Da, doamnelor, domnisoarelor si domnilor (domnisorii n-au intrat inca in uzul curent): dragoste e-un lucru foare mare! Ca si altele (doar cateva) asemanatoare.
Textul mi-a placut (cum incepe; ca-n bancu' ala, de pe timpul impuscatului, care incepea asa: am visat ca Nea Nicu devenise maturator... si? intreaba cineva. Si nimic. Formidabil! E buna!. Adica cum e buna daca nu mai urmeaz nimic. E buna, dom'le. Ca-mi place cum incepe). Lasand gluma la o parte: pacat ca textul n-are urmare. Sau are si nu stiu eu?
Virgil, eu speram să nu mă mai bag pe acest subiect, dar m-ai întrebat ceva. În primul rând mă bucur că vezi "conflictul" cu ochi buni. La primul comentariu făcut aici chiar mă gândeam că se vor mișca valuri, dar nu credeam că tocmai așa de mari (uite că și zice Cristina că nu are răbdare să mai citească tot; cine nu l-a prins de la început o lasă baltă). De acord cu tine că valurile făcute sunt un lucru bun pentru toți cei de aici. 250 de citiri este record absolut. Taman de ziua lui Nichita. Deci, ziceam ceva de prima regulă, care la un moment dat sună așa: "...Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă". Alina cu toată grija ei pentru calitatea literară s-a ocupat, totuși, doar de texte, NU și de opinii. Ceea ce speram eu să se înțeleagă, este acest minus al muncii ei, că a făcut doar juma' de treabă. Încă o dată: e clar că dacă se ocupa și de comentarii era un volum de șapte ori mai mare (deci până la urmă a făcut doar o șeptime de lucru. Hm.) Deci nu e o treabă făcută cum trebuie și mi se par nedrepte aserțiunile ei. Tocmai pentru că ar presupune un volum imens de lucru înseamnă că și responsabilitatea ar trebui să fie pe măsură, nu? Așadar, esențial, și, conform regulilor, în proporție de cel puțin 50%, trebuia să aibă în vedere și comentariile. Sper că e clar cât de cât. (Însă dacă se apucă cineva să facă și o critică a criticii, apăi asta e treabă profesionistă deja; aviz amatorilor). Cristina (dacă apuci să citești), mă întrebi: dacă eram pe lista Alinei mai făceam gargară? Eu cred că da, după cât mă cunosc, și poate chiar numai de dragul valurilor ăstora, căci începusem să mă plictisesc. Tocmai spuneam că poate chiar cei de pe listă ar fi trebuit să sesizeze injustețea unui astfel de demers. Repet, cred că da. Poate că, dacă ne plesnea cu ceea ce zic eu acolo, cu o critică ȘI a criticii de mă punea în fund, aș fi tăcut chitic și aș fi luat notițe. Călin
Bianca, mulțumesc pt atenționare typo. da, acele 2 versuri erau inițial parte din strofa anterioară lor. Așa desprinse, de fapt așa intercalate între sensuri cred că necesită un prezent. Nu viitor. Am găsit o soluție, care a dat adâncime și unui sens din strofa ce succede pater. Cumva am mizat pe declarativ la final. De aceea voi lăsa așa, măcar un timp. Revenind într-o altă vreme asupra ei, voi vedea atunci dacă atenuez declarativul. Bună vederea ta, azi. Merci.
Toate textele tale postate în ultimele zile seamănă între ele și cu celelalte dinainte. Așa cum tocmai am scris într-un alt comentariu la alt autor, aici, aștept ceva deosebit, o provocare literară (și de la alții, inclusiv de la mine). Cred că atunci când nu mai suntem în stare să aducem nimic nou, e mai bine să luăm o pauză de la scris.
