcări. (ard in flacari -vers din anna...:) Mama mă alăptase cu îngeri (unde sanii mamei urmeaza lui freud) Și noaptea tata îmi arăta stelele, ( si in care se arata ca stelele sunt foarte multe si fara numar) Cât de multe și de aproape sunt. (aici copilu este mintit) Atunci am văzut prima stea căzătoare. (si, brusc, la nunta mea, am vazut prima stea cazatoare, magariu :D :D :D, auzi, madre? :) Căzuse lângă poartă pe pod. (chiar sub pod langa poarta -clar!) Am alergat într-o suflare și, ca la eșafod (dar a fost rau si nu am iertat-o) Un călău, am aruncat-o în cer (am ridicat-o la cer, loredana - varianta ptr lorelay) Să strălucească în continuare (sa sa sa straluceasca frumos in continuare În noaptea aceea frumoasă ( in noaptea aceea, oh, noaptea aceeea În care străluceau stelele toate. (in care- de ce nu?- absolut toate stelele (daaaa) straluceau straluceau pe intuneric Atunci. Numai atunci am înțeles (Si atunci, dupa dezvirginarea poetica am stiut, ba nu, am inteles) Că sunt tânărul din Nain. (adevarul cutremurator ca un tremendum -mai destăni)
umorul ca blestem... Il folosesc adesea ca ambalaj. Or soundtrack-ul tau m-a atins bine de tot. Iertare, daca am declansat vreun mecanism la care bine e sa stim ca nu avem acces... Numai de bine!
Remarc două imagini foarte sugestive:
,,ochii mari despica şovăiala" şi
,,numai una
ascunsă într-un arbore răsucit şi strâmb
înghesuia crucile sub aripi" . Cred că aici este bine sugerată empatia şi jertfa facerii de bine. Misticismul e foarte bine dozat. Uneori facem şi noi cruci înghesuite şi rugăciuni în taină prea apăsaţi de griji şi temeri. Poate acelea sunt cele mai sincere.
Cred că ultimul vers e de prisos. Tremurul e foarte bine sugerat în versurile precedente.
Mi-am făcut plăcere să recitesc acest poem, Mihaela! :)
Am trimis şi eu la concursul menţionat de tine Alina...cred că nu am luat nici nota 8, iar la publicare desigur mi-au tăiat altfel versurile, au scuze că din lipsă de spaţiu pe pagină. Nu cred că există reguli clare în ce priveşte ce poezie câştigă la un concurs, cred că mai contează şi norocul. Îţi doresc să citeşti lucruri frumoase şi să scrii frumos!
dom'le, a scrie „totul e pustiu” de trei ori, o dată în titlu, o dată în subtitlu și încă o dată în corpul unui text de... trei rînduri este culmea redundanței. cred că ai convins pe toată lumea acum că totul e pustiu. deși expresia îmi sună cam absurd de vreme ce totul poate fi oricum numai pustiu nu poate fi pentru că pustiu înseamnă inexistența oricărui conținut. iar a spune totul presupune ideea de totalitate, de înglobare a totalității într-un cuvînt și asta a priori implică ideea de conținut. deci sper să înțelegi cum că dincolo de ridicolul repetării de trei ori mai este și nițeluș aberant ce scrii tu aici. asta pe lîngă faptul că e greu să poți numi textul acesta poezie. îl las aici însă pentru ineditul absurdității pe care o exprimă.
și apropos, ce rost are cratima aceea acolo? și de ce folosești semnele de punctuație inconsecvent. adică există punct după primul vers dar ultimul se termină așa... fără nimic.
se pot pune texte pina pe 7 aprilie la "nepublicate", adica practic invizibile pina atunci desi prezente pe profilul personal (imi stiu textele mai in siguranta pe hermeneia decit pe propriul computer, nu de alta)
Nicule,
Nici prin gând nu mi-ar trece să mă lansez într-o analiză pe text serioasă la tine. tot colegial
Pentru că textele tale mă depășesc, din multe puncte de vedere... pur și simplu nu mă pot ridica la înălțimea lor.
Tot ce pot semnala unui autor de talia ta sunt banale greșeli de ortografie sau de folosire eronată a unor cuvinte din limba română.
