Poezie superbissimă, realizare vizuală de excepție. Acest galben pe albastru-verzui, aproape amestecate și estompate, coborând de la linia orizontului în ... adânc, pe lângă celelalte luminițe din departe, reflectate și ele la rându-le, toate pe rând... E un text perfect susținut prin așezarea sa în imagine. Mhm, e o nouă artă asta, uite, născută pe internet, acum sub ochii noștri. Vedeți? Virgil, ai adus pe Hermeneia ceva original... Eu așa zic. Asta ca să vezi că luăm lucrurile în serios.
E un poem în care sacrul din om și omenescul din sfinți/zei/dumnezeu se îmbină până la limita contopirii. Îmi amintește de acel "sentiment oceanic" pe care îl resimte orice om, atunci când privește spre Dumnezeu. În prima strofă, dumnezeul în care "ei" locuiesc are aparent "lacune": fără mâini, fără tălpi, anemic. Un dumnezeu cu slăbiciuni de om sau chiar mai mult, cu toate neputințele lui. Aici, în această strofă, deși se vede că sunt alese cu grijă, perturbă: "starea de agregare", "acrilic", "glucidul iubirii". Sunt imagini durificate, ușor ironice chiar. Nu știu de ce aș fi ales alte variante mai în acord cu imaginile conturate. În strofa a doua, atemporalul, continuitatea spirituală, implicit psihică, în arborele inter- și transgenerațional, până la rădăcinile originare, sunt redate desăvârșit. Are coerență, fluiditate și forță. Strofa a treia redă dumnezeului perenitatea, prin versuri inedite: "și iarba crește într-un dumnezeu", "un dumnezeu verde cum pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". Aș fi scris altceva în loc de "supt", aș fi inversat la final sub forma "zboruile anulate" - deși e vizibil că ai evitat o rimă "toate-anulate"; ar merge cumva schimbat. Cred că este unul din cele mai frumoase poeme din seria "poemele lui David". Lucrat cu migală, o spiritualitate înaltă în care Poezia are toate zborurile în ceruri limpezi. Felicitări, Alma!
Luand in calcul lipsa diacriticelor, textul fragmentat (explicitate prin titlu, intr-adevar), dar si lipsa totala a punctuatiei si structura de ingambament textul acesta este foarte greu de citit / inteles. Personal, il deschid a treia oara si doar pentru ca are doua penite m-am straduit sa il citesc pana la capat. Din punctul meu de vedere experimentul nu este unul foarte reusit. Din punct de vedere al continutului remarc versul "ecranul despica intunericul urcand la zen", sintagma "silabele durerii" si finalul. In rest, imi pare un text mediocru. Ialin
Profetule, aș prefera ca prima variantă să dispară de pe site și să rămână aceasta. Nu știu ce și cum trebuie făcut pentru a le schimba. Așa că, te rog, ajută-mă! Am visat un înger al cărui aripi Se întindeau până cuprindeau tot. Căra apă vie din alb și negru În carafe de alamă, de fier, de sticlă, De cleștar sau în fiole sterilizate, Spre a crește prin coloana spinală Până în creste. Îi înflorea pecinginea tăcerii În jur și purta melc în ceafă. Spirală adâncită în lumea cealaltă. Distanța din care priveam era singura. Întotdeauna se odihnea cu spatele. Nu poți vedea fața îngerului și să trăiești. Apoi am visat că îngerul era femeie. În fața oglinzii își strânsese pletele Și se ungea cu parfumuri din vase Pline de stele, vopsele, rimeluri… Numai el putea în oglindă privi, Numai el își putea fața vedea. Oglinda, felul în care privea Le știam ca ziua de mâine. Îngerul se făcea că aștepta. Se lăsa măsurat milimetric Fiecare minut, fiecare zi, fiecare an, Fiecare secol, fiecare eră, fiecare eon. Din spate părea firav, dar în umbră, Dincolo de oglindă, era un ciclop.
Ioana, sa spun drept mi-a placut vocativul acestui poem un pic prea paros :-) Vorba lui Figaro: barba de sus, barba de jos, Figaro tunde si rade frumos. Astept sa mai scrii, te-ai cam lasat pe tanjeala? asta nu face bine, dauneaza grav sanatatii carevasazica. Bobadil P.S. Vad ca dalailama Dorin a trecut intr-o noua etapa a exprimarii sale filozofico-poetice, ac a presc. Imi place ac nou demers desi nu-i pric rost
bobadil, multumesc de amabilitate. te mai astept. virgil, nu pot oferi mai mult decit pot. nu ma voi intrista prea mult daca veti lua vreo decizie in acest sens. prefer o modalitate cinstita de a-mi cistiga statutul. multumesc.
sigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
Textul este unul valoros. Am vrut să-ţi scriu câteva observaţii. Nu le mai scriu. Finalul este foarte bun. Nu înţeleg de ce un final de poezie ar trebui să nu fie previzibil, de parcă ar fi final de roman poliţist.