... mi-a plăcut poezia. Sunt câteva imagini care m-au impresionat în mod deosebit, imaginea zilelor cu parfum nostalgic de care nu are nimeni curajul să se atingă, nu chiar perfecte, dar imuabile. Apoi gândurile, cumva prizoniere în încăpere, lipite de tavan - o limită mai presus de care încă nu se pot înălţa şi oarecum 'ale nimănui', având acum o existenţă proprie, pentru că nimeni nu şi le mai adjudecă. O lipsă de intrări sau ieşiri - voită de protagonişti, de aceste gânduri acum autonome sau chiar de cititorul care locuieşte acest poem din când în când. Şi fizicul care uneori nu îţi mai aparţine, alteori chiar te trădează.
Totuşi, termenul de 'duşmani' mi s-a părut un pic dintr-un alt registru, dar poate chiar asta a fost şi ideea.
mă, frate, când apari tu primul cu comentariu, îmi pare că, ceilalți stau pe ganduri: "să scriu și eu ceva !?... mai bine tac." se poate și ca ei să nu mai aibă nimic de adăugat, ceea ce poate fi la fel de real, ca și părerea de mai înainte. mulțumesc de trecere și te aștept la fel de eficace, mircea.
O poezie cu mare potential. As acorda mai multa atentie exprimarilor ce contin constructii de genul "in care" - versul 2, "cu care" - versul 6, "de care" - versul 10, "care-si" - versul 15. Versul 6 l-as sterge si as schimba primul vers in "una din acele dimineți de duminica" Nu spune mai mult decat trebuie, evita redundantele si "amar CA melancolia". Cu cele doua cuvinte "ca" si "care" ma razboiesc si eu in poezie. Sunt greu de evitat. una din acele dimineți de duminica cafeaua pare sălcie omleta prea arsă ori fadă totul în jur presărat cu explozibil gata să arunce în aer intențiile bune dimineață lungă și plictisitoare un medicament amar teiul îngălbenit in fereastră de aceasta melancolie te-ai săturat până peste cap de aceea iti bei cafeaua cu înghițituri mici, calculate si gândul îți zboară la un mic cubanez ce iși numără ultimii pesos (sau) numarand ultimii pesos Sa auzim de bine, /O\
Imi place ideea cu spovednaia in atrii si ventricole. In schimb ideea mirosului mi se pare ilara. Imi este imposibil sa o gandesc fara vreo trimitere canina. "ma uit atent"... suna ciudat. Te poti uita neatent ? Personal as reformula, sau as schimba adverbul. Ialin
este ingrozitor de greu sa scrii despre fericire, fragilitatea ei si tinerea ei in tine. iar voi lua la rand filosofii, sa vad ce propuneri au pentru sezonul asta... :( nu cred ca de la toamna mi se intampla. tot chemarea planetei strabune este... (nu e terra; no sir!) multumesc.
Paul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
Cu adevarat de exceptie cele doua interventii anterioare. Eu fiind totusi, pana sambata, 21 iunie doar organizatorul acestei polemici, nu voi interveni pana atunci. Apoi... Dumnezeu cu mila ...:-) Astept, dupa cum am mai spus, si alte pareri in acest subsol pana atunci. Pe cea mai pertinenta si sustinuta cu argumente o voi premia cu 100 USD cash. Multumesc, Andu P.S. Virgile, sper ca tu de fapt nu erai asa de suparat pe mine sau asa de adancit in lecturi paralele de nu mai stiai cine-i C. Bukovski :-)
P. S. Pentru ca ai avut amabilitatea sa-mi oferi argumente mult mai consistente decat ale mele impotriva New Age-ului, daca continuam acum, sau mai tarziu, dialogul, iti voi propune sa te plimb putin prin fizica particulelor elementare (cuantica) si dincolo de ea (in subcuantic). Sperand ca voi fi in stare sa fiu suficient de clar si concis in raport cu cineva care nu a "calcat" inca in aceste teritorii mirifice, ci numai a auzit despre ele. De altfel, cred, ca mi-am ratat sansa. Deoarece, se pare, eram "facut" pentru fizica, avand o intuitie corespunzatoare care difera de una mai abstracta cum e cea pentru matematica; iar daca am priceput cate ceva din matematica, asta se datoreaza faptului ca am privit-o prin prisma fizicii; de care, in particular, nu m-am despartit niciodata, cum nu te desparti (platonic) de prima iubire. Sper ca, in acest fel, sa-ti intorc, intr-o oarecare masura, serviciul facut in legatura cu argumentele furnizate impotriva New Age-ului.
