imi place textul asta. recitesc fara ultimul vers si suna mai bine. fireste, am retineri la unele formulari (nu spun care), poate as structura altfel strofele.
dar, imi place textul asta. parca am mai zis asta nu?
Violeta, descarcă din calculatorul tău imaginea coperții în www.photobucket.com (unde îți faci un cont gratis în prealabil) și de acolo aici, utilizând una din formulele de la HCODE (pe care îl găsești pe pagina asta în dreapta sus), respectiv: "O imagine se introduce așa: sau sau ". Tot de acolo poți folosi formulele pentru italic, bold etc. Succes!
stii cand un asemenea text ajunge undeva, se opreste, o ia de la inceput si...tot asa. Lasand o impresie de neuitat. Daca as citi un astfel de text fara sa fie specificat numele autorului, voi fi sigur ca este al lui Pal. Si ca este unul dintre cele de exceptie.
Virgil, iți mulțumesc pentru intenția ta. Eu te-as ruga sa fii puțin mai atent și cum te exprimi, acel "probabil ca cam toți îngerii" cred ca a scăpat...
Nu știam ca ai renunțat sa scrii după punct cu litera mare, trebuie sa ma obișnuiesc cu acest nou stil al tău.
Aveam impresia sa simțim la fel poezia, după cum scrii tu, dar se pare ca a fost doar o impresie, ai alte simboluri și emoții despre iubire...
Îți mulțumesc pentru trecere și te mi aștept.
Nu înțeleg de ce m-am întâlnit cu acest text în pagina principală, acum în prag de An Nou...
Am citit un experiment dislalic, o mâzgălitură cu creionul pe o foaie, o groapă săpată în pământ aiurea, tocmai bună pentru șantierul acestui site literar.
Probabil pentru că sunt Sărbătorile Consiliul este mai puțin vigilent, iar textul de față apare pe pagina principală.
Asta fără legătură cu autoarea, capabilă de scrieri cu adevărat valoroase.
La mulți ani!
Andu
multumesc, oana. e un text oarecum copilaresc, poate ca asta-i de fapt marele lui merit. mi-ai facut o surpriza, in fapt nu te/ ma asteptam, eu nu stiu niciodata nimic, dar uite ce frumos stiu sa criptez lucrurile pe care nu le stiu spune. :o)
in primul rand, sunt niste acorduri gresite. vezi aici:
"vă puteţi exprima prin simpla manipulare a oamenilor minusculi
a lumii acestora
de a cărei evoluţie veţi fi direct răspunzători."
si aici:
"cîştigător cel în al cărui lume minusculă"
apoi, l-as mai subtia. de ex., din
"la picioarele tale oameni mici într-o lume minusculă
îşi duc nestingheriţi viaţa
pentru ei picioarele tale sunt un templu înaintea căruia se închină
şi aduc ofrande."
as pastra doar
"la picioarele tale oameni mici într-o lume minusculă
pentru ei picioarele tale sunt templu"
(in ideea ca nu prea mergem la templu...sa rontaim seminte, nu? :) )
"voi lua o scurtă pauză timp de gîndire
să vă formulaţi cu grijă întrebările
eu mi-am pregătit răspunsurile cu grijă."
repetitia aceea...si pe urma, de ce iei tu pauza de gandire pentru ca ei sa formuleze intrebari?
"nu uitaţi să vă descălţaţi să păşiţi uşor pe neauzite' - dublul adverb.
Am revenit aici (recitesc din când în când textele care mi-au plăcut). La HCODE (la menu, sus în dreapta) ai explicațiile necesare pentru a posta o imagine.
câți pictori ar dori să aibă pe șevalet căldura unui model adevărat! și căți ar scrie cu penelul lor despre zăpezile de altădată! "am ajuns să nu ne mai putem ascunde indiscrețiile îmi mînjesc degetele cu tine arăt obosit" ce pictor pleacă din tine... tristețea unui nor uitat între două cuvinte... degetele cu tine sau cu altcineva, ca un fiord al corăbiilor scufundate, părere despre lumina cerească a unui alt vitraliu ...
societate de haiku a fost infiintata acum 20 de ani, dar haiku-ul s-a scris in romaneste cu destui ani inaintea infiintarii sale, dintre cei care au scris poeme in stil haiku era si marele poet Nichita Stanescu, aceasta antologie se vrea o carte de istorie a haiku-ului in romania, normal cu cei mai reprezentativi poeti de acest gen si cele mai bune haik-uri, lista de care spui tu include si poti sa verfici acest lucru informandu-te, poeti in viata si unii care nu mai sunt printre noi dar care sunt dintre cei mai buni chiar pe plan mondial, unul dintre ei, este Eduard tara care a luat recent, locul intai la un concurs mondial din Japonia.
