te înțeleg. dar în același timp acest buton (și altele) au specific adăugată etapa de confirmare. așa că este aproape imposibil să greșești „din greșeală”.

Thanks, Oriana, you are right, perfectlly right. I will modify as soon as possible. And I hope you will come back on my english page, because these are my first poetries - written directly in english -, so I really need help. :)

,,trupul îţi bate sufletul pe umăr"...Un vers care m-a surprins prin faptul că se sugerează că trupul primează; e o altă perspectivă, una care înseamnă detaşare de mersul ,,firesc" al lucrurilor.
Titlul îmi sugerează un fel de ,,the end", iar poemul caută şi oferă soluţii în faţa acestuia...şi după el. Se simte o tensiune interioară şi e bine redată prin vers. Foarte bine surprins momentul ,,lucidităţii" în strofa a doua, iar tautologia de aici are valenţe stilistice. Mi-a plăcut.

Oana, prefer si incurajez texte de tipul "in vazul lumii", cred ca poti si merita sa faci eforturi in directia asta. Textul de fata e slab, Bianca a incercat sa fie cuminte, te rog sa nu ma injuri :-) textul e common stuff. Dar te astept cu alte texte, simt ca poti, acolo de unde ne vine acea inegalabila placere a lecturii. Drag, Andu

Pentru ca eu nu m-am inflamat absolut deloc. Singura inflamatie de aici a fost a ta in momentul in care mi-ai zis ca bat cimpii. Eu, personal, fata de un coleg de breasla nu-mi permit asa ceva. Din ce stiu(poate gresesc si atunci imi cer scuze), erai pe la TVR. Deci e de inteles inflamatia, avind in vedere ca e post de stat Repet, ai confundat textul cu opinia mea exprimata in comentarii. Dar asta e opinia presei centrale care considera ca noi, provincialii, sintem mici si prosti.
Probabil de aia se pune punct.
Si ca idee, faza cea mai frumooasa a venit dupa ce am ramas blocati cu masina in urma coloanei oficiale.
Eram zece ziaristi in microbuzul primariei si faceam haz de necaz. Unul dintre reporteri a filmat tot drumul nostru. La un moment dat discutam despre Boc si glumeam toti; bai ce facem cind ne dam jos din masina? Eu sint cu aplauzele eu il injur eu lesin. "Deci s-a stabilit. Doamna Lia dumneavoatra sinteti cu lesinul restul cu aplauzele". Am ris toti ca de o gluma buna. O televiziune centrala a cerut imagini cu momentul blocarii lui Boc. Si cameramanul a dat imaginile needitate. In seara respectiva mai multe televiziuni centrale au difuzat in prime time imagini cu o femeie lesinind la vederea lui Boc si colata cu o inregistrare audio in care se zicea: Deci s-a stabilit Doamna Lia sinteti cu lesinul restul cu aplauzele.
Deci te rog frumos, Ioana Barac Grigore, nu-mi da lectii de profunzime. Si nici de puncte. Ca atitudini de astea am vazut. Daca aveai ceva de zis asupra textului ai facut-o in primul comentariu.
Dar nu faci comentarii la comentarii. Astea se pot purta pe bloguri sau pe mess.

Păi să vă spun că nu am fost descurajat ci doar am fost învăţat să reflectez mai mult pe text. Cât despre acel "user" neînsemnat, ce să spun, l-aţi tratat ca pe un nimic. Când e vorba de text sunt destul de civilizat, când e vorba de mine ca persoană catalogată ca "nimic" ţin să vă confirm că, atât timp cât veţi recurge la astfel de remarci la adresa unor membrii al unui site, ca şi cum site-ul s-ar putea lipsi de ei s-ar putea să nu prea cadă bine site-lui şi cel puţin din respect faţă de domnul Virgil care a muncit pentru el şi noapte şi zi şi dacă ai fost promovat ca editor eu nu voi accepta de la un puşti, fie el şi director, să mă calce în picioare.
Ţi-am spus, pe text, dacă consider că am ceva de învăţat plec capul şi ascult, dar tu nu mă numeşti "nimeni" căci eu nu am auzit ca tu să fi mai "cineva" ca mine. Că eşti editor pe un site literar - pus probabil din necesitate - nu eşti cineva. Ca să fi cineva trebuie să se vadă ceva în urma ta, dar de la tine nimic.
Ar trebui să te mai educe domnul Virgil în ale comunicării pe site.
Cu respect, Cezar

Asa-i, Virgle, nu ma prind, stii de ce? Pentru ca nu-s lapte :-) Cum adica "te-ai retras"? Ce-i aia? Bobadil.

Draga Marina, multumesc de trecere. Si pentru sinceritate. Violeta

Madalina eu cred ca unde aduci vorba de ploaie, pe lângă atâtea turbane şi chestii care scot din sărite cititorul, dansul ploii ar fi foarte bine înlocuit cu paparudele. şi nu mă împac deloc, cu verbul a suge, aici, parcă ceva nu îl leagă chiar atât de lămâie nici la final nici la început. însă, textul este unul ce poartă semnătura Căuneac, şi privit doar aşa, cei care au prins drag de scrisul tău se pot descurca pe text aducând cu ei şi niscai laude:)

"progresul îmi va fi un candidat sigur în luptele cu animalele de savană" - destul de sever acest vers, parcă sună cumva a progresul roboţilor, sună destul de ştiinţific în raport cu ce ne dai tu nouă la masa de literatură.
Oricum, mi s-a părut ca întreg un text aşa halucinant, neobişnuit şi asta mi-a lăsat o stare şi dacă mi-a lăsat o stare, e o chestie cu el. zic şi eu.

p.s. orișicum, vezi că Nicodem clatină deja nește chestii, hamarticoasă mică ce ești.

sugestii pentru final? :D

nu am zis nimic rău despre text! a fi halucinant în poezie ca şi în film, ca şi în artă, de fapt, nu este un lucru rău. el conduce adesea un artist spre succes şi unicitate. nu ştiu de unde ai interpretat tu aşa comentariul meu. dă-mi voie să mă întreb. scopul meu nu a fost să deturnez poemul tău. când m-am referit la o stare m-am referit concret la o stare. când poezia îţi dă o stare, înseamnă că textul propus şi-a atins scopul în bine. paparuda nu este un cuvant dezgustător şi nici nu se leagă de "rahat". nu am să dau sensul lui aici. când am zis stilul Căuneac, îmi place să cred că mă pot visa şi pe mine cu stilul Coraline:),
Jules Verne avea nişte ciuperci gicantice de o frumuseţe scriitoricească şi plantele Venus, deşi erau carnivore, impresionau:)
dacă tu recomanzi cititorului atât de frumos spus: "Si daca textul nu este inteles, recomand o a doua citire. Sunt sigura ca se vor clarifica mai multe ape tulburi.:)" acelaşi lucru mi-ar plăcea să mi-l îngădui şi mie. lasă-mă să cred că nu ai vorbit serios mai sus.

Am corectat. Multumesc pentru atentionare

poezia poate fi scria sub aceasta forma dar atunci nu inteleg ce rost au slash-urile, asa cum sesiseaza si raul.
in rest un poem expresiv prin acest "absurd" care capteaza si care permite intrarea intr-o lume a esentelor.