Scuză-mă Adelina, ți-am citit CV-ul după ce am făcut comentariul. Nu pune în practică nimic! Scrie poezii, fie și precum aceasta. Dar trebuie să mai și citești: 50 de poezii din autori importanți, înainte de a scrie tu una.
ceea ce-l doare pe Azstalos mai mult e indiferenta, ori cruzimea taietorilor de brazi si nu cuvintele lui ca niste piroane batute in bucuria unei intregi planete de copii sau pironirea intr-un singur blasfem din "Cristos si Exterminare" !!!! Si poezia e o palma, un bici, un cui, nu?
in prima strofa navaleste inspiratia. a doua strofa descrie mediul in care autorul cade in transa inspiratiei invocate. problema este in cea de/a treia strofa, deoarece nu inteleg despre cine este vorba. aici ar fi de apreciat siguranta cu care este descrisa singuratatea camerei, singuratate ce influenteaza si starea autorului. a patra strofa este dominata de actiunea caldarilor care ori vin singure, ceea ce este fantastic, ori vin pe o apa, pe care cititorul trebuie sa si/o imagineze - poate e vinul? - deoarece deplasrea trebuie sa se justifice. curios este ca aici se vorbeste de noi, ceea ce pana acum nu ni s/a spus. ultima strofa apeleaza la elemente religioase, desi autorul - ca si cititorul - nu intuieste ca acel colac din care inocent mananca copii, simbolizeaza trupul Maicii Domnului in invatatura crestina traditionala. in concluzie, as spune ca poemul; fascineaza prin complexitatea temelor pe care le abordeaza.
Sa zic ce nu merge in poemul asta, ok? "fara de racoare raman nucii" o tentativa de a reda imposibilul printr-o metafora greoaie si o consonantica in "n". "si se topesc stramosi sub talpa crucii" - doar pentru ritm (sub apasarea crucii ar fi introdus muzicalitatea) plus imaginea deplasata de "topire" sub "talpa crucii" care, desi materializeaza simbolul, pierde expresia din versul anterior. "fosnind a pustiire si-a nimic" - o tautologie nesustinuta decat de dragul rimei. Oricum, apreciez aceasta incercare de "fals-sonet" (chiar fals) ca atare. Insa cu asemenea tentative sunt cat se poate de exigent. Mai ales ca iubesc genul. Bobadil
este un text la care am revenit cu plăcere. deși aș mai cere ceva de la el (inclusiv un final mai puternic), este un poem bun. ai o tendință de a surprinde, ceea ce îmi plăcu mult și această calitate/particularitate nu este de neglijat.
Foarte bine, Marynna. Scrieţi dumneavoastră aşa cum spuneţi, iar textul meu lasaţi-l aşa cum este. Altminteri, e bine să se ştie că poezia este nu pentru un secol sau pentru altul. Ea este sau nu este. F. Villon scria, în secolul al 13-lea, mai bine decât tot site-ul hermeneia la un loc.
Dincolo de toate, ar fi mai bine să nu riscaţi jucându-vă cu tastele prin textele altora. Totuşi, vă dau dreptate în privinţa lui "catifelată". În rest - nu.
imi cer scuze ca am sa folosesc un exemplu din textul tau. dar nu-ti fa probleme, si eu fac greseli.
"Se simţea gol pe dinăuntru
ca o-ntrebare fără răspuns"
acesta este un text fundamental nepoetic. Pentru ca daca spuneai ca "Se simtea pe dinauntru ca o intrebare fara raspuns" atunci avea inefabil, avea acel ceva ce face un text sa poata aspira la poezie. dar modul acesta mecanic de a folosi comparatii si metafore nu poate fi poezie. pentru ca macar un lucru ar trebui sa intelegem, poezia nu este comunicare, este reprezentare.