Yester, îţi mulţumesc pentru citire. Mu fac decât să mă înorc sub zidurile Troiei. Poate găsesc acolo un stoc de capace de bere cu versuri în metru antic, să mai învăţ şi eu ceva despre poezie.
Saptamana trecuta inca un autor buzoian si-a tiparit scrierile. Intr-una din lucrari este chiar aceasta tema. Personajul dv. vine prometeic in mijlocul oamenilor cu focul intelepciunii salvarii prin iubire. Acolo, alt intelept venit <b>de acolo de unde intre bine si rau este o granita abia sesizabila, unde toleranta se impleteste cu intransigenta extrema, dragostea si ura sunt luciri ale aceluiasi brilliant...</b> si incearca sa-i invete pe oamenii care atinsesera perfectiunea prin iubire, ii invata sa ucida. <b> "Prea marea lor incredere in iubire ii pedepseste, se repeta chinul atator civilizatii distruse de dragostea nemasurata pentru armonie si rafinament, de tocirea instinctelor viguroase, o superevolutie reprezinta, ca ultima consecinta, o decadenta. Ganditi-va la urmarile lipsei de veghe, la gararea in palierul linistei increzatoare; ea insasi acumuleza, surprinzator, germenii unui dezastru viitor. Omenirea surprinsa de prea multa incredere in ea insasi. Surprinsa! Prin linistea si siguranta ei narcotizanta o pace senina ascunde pericole definitive. Existenta, spune Budha, trebuie condusa avand opinii rezultate dintr-o judecata justa – atunci te exprimi, actionezi si ai atitudini juste, creezi obisnuinte juste, slujesti o memorie justa si, mai ales, practici o contemplare justa. Mi se parea ca opinia lor despre viata despre viata suferea intrucat ignorasera mari segmente ale culturilor anterioare. Dezvoltasera o schilodita fateta iubirii! (...) actiunea e masura vietii, lupta si uciderea..." " toate castigurile lor, levitatia, telepatia, controlul biologicului in toate formele lui, precum si multe altele, orgoliul inflorit din acestea, sunt neindestulatoare pentru supravietuire, le mai trebuie ceva - spune acel personaj. Acum au nevoie de toata intelepciunea strabunilor lor, de la inceputuri, de cand au devenit ganditori traind in Hamangia, de atunci si pana astazi. Nu numai de arme au nevoie nefericitii, ci si de puterea de a se folosi de ele... impotriva oricaror reticente si impotriva oricui...."</b>
In seri de vara-albastre/ porni-voi pe carare/ calcind firave ierburi/ de grine ciugulit - Rimabud. Poezia ta sta-n picioare insa legatura om-natura este prea vaga, prea sublimata. Notiunea de timp-moment prea accentuata dind o senzatie de superficial. Ideea frumoasa dar insuficient exploatata.ca rima dumicate -spate merge insa suna inestetic. macerate . desi si-asta suna deplasat. E numai parerea mea.
aranca , francisc, lucian ce sa zic... o sa refletez la cele spuse de voi. titlul mi se parea bun, era vorba de o anume noapte ... „puii de frig” m-ar indeparta putin de idee, dar cred ca as castiga sondand in directia asta, iar cu trandafirul o sa incerc sa fac ceva ... astept doar momentul:) va multumesc de pareri!