PS: selectia a fost facuta de presidentele societatii romane de haiku, poetul Valentin Nicolitov, ca informatie in plus pt tine, din soacietate romana de haiku, a facut parte si poetul Marin Sorescu.
Nu înțeleg cum de-a dispărut din comentariu o parte. În fine. Refac: "Am coborât aruncând o ultimă privire victimei și, ajuns pe trotuar, am dat drumul rafalei chinuitoare de râs. Pe retină îmi persista incă imaginea bătrânei sustrăgând portofelul tânărului, infofolindu-l în batic și coborând ca o umbră din autobuz." Aici nu se leagă. Bătrâna ori rămâne în autobuz după ce coboară povestitorul, ori a coborât înainte? Sau sunt duă bătrânici?! Sau a coborât și ea la aceeași stație? (neclar). Vezi cum se dă peste cap tot eșafodajul, dacă nu ești atent la detalii?" - baba îi fură portofelul tânărului și coboară. Apoi coboară și povestitorul. Am păcătuit că nu am încărcat textul spunând că băbuța coboară înaintea povestitorului/. Altfel, autorul narațiunii poate justifica și ultima privirea aruncată victimei, și felul în care baba coboară din autobuz - ca o umbră.
Caline, poemul tau desi aparent simplu este destul de complex la capitolul peceptie. Sa-ti spun drept, am pus mana pe dictionar si am priceput ce e cu formele zazen. Popoarele de frunze insa mi se par nouazeciste gen paz. De fapt cam intreaga structura a poemului face apel la paz, chestie pe care si eu am facut-o ani de-a randul pana cand am priceput ca nu pot, nu-s in stare si nici nu merita afterall. Spunea Bancusi parasind atelierul maestrului Rodin "la umbra marilor arbori nu mai poate creste nimic" Andu
Paul nu-i deloc rea cronica ba chiar am simtit notele tale drept tonice tocmai prin amestecul bine dozat de subiectivism. Nu exista pana la urma critic obiectiv insa tu ne-o spui la modul sincer si direct ceea ce este de apreciat. Nu te iert insa ca ai fost "munificent" si m-ai trimis la dictionar.
trebuie “să-mi admit” mie însămi, mai întâi, apoi, şi la Adrian, „faptul subiectiv” de a fi de acord, sau mai bine spus, de a înclina spre “o dublare” a unor cuvinte, expresii, într-un context dat, prin repetiţie, acolo unde se cere, să afirm că este necesară prezenţa repetiţiei aici, la tine, pe text, şi nu doar pentru a părea teribilist în scris şi nici ca trend, cum ar spune unii, greşit, evident, ci pentru a ne situa într-un cadru de film l-aş numi. există pentru mine acea plăcere de a privi lucrurile mai întâi ca ele să fie scrise. Adrian, are o forţă în scris şi ştie “cu o aproape precizie” unde vrea să ajungă cu el în poezie. cred că ai putea îmbrăţişa treptat şi proza scurtă, de întâmplări, etc., păstrând din stilul poemelor tale...
eu te felicit pentru munca aceasta de a scrie aşa cum scrii tu şi crezi în ce scrii.
“Mai sus în timp/ochi verzi pe romburi de batiste/statuie între plămâni şi tâmple/în vârful nopţii
pe macaz/statuile cu braţele deschise. – aş zice braţe aici.
aş scoate: ultimul vers şi “stop cadru/derulare” pentru că ai deja bliţul aici pentru cadru şi eu “mă prind” ca cititor, aş lăsa doar aşa: “trei zâmbete deodată/bliţ vânăt sub umbrele/umedă şi seara/
mai plin mai plin mai plin cu bronz uşor de tată/mai goi mai goi mai goi şi arborii şi ochii/un sac cu oase. – o imagine impecabilă pentru mine, pe care o înţeleg în felul meu.
s-ar termina perfect cu “ora.” – “respiro lung/icoane din tutun la geamuri/cu ghearele pestriţe/
ora.” acolo unde pui “punct…, [te rog frumos, Adrian] nu “şi de la capăt”, nu aici, că strici minunăţie de text:)
altfel, nu cred că-i stă bine în cutia de nisip, trebuie scos în lumină. aşa că, eu, îţi acord o peniţă.
superb, finalul și întregul, dar mai ales finalul este memorabil:
n-am unde să plec.
mă las înghiţită de viaţă.