Citesc aici una dintre cele mai frumoase Poezii ale tale, si nu numai… planurile de interpretare se intrepatrund aproape orbitor, iar autenticul trairii si al exprimarii induce cititorului sentimentul ca asista in tacere la un miracol. Ma gandesc la modul atat de original in care ai sugerat paradoxul intoarcerii pe dos a anotimpurilor iubirii, in fapt al sensurilor denaturate ale iubirii in sine, la faptul ca oamenii uita ca cel mai puternic „atribut” al lui Dumnezeu nu este acela de Judecator, ci acela al Iubirii. Iar atributele acestea nu pot fi cunoscute decat in masura in care ne impartasim cu ele... Nu Dumnezeu are nevoie de odihna... ci poate tu, pentru a te intalni cu El, prin <I>femeia aceea</I>, si pentru a o imparti, totodata pe ea, cu El, ca o intoarcere a darului facut barbatului la Facere... Mi-ai adus in mod ciudat aminte, prin modul in care ai avut curaj sa te raportezi la dumnezeire, de un anumit pasaj din Jesus Christ Super Star: "Mary Magdalene: Try not to get worried, try not to turn on to Problems that upset you oh don't you know Everything's alright yes everything's fine And we want you to sleep well tonight Let the world turn without you tonight If we try we'll get by so forget all about us tonight Apostles' women: Everything's alright yes everything's alright yes Mary Magdalene: Sleep and I shall soothe you, calm you and anoint you Myrrh for your hot forehead and then you'll feel Everything's alright yes everything's fine And it's cool and the ointment's sweet For the fire in your head and feet Close your eyes close your eyes And relax think of nothing tonight"
asa este. ai dreptate Adrian, catrenul face trimitere la "odiseea" lui Boc cu lopata pe autostrada.
pe de alta parte toata politica noastra asa se face "la lopata"
stima
"Apoi, flămând şi însetat de ciuturi
Am căutat fântâni de-o altă soartă
Interogând bătrâni din poartă-n poartă
De n-au de dat pământ cu împrumuturi..."
mi-a plăcut imaginea asta cu ciuturi şi "clipe de humă în care se tânguie picuri de apă veniţi de dincolo."
parerea mea e ca nu prea inteleg ce vrei sa faci aici. exista unele formulari care pot tinde spre ceva poetic dar multe sint fie mediocre, fie fara prea mult rost. o colectie de insemnari_cu_care_ti-ai_incercat_mina. cam atit
absolut de acord cu ioana. primele două strofe (make it 1.75) sînt excelente. m-au făcut să aștept altceva. partea a doua însă s-a cufundat în metaforizări care nu mă impresionează. sorry
"punte fragila" - final bobadilic "clasic" - de data asta reusit. Spre deosebire de altele (multicele) ratate. Dar tot bobadilice sunt. Nu i se poate contesta "brendul". Indiferent de calitatea marfii. Totul e sa nu devina rutina. Spre care tinde. Daca-ti spun sa mai schimbi apa in care-ti imbaiezi textele, cu toate ca incerci s-o "sfiniezi" ca sa ramana curata, stiu ca n-o sa te superi. Intre noi harjoana afinitatilor elective, simt ca (inca) functioneaza.
nu, nu plânge, mamă nu mă-ntreba de ce mai curge sânge ...e poate atât de deasă clipa de-atâtea gânduri, și-atâtea vise, albele ninsori, încât amiaza iernii pare un amurg târziu... Sărbători fericite! Madim
desi sunt de acord cu regulamentul site-ului si, fireste, cu respectul fata de partenerul de dezbatere, nu imbratisez ideea respectarii literei regulamentului, ci a spiritului sau. deoarece, accentuand litera, se pierde din vedere cuvantul si ceea ce spune el. fara o flexibilitate a intelegerii si a acordului din mers, intre parteneri si fata de regulament, se ajunge la opusul a ceea ce se doreste. sper ca tu, vladimir, sa revii asupra deciziei de a renunta la statutul de editor. iar dvs, dle virgil titarenco, indraznesc sa va rog a manifesta o mai mare clementa ( nu stiu daca acesta e cuvantul cel mai potrivit) fata de "copiii" dvs. literari. ptr ca ceea ce ne aduna si ne tine aici, aproape, e nevoia de a scrie si a imparti aceasta. dincolo de regulamente, de suparari si bucurii, conteaza sa scriem poezie sau sa incercam mereu aceasta. daca veti dori sa imi raspundeti sper sa aveti in vedere intentia comentariului meu, nu stangacia cuvintelor mele.