Cantecul tau despre frumosul impudic calatoreste, asa nedesavarsit cum este el, spre urechile celui care stie sa se bucure deopotriva de radacina arborelui din rascruce si de nestatornicia sporului... mi-a placut tare mult aceasta poveste despre cum noi oamenii "tinem în mâini oglinzi".
te-ai făcut mai frumos de la ultima vorbă ieri am vorbit și cu trupul de tine aseară s-a anunțat vreme-nghetată și a nins am zugrăvit camera în albastru plângînd dar tu te-ai făcut mai frumos depărtîndu-te hotărînd vorbelor mele o moarte bună
Lucian, fa ceva cu ultimul vers. Nu stiu...poate o rima cu "regards" ? asa cum este acum, rima e schioapa si e pacat. Dincolo de asta, o poezie ce parodiaza in mod reusit limbajul de lemn si patriotismul de mucava. mi-ai placut. :) Adriana
frumos. îmi place cum ai modificat. mai ales la primele două versuri. iar ca preferință mai ales comparația abisului cu un voal cenușiu... versurile: nu ai vrut să crezi cuvintele mute
sîngerie zăpadă în frunze le-aș fi vrut ale mele , pentru că așa mă simt uneori când tac.
indiferent ce cred alții, las semn auriu cu o singură mențiune: "umbre de fluturi", care e o metaforă prea accesibilă, însă, una peste alta, (cum spune un geniu divin încârnat) aceasta nu îmi diminuează încântarea pentru poem.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu paul, nici pe departe. e doar o parere. cu reverenta.
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deFoarte frumos finalul
pentru textul : din scrisoarea unui caligraf către femeia lui deDa, doamnelor, domnisoarelor si domnilor (domnisorii n-au intrat inca in uzul curent): dragoste e-un lucru foare mare! Ca si altele (doar cateva) asemanatoare.
Textul mi-a placut (cum incepe; ca-n bancu' ala, de pe timpul impuscatului, care incepea asa: am visat ca Nea Nicu devenise maturator... si? intreaba cineva. Si nimic. Formidabil! E buna!. Adica cum e buna daca nu mai urmeaz nimic. E buna, dom'le. Ca-mi place cum incepe). Lasand gluma la o parte: pacat ca textul n-are urmare. Sau are si nu stiu eu?
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi deVirgil, eu speram să nu mă mai bag pe acest subiect, dar m-ai întrebat ceva. În primul rând mă bucur că vezi "conflictul" cu ochi buni. La primul comentariu făcut aici chiar mă gândeam că se vor mișca valuri, dar nu credeam că tocmai așa de mari (uite că și zice Cristina că nu are răbdare să mai citească tot; cine nu l-a prins de la început o lasă baltă). De acord cu tine că valurile făcute sunt un lucru bun pentru toți cei de aici. 250 de citiri este record absolut. Taman de ziua lui Nichita. Deci, ziceam ceva de prima regulă, care la un moment dat sună așa: "...Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă". Alina cu toată grija ei pentru calitatea literară s-a ocupat, totuși, doar de texte, NU și de opinii. Ceea ce speram eu să se înțeleagă, este acest minus al muncii ei, că a făcut doar juma' de treabă. Încă o dată: e clar că dacă se ocupa și de comentarii era un volum de șapte ori mai mare (deci până la urmă a făcut doar o șeptime de lucru. Hm.) Deci nu e o treabă făcută cum trebuie și mi se par nedrepte aserțiunile ei. Tocmai pentru că ar presupune un volum imens de lucru înseamnă că și responsabilitatea ar trebui să fie pe măsură, nu? Așadar, esențial, și, conform regulilor, în proporție de cel puțin 50%, trebuia să aibă în vedere și comentariile. Sper că e clar cât de cât. (Însă dacă se apucă cineva să facă și o critică a criticii, apăi asta e treabă profesionistă deja; aviz amatorilor). Cristina (dacă apuci să citești), mă întrebi: dacă eram pe lista Alinei mai făceam gargară? Eu cred că da, după cât mă cunosc, și poate chiar numai de dragul valurilor ăstora, căci începusem să mă plictisesc. Tocmai spuneam că poate chiar cei de pe listă ar fi trebuit să sesizeze injustețea unui astfel de demers. Repet, cred că da. Poate că, dacă ne plesnea cu ceea ce zic eu acolo, cu o critică ȘI a criticii de mă punea în fund, aș fi tăcut chitic și aș fi luat notițe. Călin
pentru textul : Cel mai, Cea mai deBianca, mulțumesc pt atenționare typo. da, acele 2 versuri erau inițial parte din strofa anterioară lor. Așa desprinse, de fapt așa intercalate între sensuri cred că necesită un prezent. Nu viitor. Am găsit o soluție, care a dat adâncime și unui sens din strofa ce succede pater. Cumva am mizat pe declarativ la final. De aceea voi lăsa așa, măcar un timp. Revenind într-o altă vreme asupra ei, voi vedea atunci dacă atenuez declarativul. Bună vederea ta, azi. Merci.