"hermeneia.com/consiliu • View topic - E-mailurile de raspuns, de ...
hermeneia.com/consiliu/viewtopic.php?f=5&t=333&start=10
Daca ai intrebari te rog sa ni le trimiti fie la [email protected] pentru probleme administrativ-editoriale, fie la [email protected] pentru probleme ..."
da virgil, eşti foarte protejat.asta e pe search google.
te rog să nu faci acuzaţii în ceea ce mă priveşte.
deja eşti în minte cu caunac. credeam că ai altă vârstă.
nu sunt fan reţele de socializare . poţi trăi în cercul tău strâmt şi rece dacă asta te face să te simţi bine. dacă ai fi văzut "oblio" cu inima ai fi înţeles că nu există pădure fără rost.
în privinţa reţelelor de socializare, ca să fiu iîn tonul tău, sunt nostalgic după acelea care se formau noaptea la coadă la lapte, pâine carne, înainte de 89. acolo pensionarii erau cei mai activi membri şi exista câte o reţea de socializare în faţa feiecărei alimentare.
asta pentru că tu îţi doreşti să pârţâie netul.
Scuze pentru răspunsul întârziat!
Mulţumesc frumos, Silvia, Raluca, Mihaela. Mă bucur mult pentru elevul meu, însă am regretul că nu am putut fi astăzi la premiere (din cauze obiective).
"pentru culorile jurnalului ăstuia cu amestecături de zaibăr și busuioacă...", făceam aici o referire finuță la distanța geografico-etnică dintre Vlad și Alina, el, cu "brush" de Oltenia (zaibărul), ea din Moldova (busuioacă), pentru a da o nuanță veselă comentariului meu,
și iată sînt acuzat de director că aș trăi "cu capul într-un butoi". dumnealui e pus pe ...interpretări personale, ca să nu zic hărțuieli.
Margas, raspunsul tau la raspunsul meu e tot un fel de ironie pe care promit sa nu o mai iau in seama. Ceea ce am avut de spus am spus. Daca tu cumva crezi ca restul sint lipsiti de inteligenta te inseli amarnic. Exista oameni care rezoneaza si oameni care se baga in polemici inutile, sterile, care nu ajuta nici autorul nici comentatorul. De aia am optat sa las semne doar acolo unde imi place si am ceva de spus. Nu sa vorbesc aiurea in subsolul unor texte pe care mi s-a pus mie pata. Personaje ca tine am mai vazut pe net. Si sint tolerate pentru ca aduc trafic. Dar nu calitate. Eu pun punct aici.
Mignona, Nicodem, si mai ales Alma, va multumesc.
Ioana, aparențele sunt înșelatoare(zici că par iritat) și se pare că n-ai citit atentă textul(presupui că am colică), din moment ce chiar din primul vers spun că VB-ul e nelocuit. Pe urmă zici de melancolie, akedie și multe altele ... să mă ferească dumnezeu - unde ai văzut așa ceva în textul de mai sus? arată-mi cu gedetul ? Uite asta eu spun că se numește „să privești atât de departe și în adâncime și mai nu știu cum, că ajungi să nu mai vezi copacii de pădure”... În felul ăsta, în scurt timp, există riscul să ajungi să ai halucinații vizuale/auditive, adică să vezi lucruri acolo unde ele nu există și să nu observi ceva ce se află chiar în preajma ta. Nu, Ioana, nu e vorba de melancolie și nici de akedie, ci de o răceală banală în mijlocul verii ... un text construit doar pe senzații și nervi, mi-ar place să-i spun „organic”, deși sunt conștient că nu e astfel decât în proporție de 57%.
În ceea ce privește versuri „sexy”, nu prea te-am văzut să folosești în comurile tale la textele altor autori asemenea „critici literare”; ceea mă face să mă gândesc că anumite cuvinte din comu-ul tă de mai sus sunt spuse la mișto ...