Cu siguranţă există poezie înafara metaforei şi ea nu trebuie căutată cu orice preţ. Folosirea excesivă a dus la un fel de lehamite estetică. Asta nu mă împiedică să cred că rămâne esenţa poeziei.
Sunt încântat că ţi-a plăcut prima strofă şi voi mai reflecta asupra restului.
Are dreptate, se zice "dintre" cand e vorba de persoane si "din" cand e vorba de lucruri. Mi-a placut textul, mai putin finalul, ca ma asteptam la ceva maret.
corectie in loc de: " tȃnjurea contrariul/lipsei" se va citi "tȃnjurea dupa contrariul/lipsa" Nu stiu cum s-a intamplat, dar com-ul meu anterior a aparut de doua ori. Rog pe un editor sa faca corectia decesara, cerandu-mi, in aclas timp, scuze daca cumva incidentul a fost provocat de mine. Multumesc
Leo, dacă stai un pic și cugeți asupra titlului pe care l-ai dat acestui poem din altă postură decât a ta, poate vei realiza că acesta (titlul) poate fi interpretat ca fiind peiorativ sau poate retoric în cel mai fericit caz.
Apoi poemul e mult prea lung și nu suficient de închegat pentru a putea emite pretenția să îți fie citit până la capăt cu inima deschisă de altcineva decât de fanii tăi.
Iar last but not least, chestia asta cu Eminescu și 15 ianuarie este atât de overated încât, părerea mea, din clipa când începi să scrii despre asta ești doomed. Unless nu ești genial, iar tu nu ești. Niciunul dintre noi nu este. Indiferent dacă 'simți' (și maneliștii simt, no ofense) sau nu 'simți' cum zice antecomentatoarea mea. Aici nu e chestie de simțire.
Aici, dacă o dai în bară, e chestie de 'nesimțire'.
E doar părerea mea, desigur
Fiecare vers mi s-a părut un val de poezie, de emoții și de durere. Aș vrea să spun ceva care să flateze, dar nu cred că este nevoie, poemul stă în picioare singur, fără lingușelile altora.
nu că aș vrea să încurajez astfel de dialoguri (pentru că nicăieri nu se stipulează că se vor oferi astfel de răspunsuri sau explicații - din motive lesne se înțeles -) dar textul acesta se află la rubrica remarcate pentru că a fost remarcat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Scuză-mă Adelina, ți-am citit CV-ul după ce am făcut comentariul. Nu pune în practică nimic! Scrie poezii, fie și precum aceasta. Dar trebuie să mai și citești: 50 de poezii din autori importanți, înainte de a scrie tu una.
pentru textul : quand les paroles sont inutiles dema bucur ca ti-a placut fragmentul asta, Luminita. e, de fapt, cheia textului, cum bine ai intuit. te mai astept.
pentru textul : fals jurnal de duminică deceea ce-l doare pe Azstalos mai mult e indiferenta, ori cruzimea taietorilor de brazi si nu cuvintele lui ca niste piroane batute in bucuria unei intregi planete de copii sau pironirea intr-un singur blasfem din "Cristos si Exterminare" !!!! Si poezia e o palma, un bici, un cui, nu?