Dar asta nu înseamnă nimic, sunt doar câteva aspecte tehnice de aceea nu le aduc în atenție...în rest, textele tale sunt mult prea profunde pentru mine, deci nu mă pot pronunța asupra lor
M-am logat (in timpul petrecerii), să vă spun şi eu câteva gânduri: de ani de zile, funcţionez pe diferite site-uri literare. Hermeneia este (nu mi se pare, şi n-o spun de flori de tei pe după nuc!) site-ul care, aşa cum îmi place mie să spun, se ia cel mai în serios, din toate pedeveurile de vedere. Şi cu asta, fără multă vorbărie dulceagă, filosofică sau ruptă-n petec, am spus tot.
Sunt bucuros că pot oferi cât de puţin din mine acestui site, dar mai ales mulţumesc pentru ce-mi oferă Hermeneia!
La mulţi ani tuturor hermeneuţilot (hermenauţilor), petrecere frumoasă, introspecţii uşoare!
Ne vedem la anul! Over, şi mă întoc la destrăbălare!
daca imi vei incercui limitele cu tractorasele
eu voi coase la goblenul suferintelor
si cu mila daca imi vei manca din palme
am sa ti impung cauciucurile
o, cersetor al lumii acesteia
nebunule, dezleaga-ma si scoate mi calusul din gura
și porumbei albi vor zburataci de sub piele
mi-ar părea extraordinar de rău să te ratezi. Ai două „frâne” pe care le simţi, dar nu le conştiezi (din acest motiv te cerţi cu toţi şi, în primul, rând, cu tine) : concentrarea pe „cum” vrei să spui şi pe „ce” vrei să spui. Când vei ajunge numai să „sugerezi”, totul va curge de la sine. „Poezia nu este formată nici din cuvinte şi nici din idei, ci din sentimente” a spus altcineva, nu eu. „Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure/ Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,/ Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,/ Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup.” („Poezia” – Labiş). Îţi urez mult, mult succes. Din toată inima.
nu stiu cat e de superb, poate e si multa generozitate, in prag de An Nou, inclusa in aprecierea ta, voi aseza la subtitlu "rondel", e buna sugestia, multam si Multi Ani Fericiti!
mi se pare ca este un poem unitar din punct de vedere al calitatii, drept pentru care nu are rost sa ma leg de o parte sau alta. mi-a placut mult cum ai folosit amintirea pe post de raspuns. nu m-as fi asteptat la final, ceea ce e chiar bine, zic eu.:) iar titlul in viziunea mea pare chiar ok, cu sau fara influente blandiene:)
mi-a facut placere sa te citesc, mereu gasesc ceva original la tine, alaturari surprinzatoare sau pur si simplu idei pe care mi-as fi dorit sa le am si eu :)
mă bucur Elena că ai citit texte mult mai bune la mine, oricum nu ţin minte care. Îţi mulţumesc pentru comentariul nici prea prea nici foarte foarte, întâmplător aceasta e o poezie care mie mi-e aproape de suflet. Totuşi o voce nu cred că poate fi sensibilă, pe ansamblu sau nu, dar auzul tău sau al altora poate fi uneori sensibil.
Mărturisesc că îmi place acest ciclu de poezii, Vladimir, prezența unui Dumnezeu coborât alături de tine (voi), și întrebările pe care le întrezărim nespuse. Nu știu de ce mi se pare că răspunsurile au fost cumva date, iar dezlegările acum se pornesc, și cumva nu mai pot fi oprite. E o imagine destul de puternică aceea de început, încă nu m-am hotărât dacă îmi place :-), încerc deocamdată să o "asimilez". Am impresia unui labirint care începe într-unul și se termină în celălalt, o regăsire la limită.
well, cate pagini are si ce pret? poti pune in format pdf (asra insemnand a inventa o noua rubrica) volumul (sau volumele limitate la 200 de exemplare?) ar fi o idee noua ce-ar putea folosi multora...
nu există remediu pentru virusul social şi tot din păcate, infecţia cuprinde omenirea. nu e nevoie să afirm, să dau copy-paste, să pun între ghilimele. este un text care are poezia lui. tristă şi adevărată. a momentului. iar Emilian ştie foarte bine să aducă în prim-plan gravitatea existenţială. jurnalul poetic al zilelor în care ne străduim să facem faţă atâtor lucruri şocante.
