cred ca un numai un britanic poate sa scrie cu asa devotiune despre soare. pentru ca nu il are. noi aici in california nu prea ne dam in vint dupa el. ca e pretutindeni. mai putin uneori during the june gloom. I guess, everybody with his/her needs. anyway, I enjoyed the rhyme.

s-a rezolvat problema reconfigurării parolei după înscriere și oricînd după aceea. observ că nu am primit niciun fel de comentariu/răspuns cu privire la opțiunea selectării textelor preferate.

"Numai daca sunt ale aceluiasi, simultane si in locuri diferite " dar tot avem un element diferit: situarea in spatiu! iar "cei trei cai" vor trage in alte directii...nu credeti? doar daca unul din locuri n-ar fi in "supra-sensibil". dar acolo, de ce asteptare? cred ca afirmatia rezista daca il inlocuim pe "acelasi" cu Acela...desi el e dincolo de spatiu. hmm... "se sparie gandul", domnule Gorun.

Tocmai articolul m-a adus la site-ul acesta, altfel ar fi ramas inca nedescoperit. Ti-as fi recunoscatoare daca ti-ai pastra comentariile pentru tine sau poate esti clarvazator si stii ce-o sa fac pe viitor. Nu ma intereseaza sa starnesc conflicte, era o simpla intrebare, care se pare ca te-a deranjat foarte tare. Iar in ceea ce priveste felul cum scriu, nu ti-a cerut nimeni parerea. Ma gandesc ca nu am primit degeaba niste premii pe la alte concursuri. Acum e adevarat ca poate ar fi trebuit sa tin pentru mine acea intrebare si sa nu-mi mai fac de lucru cu toata lumea. O zi buna sa ai si nu mai intra asa in defensiva ca nu am nimic cu site-ul! :))

Ecaterina, fiica mea (cu doi de "i") nu se da in spectacol ca tine, slava Domnului! Isi vede de treaba ei cu prietenii de varsta ei asa cum ii sade bine unei fete de 17 ani. Deci nu are cum sa ma mustre constiinta in ceeace te priveste, tu esti un caz aparte, ma gandesc doar ca mai degraba ar trebui sa fii mai poilticoasa. Ela nu te-a invatat si asta? Andu

m-am gandit la lolita, logic...si mi-ar fi placut sa incepi de unde ai terminat. eu as pastra ideea si ultimul vers. si m-am lua de gat cu el. cu poemul, logic

ehe, doua penite! sa zicem ca e de bine, desi Virgil, chiar nu ma gandisem c-ar putea face impresia asta de izbucnire hormonala, chiar daca, intr-adevar, textul uzeaza de multe expresii cu nuanta erotica. Ce sa zic, textele mele au o tenta de senzualitate, dar in alt sens decat cel pe care l-ai perceput tu, adica e o voluptate constient strecurata printre cuvinte, neavand insa tenta sexuala ( e o chestie specifica felinelor - a vana cu pasiune, a savura prada - chestii de-astea / vezi "asfalt"). Cat despre cinemtografie, asta s-a vrut - trei scenarii fotografice a unor poeme scrise anterior. Chiar mi-ar fi placut sa pot surprinde in obiectiv secventele astea. Am ramas doar la cuvinte.

Vezi Marga, citește ce tocmai ai scris mai sus. Eu te consider o femeie inteligentă. Așa că voi porni de la premisa aceasta. Este imposibil să spui că nu hărțuiești sau nu ataci o persoană atunci cînd o numești „autor veleitarist” sau cînd îl caracterizezi en gross cu „părerea mea despre acest autor”. Nu îmi vine să cred că nu pricepi că abordări de felul acesta sînt ofensatoare atît prin personalizare cît și prin generalizare. Mai ales cînd vin din senin. Au existat cazuri cînd am făcut și eu afirmații dure și poate ofensatoare despre alte persoane și poate ari fi fost înțelept să nu le fac. Dar niciodată nu am sărit la oameni și nu le-am făcut portretul fără să mi-o „ceară” prin manifestări grobiene, aberante, ridicole, etc. Iar în ce privește calitățile literare ale cuiva (oricît ar fi ele) încerc să păstrez o opinie precaută. Viața și viitorul îmi poate face surprize. Și risc să fiu nevoit cîndva să îmi înghit cuvintele .

Cand se lasa de mofturi filosofarde, oricat l-ar impodobi cu figuri de stil care-ti iau ochii dar care nu prea spun mare lucru, autorul reuseste texte de exceptie. Ca in cazul de fata,

Vă mulțumesc sincer că v-ați oprit și ați lecturat modesta mea încercare literară. Am rămas plăcut surprins să descopăr că sunteți din Găești, eu sunt de ,,pământ", dintr-un modest cătun din faimoasa comună Petrești, satul Coada Izvorului. Poate aveți timp și lecturați și din proză, în mod special m-ar interesa părerea dvs. despre eseul ,,Drumul meu unic". Vă mulțumesc și vă doresc un CRĂCIUN FERICIT !

Călin, prefer un moment - două de neliniște, pentru că intenția nu ar trebui să fie, de obicei, de a mulțumi pe cineva, ci de a-l edifica și instrui. Cam asta se face pe un portal de literatură. Nu e nimeni “miezul din fanta”. Și dacă ai înțeles că m-ai deranjat, atunci mai deranjează-mă! Dar din câte se vede lucrurile stau viceversa. Îți mulțumesc ție, cât și Luminiței, pentru sinceritatea opiniei.

Margas, deocamdată contul pe care îl ai nu îți permite să oferi penițe. Împreună cu editorii Hermeneia vom studia această situație și sper că vor exista modificări cît de curînd.

nu, Ialin, categoria Recycle Bin e mai potrivita, zic eu...

Parafrazȃndu-l pe Heiddegger: Poziția «Sacrală» care-și face loc în «Postmodernitate» din ce în ce mai mult, după ce a fost, în «Modernism» (începȃnd din «Renaștere») ținută sub obroc și sub presiune: „De ce este Sinele [conștiența (awareness), intuiția, etc.] ceva mai mult decât nimic ?” Ȋn opoziție cu: Poziția «Postmodernistă», mȃnă în mȃnă cu «Filosofia analitică» (care are în centru «Analitica limbajului»; prin care acesta, limbajul, este rupt, pur și simplu, de entitatea care îl produce, propunȃndu-se studierea sa separată, ca un obiect mort, fixat într-un insectar. Sau, mai rău, ca un cadavru supus disecției. Și urmează extrapolarea apoi, la organismul viu, a concluziilor. Pierzându-se din vedere faptul că o disecție poate decela, cel mult, eventualele cauze ale unui deces. Și nu de ce organismul a trăit mai înainte bine mersi: „De ce este Eu-l = vocabular individual, «final» cum zice Rorty , TOTUL și nimic altceva ?” Asta vreau să arăt pȃnă la sfȃrșitul volumului meu de eseuri „Despre Post-predictibilitate”; care, după mai multe re-scrieri, a început, acum, să se scrie, în fine, singur. Sper să-l și termin.