pentru textul : Elegie cu pui de brad dein prima strofa navaleste inspiratia. a doua strofa descrie mediul in care autorul cade in transa inspiratiei invocate. problema este in cea de/a treia strofa, deoarece nu inteleg despre cine este vorba. aici ar fi de apreciat siguranta cu care este descrisa singuratatea camerei, singuratate ce influenteaza si starea autorului. a patra strofa este dominata de actiunea caldarilor care ori vin singure, ceea ce este fantastic, ori vin pe o apa, pe care cititorul trebuie sa si/o imagineze - poate e vinul? - deoarece deplasrea trebuie sa se justifice. curios este ca aici se vorbeste de noi, ceea ce pana acum nu ni s/a spus. ultima strofa apeleaza la elemente religioase, desi autorul - ca si cititorul - nu intuieste ca acel colac din care inocent mananca copii, simbolizeaza trupul Maicii Domnului in invatatura crestina traditionala. in concluzie, as spune ca poemul; fascineaza prin complexitatea temelor pe care le abordeaza.
pentru textul : rădăcinile cresc uneori în sus deunele imagini, ca cea cu tălpile, sunt foarte reușite, dar per total îmi pare mult prea aglomerat, prea poezie
pentru textul : după o cană cu rouă deSa zic ce nu merge in poemul asta, ok? "fara de racoare raman nucii" o tentativa de a reda imposibilul printr-o metafora greoaie si o consonantica in "n". "si se topesc stramosi sub talpa crucii" - doar pentru ritm (sub apasarea crucii ar fi introdus muzicalitatea) plus imaginea deplasata de "topire" sub "talpa crucii" care, desi materializeaza simbolul, pierde expresia din versul anterior. "fosnind a pustiire si-a nimic" - o tautologie nesustinuta decat de dragul rimei. Oricum, apreciez aceasta incercare de "fals-sonet" (chiar fals) ca atare. Insa cu asemenea tentative sunt cat se poate de exigent. Mai ales ca iubesc genul. Bobadil
pentru textul : În zodia şopârlei deeste un text la care am revenit cu plăcere. deși aș mai cere ceva de la el (inclusiv un final mai puternic), este un poem bun. ai o tendință de a surprinde, ceea ce îmi plăcu mult și această calitate/particularitate nu este de neglijat.
pentru textul : execiţiu de insomnie deFoarte bine, Marynna. Scrieţi dumneavoastră aşa cum spuneţi, iar textul meu lasaţi-l aşa cum este. Altminteri, e bine să se ştie că poezia este nu pentru un secol sau pentru altul. Ea este sau nu este. F. Villon scria, în secolul al 13-lea, mai bine decât tot site-ul hermeneia la un loc.
pentru textul : Anotimp deDincolo de toate, ar fi mai bine să nu riscaţi jucându-vă cu tastele prin textele altora. Totuşi, vă dau dreptate în privinţa lui "catifelată". În rest - nu.
imi cer scuze ca am sa folosesc un exemplu din textul tau. dar nu-ti fa probleme, si eu fac greseli.
"Se simţea gol pe dinăuntru
ca o-ntrebare fără răspuns"
acesta este un text fundamental nepoetic. Pentru ca daca spuneai ca "Se simtea pe dinauntru ca o intrebare fara raspuns" atunci avea inefabil, avea acel ceva ce face un text sa poata aspira la poezie. dar modul acesta mecanic de a folosi comparatii si metafore nu poate fi poezie. pentru ca macar un lucru ar trebui sa intelegem, poezia nu este comunicare, este reprezentare.