Emilian, strofa finală este cheia ansamblului și de aceea cred că ai elemente ce nu converg liber spre ea, revezi strofa a patra. Ai un typo în versul 6. Repetiția "ca sacul de plastic peste cadavru" ar fi putut fi rafinată un pic și aparent evitată.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Clar, concis, la obiect. Cu o logica impecabila. Dar nu poezie. Nici macar o "singularitate matematica" (sun sigur ca stii despre ce e vorba) care sa posede poezia ei.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra demacelaria literara 2: Eu sunt tânărul din Nain. Mort. (oh.) Dus la groapă în al mamei mele suspin. (sacara mama!) Plâns de toți cunoscuții mei. (:D :D :D) Eu sunt tânărul înviat de Iisus. (eu si numai eu vezi slagar....) Toată viața mi-am amintit lumea cealaltă. (dar, toata viata si in somn si la baie dansand sub dus tot tot tot timpu) Era plină de sfinți decapitați, (desi decapitati sfiintii erau recognoscibili dupa calendar) Răstigniți, arși și fierți în fier topit (cel mai usor era fierul topit topit topit si fiert) Sau sfârtecați de animale și roți. (o, god, aceasta sfartecare ....o, freud, tata ) Lumânări de carne în flăcări. (ard in flacari -vers din anna...:) Mama mă alăptase cu îngeri (unde sanii mamei urmeaza lui freud) Și noaptea tata îmi arăta stelele, ( si in care se arata ca stelele sunt foarte multe si fara numar) Cât de multe și de aproape sunt. (aici copilu este mintit) Atunci am văzut prima stea căzătoare. (si, brusc, la nunta mea, am vazut prima stea cazatoare, magariu :D :D :D, auzi, madre? :) Căzuse lângă poartă pe pod. (chiar sub pod langa poarta -clar!) Am alergat într-o suflare și, ca la eșafod (dar a fost rau si nu am iertat-o) Un călău, am aruncat-o în cer (am ridicat-o la cer, loredana - varianta ptr lorelay) Să strălucească în continuare (sa sa sa straluceasca frumos in continuare În noaptea aceea frumoasă ( in noaptea aceea, oh, noaptea aceeea În care străluceau stelele toate. (in care- de ce nu?- absolut toate stelele (daaaa) straluceau straluceau pe intuneric Atunci. Numai atunci am înțeles (Si atunci, dupa dezvirginarea poetica am stiut, ba nu, am inteles) Că sunt tânărul din Nain. (adevarul cutremurator ca un tremendum -mai destăni)
pentru textul : Tânărul din Nain deumorul ca blestem... Il folosesc adesea ca ambalaj. Or soundtrack-ul tau m-a atins bine de tot. Iertare, daca am declansat vreun mecanism la care bine e sa stim ca nu avem acces... Numai de bine!
pentru textul : april soundtrack deRemarc două imagini foarte sugestive:
pentru textul : pisica neagră de,,ochii mari despica şovăiala" şi
,,numai una
ascunsă într-un arbore răsucit şi strâmb
înghesuia crucile sub aripi" . Cred că aici este bine sugerată empatia şi jertfa facerii de bine. Misticismul e foarte bine dozat. Uneori facem şi noi cruci înghesuite şi rugăciuni în taină prea apăsaţi de griji şi temeri. Poate acelea sunt cele mai sincere.
Cred că ultimul vers e de prisos. Tremurul e foarte bine sugerat în versurile precedente.