în acest întuneric
voi fi greu de găsit
un poem la care rezonez. impecabil în idee:) și figurile de stil alese. se simte o durere împăcată, capitularea ei în fața viitorului. și cel mai mult îmi place că se desprinde de lirica feminină doar cât trebuie. frumos!
1. Bine ai venit!
2. Citeşte regulamentul!
3. Caută reguli de ortografie şi punctuaţie.
4. Vezi gramatica (Speranța veche ce sa stins/ Căci tot ce-aveam frumos s-ă etc)
5. Citeşte, citeşte, citeşte. Apoi, eventual, scrie. Şi dacă ţi se pare că, la o mie de texte, ţi-a ieşit o poezie, posteaz-o.
6. Lasă poezia secolelor 17-19.
7. Lasă-l pe Eminescu. Cu versuri de genul, nu faci altceva decât să-i jigneşti memoria :).
Există o dată pe an un ritual deplin al mesei, unde, " brocarte așternute cu sfințire, cauta Lumina din falduri albe, printr-o divină împărtășire, născând toate gândurile și drumurile ce se vor măsura prin cuget"... E nașterea Domnului, acum, pentru ca de-atunci și până-i lume, Omul a dobândit credință și iubire deplină într-un Dumnezeu. Îl vom cinsti și noi prin aromele de colaci și de vin în care ne sunt muiate sufletele.. Sarbatori fericite! Adrian
e atit de bine descrisa aceasta casa de la tara..., incit aproape o vizualizez, se materializeaza treptat, cu toata atmosfera, nostalgia: "ascultând ploaia primordială care te face să te simți bine privind micile fructe sălbatice care se coc fără să asculte telejurnalul de seară mâncând te miri ce dormind te miri ce primind scrisori pentru că sunt demodate primind în piept grindina de lumină pe care pentru prima dată o simt lăsând aerul să-mi ardă traheea ca un jet necruțător de alice scriind cele mai stranii poeme pentru că tot nu le citește nimeni" finalul e superb dar imposibil. prietenii stiu de ce. Toate cele bune!
Un text foarte bine lucrat, cu un ritm sustinut bine pina la sfirsit. Sunt citeva fortari care pe mine ma lasa rece, cum ar fi subsoara silabelor, imbracarea luminii pe dos, dar orice text e perfectibil. Remarc si titlul bine ales. Per ansamblu, un text prin care, personal, pot sa simt ca e foarte important pentru autor, marcheaza cumva o trecere, o evolutie. Finalul excelent.
Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti! Cred că trebuie mai mult decât o pastişo-parodiere a stilului sorescian! Altfel, textul poate fi interesant, după ce mai meditezi la subiect şi, pe un alt drum al Damascului, te vei întoarce cu faţa spre poezie! Cu amiciţie,
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
îți mulțumesc,mă bucur că aceste versuri ți-au oferit măcar o clipă de bine!
pentru textul : nuculița deuneori, încăpățânarea cea bună. felicitări, Radu !
pentru textul : verificări deimi place textul asta. recitesc fara ultimul vers si suna mai bine. fireste, am retineri la unele formulari (nu spun care), poate as structura altfel strofele.
pentru textul : o foaie de hârtie și-un pahar dedar, imi place textul asta. parca am mai zis asta nu?
Violeta, descarcă din calculatorul tău imaginea coperții în www.photobucket.com (unde îți faci un cont gratis în prealabil) și de acolo aici, utilizând una din formulele de la HCODE (pe care îl găsești pe pagina asta în dreapta sus), respectiv: "O imagine se introduce așa:
sau 
sau 
". Tot de acolo poți folosi formulele pentru italic, bold etc. Succes!
pentru textul : Erosul Dilectei destii cand un asemenea text ajunge undeva, se opreste, o ia de la inceput si...tot asa. Lasand o impresie de neuitat. Daca as citi un astfel de text fara sa fie specificat numele autorului, voi fi sigur ca este al lui Pal. Si ca este unul dintre cele de exceptie.
pentru textul : svensk bufee deVirgil, iți mulțumesc pentru intenția ta. Eu te-as ruga sa fii puțin mai atent și cum te exprimi, acel "probabil ca cam toți îngerii" cred ca a scăpat...
pentru textul : Misterul cuplului perfect deNu știam ca ai renunțat sa scrii după punct cu litera mare, trebuie sa ma obișnuiesc cu acest nou stil al tău.