pentru textul : Ulbis la pătrat deCitesc aici una dintre cele mai frumoase Poezii ale tale, si nu numai… planurile de interpretare se intrepatrund aproape orbitor, iar autenticul trairii si al exprimarii induce cititorului sentimentul ca asista in tacere la un miracol. Ma gandesc la modul atat de original in care ai sugerat paradoxul intoarcerii pe dos a anotimpurilor iubirii, in fapt al sensurilor denaturate ale iubirii in sine, la faptul ca oamenii uita ca cel mai puternic „atribut” al lui Dumnezeu nu este acela de Judecator, ci acela al Iubirii. Iar atributele acestea nu pot fi cunoscute decat in masura in care ne impartasim cu ele... Nu Dumnezeu are nevoie de odihna... ci poate tu, pentru a te intalni cu El, prin <I>femeia aceea</I>, si pentru a o imparti, totodata pe ea, cu El, ca o intoarcere a darului facut barbatului la Facere... Mi-ai adus in mod ciudat aminte, prin modul in care ai avut curaj sa te raportezi la dumnezeire, de un anumit pasaj din Jesus Christ Super Star: "Mary Magdalene: Try not to get worried, try not to turn on to Problems that upset you oh don't you know Everything's alright yes everything's fine And we want you to sleep well tonight Let the world turn without you tonight If we try we'll get by so forget all about us tonight Apostles' women: Everything's alright yes everything's alright yes Mary Magdalene: Sleep and I shall soothe you, calm you and anoint you Myrrh for your hot forehead and then you'll feel Everything's alright yes everything's fine And it's cool and the ointment's sweet For the fire in your head and feet Close your eyes close your eyes And relax think of nothing tonight"
pentru textul : Adoratio de"stîmtori" sau strâmtori? daca vei deschide HCODE (sus, in dreapta paginii), o sa intelegi cum poti scrie cu italice.
pentru textul : strâmtori dedin
nimic nu mi se pare mai înălţător
decât îndemnul şi calea de urmat
pentru sufletul meu neliniştit
căzut acum în smerenie
în
nimic nu pare mai înălţător
drumu-i pietros, troiţa decolorată
ruginesc cuiele durerii în sufletul
căzut acum în smerenie
Mulţumesc Anna, pentru aprecierea şi părerea ta corectă.
pentru textul : Mi se pare că intră cuvintele în mine deehe, destul de sensibil si secsi acest text - ce ai vedea dincolo de zbaterea lor - O Captain! My Captain! oh oh :)
pentru textul : de vorbă cu tine deasa este. ai dreptate Adrian, catrenul face trimitere la "odiseea" lui Boc cu lopata pe autostrada.
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! depe de alta parte toata politica noastra asa se face "la lopata"
stima
"Apoi, flămând şi însetat de ciuturi
Am căutat fântâni de-o altă soartă
Interogând bătrâni din poartă-n poartă
De n-au de dat pământ cu împrumuturi..."
mi-a plăcut imaginea asta cu ciuturi şi "clipe de humă în care se tânguie picuri de apă veniţi de dincolo."
pentru textul : imagine deparerea mea e ca nu prea inteleg ce vrei sa faci aici. exista unele formulari care pot tinde spre ceva poetic dar multe sint fie mediocre, fie fara prea mult rost. o colectie de insemnari_cu_care_ti-ai_incercat_mina. cam atit
pentru textul : Ca acasă nu e nicăieri(Steaua spre casă) deabsolut de acord cu ioana. primele două strofe (make it 1.75) sînt excelente. m-au făcut să aștept altceva. partea a doua însă s-a cufundat în metaforizări care nu mă impresionează. sorry
pentru textul : go fishing de"punte fragila" - final bobadilic "clasic" - de data asta reusit. Spre deosebire de altele (multicele) ratate. Dar tot bobadilice sunt. Nu i se poate contesta "brendul". Indiferent de calitatea marfii. Totul e sa nu devina rutina. Spre care tinde. Daca-ti spun sa mai schimbi apa in care-ti imbaiezi textele, cu toate ca incerci s-o "sfiniezi" ca sa ramana curata, stiu ca n-o sa te superi. Intre noi harjoana afinitatilor elective, simt ca (inca) functioneaza.