Și încă ceva, Ioana: nici mie nu mi se pare potrivit să stau să aștept zi de zi în stație mașina câte 30-45 de min., dar, asta e... ce să-i faci ... va trebui să mă înarmez cu răbdare și să aștept ... asta, bineînțeles, până în momentul în care, voi avea bani suficienți ca să-mi cumpăr și eu un autobuz și să circul cu autobuzul meu personal cu nr. 104 de-acasă până la servici și de la servici până acasă.
același convalescent aflat în stare de trezie
de aprox. 15 ore și 34 de minute ...
Eugen.
Aleks, am apreciat ideea poemului tău, ușor ironică, dar adâncă și am fost onorată de a lucra împreună pe text. Mă bucur să te citesc pe Hermeneia și te aștept cu noi poezii, aici.
Nu mai e vremea astăzi a poeziei "cosmetizate", forțate de regulile prozodice:"Țipete fardează veșteda ninsoare". E tot o poezie veche? Are și lucruri grave, dar nu-mi place, e ca și când ai târî de statuia lui lenin prin oraș numai ca să ne amintim de vremea când mergeam pe la casa scânteii, nu știu de ce mi-am amintit imaginea asta, scuză-mă!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
De ce nu "dezvelea"?
pentru textul : Dirijorul devă mulţumesc. succes participanţilor la concurs!
pentru textul : astenie de primăvară în ritm de fanfară dePoezie superbissimă, realizare vizuală de excepție. Acest galben pe albastru-verzui, aproape amestecate și estompate, coborând de la linia orizontului în ... adânc, pe lângă celelalte luminițe din departe, reflectate și ele la rându-le, toate pe rând... E un text perfect susținut prin așezarea sa în imagine. Mhm, e o nouă artă asta, uite, născută pe internet, acum sub ochii noștri. Vedeți? Virgil, ai adus pe Hermeneia ceva original... Eu așa zic. Asta ca să vezi că luăm lucrurile în serios.
pentru textul : Secunda luminii deE un poem în care sacrul din om și omenescul din sfinți/zei/dumnezeu se îmbină până la limita contopirii. Îmi amintește de acel "sentiment oceanic" pe care îl resimte orice om, atunci când privește spre Dumnezeu. În prima strofă, dumnezeul în care "ei" locuiesc are aparent "lacune": fără mâini, fără tălpi, anemic. Un dumnezeu cu slăbiciuni de om sau chiar mai mult, cu toate neputințele lui. Aici, în această strofă, deși se vede că sunt alese cu grijă, perturbă: "starea de agregare", "acrilic", "glucidul iubirii". Sunt imagini durificate, ușor ironice chiar. Nu știu de ce aș fi ales alte variante mai în acord cu imaginile conturate. În strofa a doua, atemporalul, continuitatea spirituală, implicit psihică, în arborele inter- și transgenerațional, până la rădăcinile originare, sunt redate desăvârșit. Are coerență, fluiditate și forță. Strofa a treia redă dumnezeului perenitatea, prin versuri inedite: "și iarba crește într-un dumnezeu", "un dumnezeu verde cum pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". Aș fi scris altceva în loc de "supt", aș fi inversat la final sub forma "zboruile anulate" - deși e vizibil că ai evitat o rimă "toate-anulate"; ar merge cumva schimbat. Cred că este unul din cele mai frumoase poeme din seria "poemele lui David". Lucrat cu migală, o spiritualitate înaltă în care Poezia are toate zborurile în ceruri limpezi. Felicitări, Alma!
pentru textul : deuteronomia deLuand in calcul lipsa diacriticelor, textul fragmentat (explicitate prin titlu, intr-adevar), dar si lipsa totala a punctuatiei si structura de ingambament textul acesta este foarte greu de citit / inteles. Personal, il deschid a treia oara si doar pentru ca are doua penite m-am straduit sa il citesc pana la capat. Din punctul meu de vedere experimentul nu este unul foarte reusit. Din punct de vedere al continutului remarc versul "ecranul despica intunericul urcand la zen", sintagma "silabele durerii" si finalul. In rest, imi pare un text mediocru. Ialin
pentru textul : Fragmentarium. Fără diacritice deFoarte bine spus. Sunt şi adevăruri care dor în acest text.