Mi-am făcut plăcere să recitesc acest poem, Mihaela! :)
totul e ok cu exceptia faptului ca nu cred ca asocierea intre luminare si incolacire este prea fericita. restul este expresiv.
pentru textul : irespirabil deAm trimis şi eu la concursul menţionat de tine Alina...cred că nu am luat nici nota 8, iar la publicare desigur mi-au tăiat altfel versurile, au scuze că din lipsă de spaţiu pe pagină. Nu cred că există reguli clare în ce priveşte ce poezie câştigă la un concurs, cred că mai contează şi norocul. Îţi doresc să citeşti lucruri frumoase şi să scrii frumos!
pentru textul : Ce se întâmplă cu poezia? demulţam şi mulţam, Otilia, Silviu. fără alte cuvinte, înapoi la treabă.
pentru textul : transfigurare dedom'le, a scrie „totul e pustiu” de trei ori, o dată în titlu, o dată în subtitlu și încă o dată în corpul unui text de... trei rînduri este culmea redundanței. cred că ai convins pe toată lumea acum că totul e pustiu. deși expresia îmi sună cam absurd de vreme ce totul poate fi oricum numai pustiu nu poate fi pentru că pustiu înseamnă inexistența oricărui conținut. iar a spune totul presupune ideea de totalitate, de înglobare a totalității într-un cuvînt și asta a priori implică ideea de conținut. deci sper să înțelegi cum că dincolo de ridicolul repetării de trei ori mai este și nițeluș aberant ce scrii tu aici. asta pe lîngă faptul că e greu să poți numi textul acesta poezie. îl las aici însă pentru ineditul absurdității pe care o exprimă.
și apropos, ce rost are cratima aceea acolo? și de ce folosești semnele de punctuație inconsecvent. adică există punct după primul vers dar ultimul se termină așa... fără nimic.
pentru textul : toamnă 3 dese pot pune texte pina pe 7 aprilie la "nepublicate", adica practic invizibile pina atunci desi prezente pe profilul personal (imi stiu textele mai in siguranta pe hermeneia decit pe propriul computer, nu de alta)
pentru textul : Concurs de poezie: ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deNicule,
pentru textul : totul pare că merge pe dos deNici prin gând nu mi-ar trece să mă lansez într-o analiză pe text serioasă la tine. tot colegial
Pentru că textele tale mă depășesc, din multe puncte de vedere... pur și simplu nu mă pot ridica la înălțimea lor.
Tot ce pot semnala unui autor de talia ta sunt banale greșeli de ortografie sau de folosire eronată a unor cuvinte din limba română.
Dar asta nu înseamnă nimic, sunt doar câteva aspecte tehnice de aceea nu le aduc în atenție...în rest, textele tale sunt mult prea profunde pentru mine, deci nu mă pot pronunța asupra lor
M-am logat (in timpul petrecerii), să vă spun şi eu câteva gânduri: de ani de zile, funcţionez pe diferite site-uri literare. Hermeneia este (nu mi se pare, şi n-o spun de flori de tei pe după nuc!) site-ul care, aşa cum îmi place mie să spun, se ia cel mai în serios, din toate pedeveurile de vedere. Şi cu asta, fără multă vorbărie dulceagă, filosofică sau ruptă-n petec, am spus tot.
Sunt bucuros că pot oferi cât de puţin din mine acestui site, dar mai ales mulţumesc pentru ce-mi oferă Hermeneia!
La mulţi ani tuturor hermeneuţilot (hermenauţilor), petrecere frumoasă, introspecţii uşoare!
Ne vedem la anul! Over, şi mă întoc la destrăbălare!
A.A.A
pentru textul : starea hermeneia dem-am intors sa verific daca acum, la rece, il receptez la fel ca noaptea trecuta. da. si sa propun un "mai" in versul asta: "din focul ce nu va fi".
pentru textul : amputarea literei d dedaca imi vei incercui limitele cu tractorasele
eu voi coase la goblenul suferintelor
si cu mila daca imi vei manca din palme
am sa ti impung cauciucurile
o, cersetor al lumii acesteia
nebunule, dezleaga-ma si scoate mi calusul din gura
și porumbei albi vor zburataci de sub piele
saruta ma pe antenuțe
pentru textul : mai tare ca mine desau, daca vrei, pe ghetute
mi-ar părea extraordinar de rău să te ratezi. Ai două „frâne” pe care le simţi, dar nu le conştiezi (din acest motiv te cerţi cu toţi şi, în primul, rând, cu tine) : concentrarea pe „cum” vrei să spui şi pe „ce” vrei să spui. Când vei ajunge numai să „sugerezi”, totul va curge de la sine. „Poezia nu este formată nici din cuvinte şi nici din idei, ci din sentimente” a spus altcineva, nu eu. „Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure/ Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,/ Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,/ Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup.” („Poezia” – Labiş). Îţi urez mult, mult succes. Din toată inima.