pentru textul : Legea 61 denu, nu plânge, mamă nu mă-ntreba de ce mai curge sânge ...e poate atât de deasă clipa de-atâtea gânduri, și-atâtea vise, albele ninsori, încât amiaza iernii pare un amurg târziu... Sărbători fericite! Madim
pentru textul : Lumânări arse dedesi sunt de acord cu regulamentul site-ului si, fireste, cu respectul fata de partenerul de dezbatere, nu imbratisez ideea respectarii literei regulamentului, ci a spiritului sau. deoarece, accentuand litera, se pierde din vedere cuvantul si ceea ce spune el. fara o flexibilitate a intelegerii si a acordului din mers, intre parteneri si fata de regulament, se ajunge la opusul a ceea ce se doreste. sper ca tu, vladimir, sa revii asupra deciziei de a renunta la statutul de editor. iar dvs, dle virgil titarenco, indraznesc sa va rog a manifesta o mai mare clementa ( nu stiu daca acesta e cuvantul cel mai potrivit) fata de "copiii" dvs. literari. ptr ca ceea ce ne aduna si ne tine aici, aproape, e nevoia de a scrie si a imparti aceasta. dincolo de regulamente, de suparari si bucurii, conteaza sa scriem poezie sau sa incercam mereu aceasta. daca veti dori sa imi raspundeti sper sa aveti in vedere intentia comentariului meu, nu stangacia cuvintelor mele.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui demultumesc de incurajare si de directia sugerata.
pentru textul : Despărțire deCu siguranţă există poezie înafara metaforei şi ea nu trebuie căutată cu orice preţ. Folosirea excesivă a dus la un fel de lehamite estetică. Asta nu mă împiedică să cred că rămâne esenţa poeziei.
Sunt încântat că ţi-a plăcut prima strofă şi voi mai reflecta asupra restului.
Îţi mulţumesc pentru părere. Te mai aştept.
Cu stimă
pentru textul : carnea mea sfâşiată de stele deAre dreptate, se zice "dintre" cand e vorba de persoane si "din" cand e vorba de lucruri. Mi-a placut textul, mai putin finalul, ca ma asteptam la ceva maret.
pentru textul : femeia poet deDe revăzut aici:
" totdinadinsul"
pentru textul : poetul de". Moartea este un fel de noapte ușă iar viața este"
Şi mai trebuie nişte virgule pe ici, pe colo...
corectie in loc de: " tȃnjurea contrariul/lipsei" se va citi "tȃnjurea dupa contrariul/lipsa" Nu stiu cum s-a intamplat, dar com-ul meu anterior a aparut de doua ori. Rog pe un editor sa faca corectia decesara, cerandu-mi, in aclas timp, scuze daca cumva incidentul a fost provocat de mine. Multumesc
pentru textul : Răvașe către întuneric deAş completa că există, totuşi, în România, ceva fără miros. Doar pentru unii, e adevărat. Banii, vorba lui Vespasian...
pentru textul : românia lui virgil t -IV- deLeo, dacă stai un pic și cugeți asupra titlului pe care l-ai dat acestui poem din altă postură decât a ta, poate vei realiza că acesta (titlul) poate fi interpretat ca fiind peiorativ sau poate retoric în cel mai fericit caz.
pentru textul : eminescu să mă judece deApoi poemul e mult prea lung și nu suficient de închegat pentru a putea emite pretenția să îți fie citit până la capăt cu inima deschisă de altcineva decât de fanii tăi.
Iar last but not least, chestia asta cu Eminescu și 15 ianuarie este atât de overated încât, părerea mea, din clipa când începi să scrii despre asta ești doomed. Unless nu ești genial, iar tu nu ești. Niciunul dintre noi nu este. Indiferent dacă 'simți' (și maneliștii simt, no ofense) sau nu 'simți' cum zice antecomentatoarea mea. Aici nu e chestie de simțire.
Aici, dacă o dai în bară, e chestie de 'nesimțire'.
E doar părerea mea, desigur
merci mult :) aş fi pus şi fotografia, dar nu ştiu cum :-?
pentru textul : atât deFiecare vers mi s-a părut un val de poezie, de emoții și de durere. Aș vrea să spun ceva care să flateze, dar nu cred că este nevoie, poemul stă în picioare singur, fără lingușelile altora.
pentru textul : dengue fever denu că aș vrea să încurajez astfel de dialoguri (pentru că nicăieri nu se stipulează că se vor oferi astfel de răspunsuri sau explicații - din motive lesne se înțeles -) dar textul acesta se află la rubrica remarcate pentru că a fost remarcat.
pentru textul : l’absente dePagini