pentru textul : Nici prostia nu mai e ce-a fost odată! deProfetule, aș prefera ca prima variantă să dispară de pe site și să rămână aceasta. Nu știu ce și cum trebuie făcut pentru a le schimba. Așa că, te rog, ajută-mă! Am visat un înger al cărui aripi Se întindeau până cuprindeau tot. Căra apă vie din alb și negru În carafe de alamă, de fier, de sticlă, De cleștar sau în fiole sterilizate, Spre a crește prin coloana spinală Până în creste. Îi înflorea pecinginea tăcerii În jur și purta melc în ceafă. Spirală adâncită în lumea cealaltă. Distanța din care priveam era singura. Întotdeauna se odihnea cu spatele. Nu poți vedea fața îngerului și să trăiești. Apoi am visat că îngerul era femeie. În fața oglinzii își strânsese pletele Și se ungea cu parfumuri din vase Pline de stele, vopsele, rimeluri… Numai el putea în oglindă privi, Numai el își putea fața vedea. Oglinda, felul în care privea Le știam ca ziua de mâine. Îngerul se făcea că aștepta. Se lăsa măsurat milimetric Fiecare minut, fiecare zi, fiecare an, Fiecare secol, fiecare eră, fiecare eon. Din spate părea firav, dar în umbră, Dincolo de oglindă, era un ciclop.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 1 deFinalul are o idee buna, mi se pare partea buna a textului. In rest, imi pare un text banal chiar amuzant . ialin
pentru textul : urme deda, Aranca, ai avut dreptate. sper ca acum sa fie totul ok. da/mi semn daca nu este astfel.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani deCredibil :) Chiar daca aici nu e vorba defel despre credinta ci numai despre schita unui jurnal de calatorie.
pentru textul : Meditație deIoana, sa spun drept mi-a placut vocativul acestui poem un pic prea paros :-) Vorba lui Figaro: barba de sus, barba de jos, Figaro tunde si rade frumos. Astept sa mai scrii, te-ai cam lasat pe tanjeala? asta nu face bine, dauneaza grav sanatatii carevasazica. Bobadil P.S. Vad ca dalailama Dorin a trecut intr-o noua etapa a exprimarii sale filozofico-poetice, ac a presc. Imi place ac nou demers desi nu-i pric rost
pentru textul : barba iubitului meu debobadil, multumesc de amabilitate. te mai astept. virgil, nu pot oferi mai mult decit pot. nu ma voi intrista prea mult daca veti lua vreo decizie in acest sens. prefer o modalitate cinstita de a-mi cistiga statutul. multumesc.
pentru textul : ceea ce nu știm încă unul despre celălalt desigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
pentru textul : Ai venit deTextul este unul valoros. Am vrut să-ţi scriu câteva observaţii. Nu le mai scriu. Finalul este foarte bun. Nu înţeleg de ce un final de poezie ar trebui să nu fie previzibil, de parcă ar fi final de roman poliţist.
pentru textul : salt nestabilizat prin trapa toamnei de"hermeneia.com/consiliu • View topic - E-mailurile de raspuns, de ...
pentru textul : Alb şi roşu dehermeneia.com/consiliu/viewtopic.php?f=5&t=333&start=10
Daca ai intrebari te rog sa ni le trimiti fie la [email protected] pentru probleme administrativ-editoriale, fie la [email protected] pentru probleme ..."
da virgil, eşti foarte protejat.asta e pe search google.
te rog să nu faci acuzaţii în ceea ce mă priveşte.
deja eşti în minte cu caunac. credeam că ai altă vârstă.
nu sunt fan reţele de socializare . poţi trăi în cercul tău strâmt şi rece dacă asta te face să te simţi bine. dacă ai fi văzut "oblio" cu inima ai fi înţeles că nu există pădure fără rost.
în privinţa reţelelor de socializare, ca să fiu iîn tonul tău, sunt nostalgic după acelea care se formau noaptea la coadă la lapte, pâine carne, înainte de 89. acolo pensionarii erau cei mai activi membri şi exista câte o reţea de socializare în faţa feiecărei alimentare.
asta pentru că tu îţi doreşti să pârţâie netul.
multumesc pentru apreciere
pentru textul : Cât să nu ne sfârşim deScuze pentru răspunsul întârziat!
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 deMulţumesc frumos, Silvia, Raluca, Mihaela. Mă bucur mult pentru elevul meu, însă am regretul că nu am putut fi astăzi la premiere (din cauze obiective).
cred ca ar trebui sa comentam textul. daca vreti o dezbatere pe un subiect anume, scrieti un articol, o polemica, etc
pentru textul : downtown de"pentru culorile jurnalului ăstuia cu amestecături de zaibăr și busuioacă...", făceam aici o referire finuță la distanța geografico-etnică dintre Vlad și Alina, el, cu "brush" de Oltenia (zaibărul), ea din Moldova (busuioacă), pentru a da o nuanță veselă comentariului meu,
și iată sînt acuzat de director că aș trăi "cu capul într-un butoi". dumnealui e pus pe ...interpretări personale, ca să nu zic hărțuieli.