Aveam impresia sa simțim la fel poezia, după cum scrii tu, dar se pare ca a fost doar o impresie, ai alte simboluri și emoții despre iubire...
Îți mulțumesc pentru trecere și te mi aștept.
Nu înțeleg de ce m-am întâlnit cu acest text în pagina principală, acum în prag de An Nou...
pentru textul : Spaima drumurilor deAm citit un experiment dislalic, o mâzgălitură cu creionul pe o foaie, o groapă săpată în pământ aiurea, tocmai bună pentru șantierul acestui site literar.
Probabil pentru că sunt Sărbătorile Consiliul este mai puțin vigilent, iar textul de față apare pe pagina principală.
Asta fără legătură cu autoarea, capabilă de scrieri cu adevărat valoroase.
La mulți ani!
Andu
revin cu penița, acum că a făcut ochișori prepoziția. Noapte bună...
pentru textul : blue moon demultumesc, oana. e un text oarecum copilaresc, poate ca asta-i de fapt marele lui merit. mi-ai facut o surpriza, in fapt nu te/ ma asteptam, eu nu stiu niciodata nimic, dar uite ce frumos stiu sa criptez lucrurile pe care nu le stiu spune. :o)
pentru textul : Nisipiri demultumesc cami de trecere si aprecieri! in ceea ce priveste noua ortografie, te rog, fie/mi acceptata greseala.
pentru textul : Fără nici un motiv dein primul rand, sunt niste acorduri gresite. vezi aici:
"vă puteţi exprima prin simpla manipulare a oamenilor minusculi
a lumii acestora
de a cărei evoluţie veţi fi direct răspunzători."
si aici:
"cîştigător cel în al cărui lume minusculă"
apoi, l-as mai subtia. de ex., din
"la picioarele tale oameni mici într-o lume minusculă
îşi duc nestingheriţi viaţa
pentru ei picioarele tale sunt un templu înaintea căruia se închină
şi aduc ofrande."
as pastra doar
"la picioarele tale oameni mici într-o lume minusculă
pentru ei picioarele tale sunt templu"
(in ideea ca nu prea mergem la templu...sa rontaim seminte, nu? :) )
"voi lua o scurtă pauză timp de gîndire
să vă formulaţi cu grijă întrebările
eu mi-am pregătit răspunsurile cu grijă."
repetitia aceea...si pe urma, de ce iei tu pauza de gandire pentru ca ei sa formuleze intrebari?
"nu uitaţi să vă descălţaţi să păşiţi uşor pe neauzite' - dublul adverb.
pentru textul : intraţi pe forum aici deAm revenit aici (recitesc din când în când textele care mi-au plăcut). La HCODE (la menu, sus în dreapta) ai explicațiile necesare pentru a posta o imagine.
pentru textul : Hoh, Tenger! decâți pictori ar dori să aibă pe șevalet căldura unui model adevărat! și căți ar scrie cu penelul lor despre zăpezile de altădată! "am ajuns să nu ne mai putem ascunde indiscrețiile îmi mînjesc degetele cu tine arăt obosit" ce pictor pleacă din tine... tristețea unui nor uitat între două cuvinte... degetele cu tine sau cu altcineva, ca un fiord al corăbiilor scufundate, părere despre lumina cerească a unui alt vitraliu ...
pentru textul : degetele cu tine desocietate de haiku a fost infiintata acum 20 de ani, dar haiku-ul s-a scris in romaneste cu destui ani inaintea infiintarii sale, dintre cei care au scris poeme in stil haiku era si marele poet Nichita Stanescu, aceasta antologie se vrea o carte de istorie a haiku-ului in romania, normal cu cei mai reprezentativi poeti de acest gen si cele mai bune haik-uri, lista de care spui tu include si poti sa verfici acest lucru informandu-te, poeti in viata si unii care nu mai sunt printre noi dar care sunt dintre cei mai buni chiar pe plan mondial, unul dintre ei, este Eduard tara care a luat recent, locul intai la un concurs mondial din Japonia.