pentru textul : negro sombra deToate textele tale postate în ultimele zile seamănă între ele și cu celelalte dinainte. Așa cum tocmai am scris într-un alt comentariu la alt autor, aici, aștept ceva deosebit, o provocare literară (și de la alții, inclusiv de la mine). Cred că atunci când nu mai suntem în stare să aducem nimic nou, e mai bine să luăm o pauză de la scris.
pentru textul : downtown de... mi-a plăcut poezia. Sunt câteva imagini care m-au impresionat în mod deosebit, imaginea zilelor cu parfum nostalgic de care nu are nimeni curajul să se atingă, nu chiar perfecte, dar imuabile. Apoi gândurile, cumva prizoniere în încăpere, lipite de tavan - o limită mai presus de care încă nu se pot înălţa şi oarecum 'ale nimănui', având acum o existenţă proprie, pentru că nimeni nu şi le mai adjudecă. O lipsă de intrări sau ieşiri - voită de protagonişti, de aceste gânduri acum autonome sau chiar de cititorul care locuieşte acest poem din când în când. Şi fizicul care uneori nu îţi mai aparţine, alteori chiar te trădează.
Totuşi, termenul de 'duşmani' mi s-a părut un pic dintr-un alt registru, dar poate chiar asta a fost şi ideea.
Numai bine!
pentru textul : confesiune de ianuarie deInteresant acest colaj al vostru, poate ar fi mai bine să îl încadrați la Experiment. Bine realizat, colaj în proză. Bun și titlul ales.
pentru textul : petale de ceva pom românesc demă, frate, când apari tu primul cu comentariu, îmi pare că, ceilalți stau pe ganduri: "să scriu și eu ceva !?... mai bine tac." se poate și ca ei să nu mai aibă nimic de adăugat, ceea ce poate fi la fel de real, ca și părerea de mai înainte. mulțumesc de trecere și te aștept la fel de eficace, mircea.
pentru textul : Poem muzical deO poezie cu mare potential. As acorda mai multa atentie exprimarilor ce contin constructii de genul "in care" - versul 2, "cu care" - versul 6, "de care" - versul 10, "care-si" - versul 15. Versul 6 l-as sterge si as schimba primul vers in "una din acele dimineți de duminica" Nu spune mai mult decat trebuie, evita redundantele si "amar CA melancolia". Cu cele doua cuvinte "ca" si "care" ma razboiesc si eu in poezie. Sunt greu de evitat. una din acele dimineți de duminica cafeaua pare sălcie omleta prea arsă ori fadă totul în jur presărat cu explozibil gata să arunce în aer intențiile bune dimineață lungă și plictisitoare un medicament amar teiul îngălbenit in fereastră de aceasta melancolie te-ai săturat până peste cap de aceea iti bei cafeaua cu înghițituri mici, calculate si gândul îți zboară la un mic cubanez ce iși numără ultimii pesos (sau) numarand ultimii pesos Sa auzim de bine, /O\
pentru textul : Spleen deImi place ideea cu spovednaia in atrii si ventricole. In schimb ideea mirosului mi se pare ilara. Imi este imposibil sa o gandesc fara vreo trimitere canina. "ma uit atent"... suna ciudat. Te poti uita neatent ? Personal as reformula, sau as schimba adverbul. Ialin
pentru textul : incizie deeste ingrozitor de greu sa scrii despre fericire, fragilitatea ei si tinerea ei in tine. iar voi lua la rand filosofii, sa vad ce propuneri au pentru sezonul asta... :( nu cred ca de la toamna mi se intampla. tot chemarea planetei strabune este... (nu e terra; no sir!) multumesc.