pentru textul : Asta este... denu stiu cat e de superb, poate e si multa generozitate, in prag de An Nou, inclusa in aprecierea ta, voi aseza la subtitlu "rondel", e buna sugestia, multam si Multi Ani Fericiti!
pentru textul : Îmblânzirea licornului demi se pare ca este un poem unitar din punct de vedere al calitatii, drept pentru care nu are rost sa ma leg de o parte sau alta. mi-a placut mult cum ai folosit amintirea pe post de raspuns. nu m-as fi asteptat la final, ceea ce e chiar bine, zic eu.:) iar titlul in viziunea mea pare chiar ok, cu sau fara influente blandiene:)
pentru textul : french kiss vegetal deMa refeream strict la strofa cu catelul :). Hai ca de 2 daca nu cumva 3 ani incoace zici ca vii si ti-e frica sa vii. Stiu eu :).
pentru textul : amnezie de toamnă fancy și cool demi-a facut placere sa te citesc, mereu gasesc ceva original la tine, alaturari surprinzatoare sau pur si simplu idei pe care mi-as fi dorit sa le am si eu :)
pentru textul : eufemisme si clișee demă bucur Elena că ai citit texte mult mai bune la mine, oricum nu ţin minte care. Îţi mulţumesc pentru comentariul nici prea prea nici foarte foarte, întâmplător aceasta e o poezie care mie mi-e aproape de suflet. Totuşi o voce nu cred că poate fi sensibilă, pe ansamblu sau nu, dar auzul tău sau al altora poate fi uneori sensibil.
pentru textul : strada mântuleasa deer: "dorind sa accentuezi ceva iti iese pe dos" - scuze
pentru textul : cînd o fată de douăzeci de ani denicodim, te rog sa iti actualizezi adresa de email cu care esti inscris pe hermeneia ptr ca nu este functionala.
pentru textul : polemică deMărturisesc că îmi place acest ciclu de poezii, Vladimir, prezența unui Dumnezeu coborât alături de tine (voi), și întrebările pe care le întrezărim nespuse. Nu știu de ce mi se pare că răspunsurile au fost cumva date, iar dezlegările acum se pornesc, și cumva nu mai pot fi oprite. E o imagine destul de puternică aceea de început, încă nu m-am hotărât dacă îmi place :-), încerc deocamdată să o "asimilez". Am impresia unui labirint care începe într-unul și se termină în celălalt, o regăsire la limită.
pentru textul : restauratio deAha, am înţeles. Ok.
pentru textul : E. R. deDomnule Gorun, sunt foarte onorat de semnul lăsat de dumneavoastră. cu stimă
pentru textul : al șaptelea simț denuța crăciun, îți mulțumesc de trecere și pt apreciere. mă bucur că ți-a plăcut sărbători fericite
pentru textul : Păstorul de stânci dewell, cate pagini are si ce pret? poti pune in format pdf (asra insemnand a inventa o noua rubrica) volumul (sau volumele limitate la 200 de exemplare?) ar fi o idee noua ce-ar putea folosi multora...
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 denu există remediu pentru virusul social şi tot din păcate, infecţia cuprinde omenirea. nu e nevoie să afirm, să dau copy-paste, să pun între ghilimele. este un text care are poezia lui. tristă şi adevărată. a momentului. iar Emilian ştie foarte bine să aducă în prim-plan gravitatea existenţială. jurnalul poetic al zilelor în care ne străduim să facem faţă atâtor lucruri şocante.
pentru textul : dengue fever dece să zic? mă bucur că...te-a fermecat, Virgil. cât despre rețete, numai de bine: nici în bucătărie nu prea țin cont de ele...
pentru textul : scrisori dintr-o lume amnezică deEmilian, strofa finală este cheia ansamblului și de aceea cred că ai elemente ce nu converg liber spre ea, revezi strofa a patra. Ai un typo în versul 6. Repetiția "ca sacul de plastic peste cadavru" ar fi putut fi rafinată un pic și aparent evitată.
pentru textul : the kill deovyus: MENE, MENE, TEKEL, UPHARSIN
pentru textul : psalm dePagini