PS: selectia a fost facuta de presidentele societatii romane de haiku, poetul Valentin Nicolitov, ca informatie in plus pt tine, din soacietate romana de haiku, a facut parte si poetul Marin Sorescu.
pentru textul : Când greierii tac deNu înțeleg cum de-a dispărut din comentariu o parte. În fine. Refac: "Am coborât aruncând o ultimă privire victimei și, ajuns pe trotuar, am dat drumul rafalei chinuitoare de râs. Pe retină îmi persista incă imaginea bătrânei sustrăgând portofelul tânărului, infofolindu-l în batic și coborând ca o umbră din autobuz." Aici nu se leagă. Bătrâna ori rămâne în autobuz după ce coboară povestitorul, ori a coborât înainte? Sau sunt duă bătrânici?! Sau a coborât și ea la aceeași stație? (neclar). Vezi cum se dă peste cap tot eșafodajul, dacă nu ești atent la detalii?" - baba îi fură portofelul tânărului și coboară. Apoi coboară și povestitorul. Am păcătuit că nu am încărcat textul spunând că băbuța coboară înaintea povestitorului/. Altfel, autorul narațiunii poate justifica și ultima privirea aruncată victimei, și felul în care baba coboară din autobuz - ca o umbră.
pentru textul : Viceversa deCaline, poemul tau desi aparent simplu este destul de complex la capitolul peceptie. Sa-ti spun drept, am pus mana pe dictionar si am priceput ce e cu formele zazen. Popoarele de frunze insa mi se par nouazeciste gen paz. De fapt cam intreaga structura a poemului face apel la paz, chestie pe care si eu am facut-o ani de-a randul pana cand am priceput ca nu pot, nu-s in stare si nici nu merita afterall. Spunea Bancusi parasind atelierul maestrului Rodin "la umbra marilor arbori nu mai poate creste nimic" Andu
pentru textul : Hide and seek dePaul nu-i deloc rea cronica ba chiar am simtit notele tale drept tonice tocmai prin amestecul bine dozat de subiectivism. Nu exista pana la urma critic obiectiv insa tu ne-o spui la modul sincer si direct ceea ce este de apreciat. Nu te iert insa ca ai fost "munificent" si m-ai trimis la dictionar.
pentru textul : Ciocolată cu lapte și glosar detrebuie “să-mi admit” mie însămi, mai întâi, apoi, şi la Adrian, „faptul subiectiv” de a fi de acord, sau mai bine spus, de a înclina spre “o dublare” a unor cuvinte, expresii, într-un context dat, prin repetiţie, acolo unde se cere, să afirm că este necesară prezenţa repetiţiei aici, la tine, pe text, şi nu doar pentru a părea teribilist în scris şi nici ca trend, cum ar spune unii, greşit, evident, ci pentru a ne situa într-un cadru de film l-aş numi. există pentru mine acea plăcere de a privi lucrurile mai întâi ca ele să fie scrise. Adrian, are o forţă în scris şi ştie “cu o aproape precizie” unde vrea să ajungă cu el în poezie. cred că ai putea îmbrăţişa treptat şi proza scurtă, de întâmplări, etc., păstrând din stilul poemelor tale...
eu te felicit pentru munca aceasta de a scrie aşa cum scrii tu şi crezi în ce scrii.
“Mai sus în timp/ochi verzi pe romburi de batiste/statuie între plămâni şi tâmple/în vârful nopţii
pe macaz/statuile cu braţele deschise. – aş zice braţe aici.
aş scoate: ultimul vers şi “stop cadru/derulare” pentru că ai deja bliţul aici pentru cadru şi eu “mă prind” ca cititor, aş lăsa doar aşa: “trei zâmbete deodată/bliţ vânăt sub umbrele/umedă şi seara/
mai plin mai plin mai plin cu bronz uşor de tată/mai goi mai goi mai goi şi arborii şi ochii/un sac cu oase. – o imagine impecabilă pentru mine, pe care o înţeleg în felul meu.
s-ar termina perfect cu “ora.” – “respiro lung/icoane din tutun la geamuri/cu ghearele pestriţe/
ora.” acolo unde pui “punct…, [te rog frumos, Adrian] nu “şi de la capăt”, nu aici, că strici minunăţie de text:)
altfel, nu cred că-i stă bine în cutia de nisip, trebuie scos în lumină. aşa că, eu, îţi acord o peniţă.