pentru textul : fragil dePaul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deAdriana cu scuze pentru intarziere... finalul l-am scris nu parafrazandu-l, ci contrazicandu-l pe Nietszche.
pentru textul : legendă cu oameni de rând deandreea, mă bucură popasul tău. la textul ăsta țin mult și mă interesa cum este receptat.
pentru textul : Punctum deCu adevarat de exceptie cele doua interventii anterioare. Eu fiind totusi, pana sambata, 21 iunie doar organizatorul acestei polemici, nu voi interveni pana atunci. Apoi... Dumnezeu cu mila ...:-) Astept, dupa cum am mai spus, si alte pareri in acest subsol pana atunci. Pe cea mai pertinenta si sustinuta cu argumente o voi premia cu 100 USD cash. Multumesc, Andu P.S. Virgile, sper ca tu de fapt nu erai asa de suparat pe mine sau asa de adancit in lecturi paralele de nu mai stiai cine-i C. Bukovski :-)
pentru textul : some rule rules some rules deP. S. Pentru ca ai avut amabilitatea sa-mi oferi argumente mult mai consistente decat ale mele impotriva New Age-ului, daca continuam acum, sau mai tarziu, dialogul, iti voi propune sa te plimb putin prin fizica particulelor elementare (cuantica) si dincolo de ea (in subcuantic). Sperand ca voi fi in stare sa fiu suficient de clar si concis in raport cu cineva care nu a "calcat" inca in aceste teritorii mirifice, ci numai a auzit despre ele. De altfel, cred, ca mi-am ratat sansa. Deoarece, se pare, eram "facut" pentru fizica, avand o intuitie corespunzatoare care difera de una mai abstracta cum e cea pentru matematica; iar daca am priceput cate ceva din matematica, asta se datoreaza faptului ca am privit-o prin prisma fizicii; de care, in particular, nu m-am despartit niciodata, cum nu te desparti (platonic) de prima iubire. Sper ca, in acest fel, sa-ti intorc, intr-o oarecare masura, serviciul facut in legatura cu argumentele furnizate impotriva New Age-ului.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deAndu in ipostaza melancolina. Nu-i asa ca, uneori, lucrurile simple, spuse din suflet, sunt mai aproape de ceea ce intelegem prin poezie?
pentru textul : unele lucruri dede ce se afla acest text la rubrica remarcate?
pentru textul : l’absente deYester, îţi mulţumesc pentru citire. Mu fac decât să mă înorc sub zidurile Troiei. Poate găsesc acolo un stoc de capace de bere cu versuri în metru antic, să mai învăţ şi eu ceva despre poezie.
pentru textul : mister în trenul de noapte deSaptamana trecuta inca un autor buzoian si-a tiparit scrierile. Intr-una din lucrari este chiar aceasta tema. Personajul dv. vine prometeic in mijlocul oamenilor cu focul intelepciunii salvarii prin iubire. Acolo, alt intelept venit <b>de acolo de unde intre bine si rau este o granita abia sesizabila, unde toleranta se impleteste cu intransigenta extrema, dragostea si ura sunt luciri ale aceluiasi brilliant...</b> si incearca sa-i invete pe oamenii care atinsesera perfectiunea prin iubire, ii invata sa ucida. <b> "Prea marea lor incredere in iubire ii pedepseste, se repeta chinul atator civilizatii distruse de dragostea nemasurata pentru armonie si rafinament, de tocirea instinctelor viguroase, o superevolutie reprezinta, ca ultima consecinta, o decadenta. Ganditi-va la urmarile lipsei de veghe, la gararea in palierul linistei increzatoare; ea insasi acumuleza, surprinzator, germenii unui dezastru viitor. Omenirea surprinsa de prea multa incredere in ea insasi. Surprinsa! Prin linistea si siguranta ei narcotizanta o pace senina ascunde pericole definitive. Existenta, spune Budha, trebuie condusa avand opinii rezultate dintr-o judecata justa – atunci te exprimi, actionezi si ai atitudini juste, creezi