pentru textul : jurnal de front. virtualia deMargas, raspunsul tau la raspunsul meu e tot un fel de ironie pe care promit sa nu o mai iau in seama. Ceea ce am avut de spus am spus. Daca tu cumva crezi ca restul sint lipsiti de inteligenta te inseli amarnic. Exista oameni care rezoneaza si oameni care se baga in polemici inutile, sterile, care nu ajuta nici autorul nici comentatorul. De aia am optat sa las semne doar acolo unde imi place si am ceva de spus. Nu sa vorbesc aiurea in subsolul unor texte pe care mi s-a pus mie pata. Personaje ca tine am mai vazut pe net. Si sint tolerate pentru ca aduc trafic. Dar nu calitate. Eu pun punct aici.
pentru textul : laparovision deMignona, Nicodem, si mai ales Alma, va multumesc.
Ioana, aparențele sunt înșelatoare(zici că par iritat) și se pare că n-ai citit atentă textul(presupui că am colică), din moment ce chiar din primul vers spun că VB-ul e nelocuit. Pe urmă zici de melancolie, akedie și multe altele ... să mă ferească dumnezeu - unde ai văzut așa ceva în textul de mai sus? arată-mi cu gedetul ? Uite asta eu spun că se numește „să privești atât de departe și în adâncime și mai nu știu cum, că ajungi să nu mai vezi copacii de pădure”... În felul ăsta, în scurt timp, există riscul să ajungi să ai halucinații vizuale/auditive, adică să vezi lucruri acolo unde ele nu există și să nu observi ceva ce se află chiar în preajma ta. Nu, Ioana, nu e vorba de melancolie și nici de akedie, ci de o răceală banală în mijlocul verii ... un text construit doar pe senzații și nervi, mi-ar place să-i spun „organic”, deși sunt conștient că nu e astfel decât în proporție de 57%.
În ceea ce privește versuri „sexy”, nu prea te-am văzut să folosești în comurile tale la textele altor autori asemenea „critici literare”; ceea mă face să mă gândesc că anumite cuvinte din comu-ul tă de mai sus sunt spuse la mișto ...
Și încă ceva, Ioana: nici mie nu mi se pare potrivit să stau să aștept zi de zi în stație mașina câte 30-45 de min., dar, asta e... ce să-i faci ... va trebui să mă înarmez cu răbdare și să aștept ... asta, bineînțeles, până în momentul în care, voi avea bani suficienți ca să-mi cumpăr și eu un autobuz și să circul cu autobuzul meu personal cu nr. 104 de-acasă până la servici și de la servici până acasă.
același convalescent aflat în stare de trezie
pentru textul : Ultrasonografie dede aprox. 15 ore și 34 de minute ...
Eugen.
Aleks, am apreciat ideea poemului tău, ușor ironică, dar adâncă și am fost onorată de a lucra împreună pe text. Mă bucur să te citesc pe Hermeneia și te aștept cu noi poezii, aici.
pentru textul : stele de lapte deîn jocul trist și searbăd
pentru textul : Frunze deal frunzelor de toamnă
din onomatopee
făcut-ai șnur de salbă
iar vîntul te îngînă
cu înc-o melopee
Nu mai e vremea astăzi a poeziei "cosmetizate", forțate de regulile prozodice:"Țipete fardează veșteda ninsoare". E tot o poezie veche? Are și lucruri grave, dar nu-mi place, e ca și când ai târî de statuia lui lenin prin oraș numai ca să ne amintim de vremea când mergeam pe la casa scânteii, nu știu de ce mi-am amintit imaginea asta, scuză-mă!
pentru textul : Orgie (4) de"fluierai
uşa n-avea nimic împotrivă" - acesta nu e vers, e banc sec.
(un om avea un cal şi calul n-avea nimic împotrivă etc).
"ziua începuse să alerge desculţă " - şi acesta mi-e foarte cunoscut...
pentru textul : verificări desimplu, frumos, feminin. am primit cu plăcere imaginea!
pentru textul : de dimineaţă deCred că am înţeles. O să adaug acel "padding" de 15 sau de cât o trebui. Nu ştiam, scuze.
pentru textul : Zilele cubaneze la Sibiu definalul e cam abrupt si cam aiurea
pentru textul : Spune-mi, Copilărie deE o idee; am o variantă cu urechea tăiată. ^_^ Mulțumesc.
pentru textul : Partaj deMarina, mulțumesc pentru că ai trecut pe aici, cred că acum e mai potrivita imaginea.
pentru textul : Plânsul de rouă/Rosée pleurante dePagini