P.S. Ah, mi-a luat-o paul înainte!!! asta e...
pentru textul : De-a singurul desuperb, finalul și întregul, dar mai ales finalul este memorabil:
n-am unde să plec.
mă las înghiţită de viaţă.
în acest întuneric
voi fi greu de găsit
un poem la care rezonez. impecabil în idee:) și figurile de stil alese. se simte o durere împăcată, capitularea ei în fața viitorului. și cel mai mult îmi place că se desprinde de lirica feminină doar cât trebuie. frumos!
pentru textul : ascunzişul din urmă dedar e normal în cazul lui...
pentru textul : emindoină deei, bine, mă bucură revenirea ta cu... precizări :).
1. Bine ai venit!
pentru textul : Nici nu te am, nici nu te uit de2. Citeşte regulamentul!
3. Caută reguli de ortografie şi punctuaţie.
4. Vezi gramatica (Speranța veche ce sa stins/ Căci tot ce-aveam frumos s-ă etc)
5. Citeşte, citeşte, citeşte. Apoi, eventual, scrie. Şi dacă ţi se pare că, la o mie de texte, ţi-a ieşit o poezie, posteaz-o.
6. Lasă poezia secolelor 17-19.
7. Lasă-l pe Eminescu. Cu versuri de genul, nu faci altceva decât să-i jigneşti memoria :).
Andreea, cred ca poemului tau ii lipseste (deocamdata) vocea. Te mai citesc, Andu
pentru textul : Teenage angst deam reflectat asupra comentariului tau, aveai dreptate... suna banal... multumesc...
pentru textul : despre dumnezeul meu vreau să-ți vorbesc azi deExistă o dată pe an un ritual deplin al mesei, unde, " brocarte așternute cu sfințire, cauta Lumina din falduri albe, printr-o divină împărtășire, născând toate gândurile și drumurile ce se vor măsura prin cuget"... E nașterea Domnului, acum, pentru ca de-atunci și până-i lume, Omul a dobândit credință și iubire deplină într-un Dumnezeu. Îl vom cinsti și noi prin aromele de colaci și de vin în care ne sunt muiate sufletele.. Sarbatori fericite! Adrian
pentru textul : Există în decembrie o seară deSpunea cineva că apreciază modul în care îţi închei textele, eu spun că mai degrabă ştii când s-o faci... Bun.
pentru textul : limbo dee atit de bine descrisa aceasta casa de la tara..., incit aproape o vizualizez, se materializeaza treptat, cu toata atmosfera, nostalgia: "ascultând ploaia primordială care te face să te simți bine privind micile fructe sălbatice care se coc fără să asculte telejurnalul de seară mâncând te miri ce dormind te miri ce primind scrisori pentru că sunt demodate primind în piept grindina de lumină pe care pentru prima dată o simt lăsând aerul să-mi ardă traheea ca un jet necruțător de alice scriind cele mai stranii poeme pentru că tot nu le citește nimeni" finalul e superb dar imposibil. prietenii stiu de ce. Toate cele bune!
pentru textul : casa de pe colină deUn text foarte bine lucrat, cu un ritm sustinut bine pina la sfirsit. Sunt citeva fortari care pe mine ma lasa rece, cum ar fi subsoara silabelor, imbracarea luminii pe dos, dar orice text e perfectibil. Remarc si titlul bine ales. Per ansamblu, un text prin care, personal, pot sa simt ca e foarte important pentru autor, marcheaza cumva o trecere, o evolutie. Finalul excelent.
pentru textul : taxi Magic deprobabil nu ar fi rău să editezi textul înaite de a-l posta
pentru textul : Desprinsă din lacrimă deprostia Marga e sa schimbi prezervativul pe suzetã... ceea ce la tine îmi pare firesc...
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deSaule, Saule, de ce Mă prigoneşti! Cred că trebuie mai mult decât o pastişo-parodiere a stilului sorescian! Altfel, textul poate fi interesant, după ce mai meditezi la subiect şi, pe un alt drum al Damascului, te vei întoarce cu faţa spre poezie! Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : Paul, te iubesc canonic dePagini