obisnuinte juste, slujesti o memorie justa si, mai ales, practici o contemplare justa. Mi se parea ca opinia lor despre viata despre viata suferea intrucat ignorasera mari segmente ale culturilor anterioare. Dezvoltasera o schilodita fateta iubirii! (...) actiunea e masura vietii, lupta si uciderea..." " toate castigurile lor, levitatia, telepatia, controlul biologicului in toate formele lui, precum si multe altele, orgoliul inflorit din acestea, sunt neindestulatoare pentru supravietuire, le mai trebuie ceva - spune acel personaj. Acum au nevoie de toata intelepciunea strabunilor lor, de la inceputuri, de cand au devenit ganditori traind in Hamangia, de atunci si pana astazi. Nu numai de arme au nevoie nefericitii, ci si de puterea de a se folosi de ele... impotriva oricaror reticente si impotriva oricui...."</b>
pentru textul : povestea uitată a regilor stepei deIn seri de vara-albastre/ porni-voi pe carare/ calcind firave ierburi/ de grine ciugulit - Rimabud. Poezia ta sta-n picioare insa legatura om-natura este prea vaga, prea sublimata. Notiunea de timp-moment prea accentuata dind o senzatie de superficial. Ideea frumoasa dar insuficient exploatata.ca rima dumicate -spate merge insa suna inestetic. macerate . desi si-asta suna deplasat. E numai parerea mea.
pentru textul : Mă simt întreg prin clipa ce mă cheamă deexprimare defectuoasă - poate chiar neglijentă pe alocuri - și conținut relativ nesemnificativ.
pentru textul : Aproapelui cu ură II dearanca , francisc, lucian ce sa zic... o sa refletez la cele spuse de voi. titlul mi se parea bun, era vorba de o anume noapte ... „puii de frig” m-ar indeparta putin de idee, dar cred ca as castiga sondand in directia asta, iar cu trandafirul o sa incerc sa fac ceva ... astept doar momentul:) va multumesc de pareri!
pentru textul : revelioană de..l-as fi tinut putin mai din friu (textul, bine-ntels) ~ deci as taia: asemeni, le vom lasa, ca pe niste, ca pe un..
impactul zic eu creste cu slefuirea (insa opiniile mele pot fi/ sint rigide).
pentru textul : nu îmi este frică de cuvinte deCantecul tau despre frumosul impudic calatoreste, asa nedesavarsit cum este el, spre urechile celui care stie sa se bucure deopotriva de radacina arborelui din rascruce si de nestatornicia sporului... mi-a placut tare mult aceasta poveste despre cum noi oamenii "tinem în mâini oglinzi".
pentru textul : Bal mascat dete-ai făcut mai frumos de la ultima vorbă ieri am vorbit și cu trupul de tine aseară s-a anunțat vreme-nghetată și a nins am zugrăvit camera în albastru plângînd dar tu te-ai făcut mai frumos depărtîndu-te hotărînd vorbelor mele o moarte bună
pentru textul : aseară s-a anunțat vreme-nghetată și a nins deLucian, fa ceva cu ultimul vers. Nu stiu...poate o rima cu "regards" ? asa cum este acum, rima e schioapa si e pacat. Dincolo de asta, o poezie ce parodiaza in mod reusit limbajul de lemn si patriotismul de mucava. mi-ai placut. :) Adriana
pentru textul : Spartan despre patria mea deLecturi, norme de redactare a unui text, lecturi, punctuaţie, lecturi, lecturi...
pentru textul : Numele defrumos. îmi place cum ai modificat. mai ales la primele două versuri. iar ca preferință mai ales comparația abisului cu un voal cenușiu... versurile:
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc III denu ai vrut să crezi cuvintele mute
sîngerie zăpadă în frunze le-aș fi vrut ale mele , pentru că așa mă simt uneori când tac.
indiferent ce cred alții, las semn auriu cu o singură mențiune: "umbre de fluturi", care e o metaforă prea accesibilă, însă, una peste alta, (cum spune un geniu divin încârnat) aceasta nu îmi diminuează încântarea pentru poem.
Pagini