Laurentiu, uite ca fac o exceptie si mai scriu un comentariu ca sa explic mai bine ce vreau sa spun. Eu cred ca tu esti un inhibat. Nu in viata reala (ca nu te cunosc) ci in chestia asta cu scrisul. Cred ca ar trebui sa iti dai drumul. Adica singura parte in care se pare ca renunti putin la inhibitii este acolo un de spui ca "luna e un soare travestit si psihopat". In rest, cind citesc expresii precum "hlamide faurite" sau "acest meleag" sau "patimi celeste" ma apuca asa un cascat si o plictiseala dulceaga de imi vine sa mor. Parol.
"nici nu mai stiu sa planga sunt alta, voi fi doar cum vreau eu." iata o mostra de nepoezie. pentru ca poate o fi tensiune in adincul tau dar asta nu e fior poetic. nu cred ca enervindu-te convingi pe cineva
Marina, nu știu unde vezi tu automulțumire, eu nu am vorbit niciodată de așa ceva. Cred că dimpotrivă... Dar, ceea ce spuneai tu este o părere... Mulțumesc de atenție.
Treaba aia cu „oricand ma poti trimite la colt” îmi plăcu! Pt. că îmi aduse aminte de un film de demult. Cu indieni (din America). În care fiecare din trib era şef peste ceva. Rămăsese un singur ins la sfârşit. Şi cum nu mai era rost de nici o «şefie» mai acătării, i-s-a acordat titlul de „Şef peste Colţul Mic” (adică scuzaţi, pardon, mersi – peste privată de-i zice azi, lucrurile au evoluat, wash room). Şi cum nu am şi n-am avut pe aici nici o şefie, nici măcar a Colţului Mic, nu văd cu aş putea să te pun la vreun colţ.
Adrian,
Încântat, domnul meu. Te aştept şi altă dată să mai discutăm. Chiar şi pe internet. Şi chiar despre gramatică. (« Orice semn, ori sistem de semne, este ori poate deveni simbol». Cine o fi scris asta?). Cineva îl opreşte pe altcineva: Nu vă supăraţi, aştept pe cineva să-mi spună dacă asta-i strada Frumoasă. Nu mă supăr, aşteptaţi…Cred că aştept degeaba.
Alma, Virgil şi Silvia (dar, mai ales, Virgil),
Ajunge! Ci că la un interviu – de-i zice acu’ «casting» - pentru un rol de june prim într-un film,
apare un pricăjit. Ascultă dom’le, ai 1,80 cel puţin? Nu. Ai perimetrul toracelui de…? Nu. Alergi suta de metri în…? Nu…Şi atunci de ce-ai venit? Să vă spun că nu treb’e să contaţi pe mine. Mutaţi, vă rog, castingul din pagina asta. Că textul meu amărât a făcut destul rating. Punct. Şi nu de la capăt.
Revin ca sa repar, daca mai pot, o greseala comisa fara intentie. Revin deci ca sa precizez cu mana pe inima: cand am scris despre Aranca Stima Lacurilor si Karenina, nu m-am gandit nici o clipa la cineva anume de pe acest site, nu am facut nici o aluzie rautacioasa, m-am referit la tipologii de femei si eroine ce m-au impresionat la vremea citirii romanelor respective, despre care cred acum cu amaraciune ca reprezinta femei superbe ce nu mai sensibilizeaza cititorul contemporan. Mai mult de atat nu pot spune si nici face ca sa repar ceea ce mi se reproseaza ca am stricat cu intentie.
am vrut sa fac asta (sa-i dau o penita) cu zile in urma, n-am gasit timpul sa ma loghez, citesc pe apucate.
e fantastica, in simplitatea ei.
si e exact cum trebuie, n-as modifica nimic.
e uimitor cum sunt oameni care stiu sa descopere poezia in fiecare moment. si n-are nicio urma de dalta, numai pentru asta si tot m-as inclina in fata ei.
oana, nu vreau să-mi dai dreptate. eu ți-am spus doar ceea ce am simțit la lectură în legătură cu acele expresii, care mi-au sunat cumva altfel față cu restul. Nu dau verdicte, ca și unii, care se consideră experți în literatură, (și poate chiar sînt)
a fost doar o opinie. Privitor la întrebarea ta(retorică sau nu) cât de inspirată a fost lovitura - cred că va trebui să-l întrebi pe „șoferul” căruia i-ai dedicat textul. Fiindcă, reieșind din comentariul tău și finalul textului, pare a fi o chestie foarte personală. Oricum, în linii generale, textul mi-a plăcut, altfel n-aș fi lăsat un comentariu în subsolul lui.
am trecut doar sa ma conving ca totul evolueaza asa cum am prevazut. intilnesc aici o lectura ce ofera o noua dimensiune sensibilitatii, ca un tablou cu tente postmoderniste desprins dintr-o expozitie viitoare, ca o pagina dintr-o carte nescrisa inca... deosebit: "există o senzație pe care o simți numai în doi atunci când vrei să te spui tot ca cel de lângă tine să te placă mai mult de obicei senzația apare când ne merge bine ori când stăm goi în pat și desenăm cu degetul cercuri în pielea celuilalt în momentele acelea îți spun că îmi place să cumpăr haine dar că mi-e frică de cabina de probă acolo nu știu unde să-mi agăț hainele vechi nu-mi place când bagi capul să vezi dacă îmi vin pantalonii atunci cred că toată lumea se uită la mine și eu nu vreau lucrul ăsta un om gol nu mai e om nu mai are ce să arate"
Probabil sinceritatea si, in ultima instanta, lirismul acesta curat de care vorbesti, m-au facut sa cred ca am descoperit o reteta de a scrie exonerat de alte idei, cum ar fi poezia in sine. Ma stradui sa iau in serios ceea ce scriu, pentru ca da, scrisul chiar ocupa un loc important in economia existentei mele.
alma, să înțeleg că nu îți place ingambamentul? să înțeleg că nu știi ce e o Ars Poetica? să înțeleg că nu te-ai gândit de ce masivul e plăpând ca o statuie? de ce se urcă în doi pe el? că nu pricepi tropul "vorbe de fier"? că nu știi ce reprezintă bocancii? că e o înșiruire de simboluri? că frământarea e reală? că rucsacul, impresia de prăbușire etc. semnifică ceva? îți dau un indiciu... poezia e în spatele meu:) e povara nelipsită alpinistului, dar nu am de gând să îmi interpretez poemul. lămurește-mă detaliat:) sunt mai greu de cap, deși urc "masivul plăpând ca o statuie" cu plăcere:) eh, semantica asta:) cu sympatheia, yester p.s. dacă ți-a plăcut, de ce nu te "zbați în gând ca sunetul în fluier"?:)
Inedit articolul, o perspectiva noua, care ne obliga sa privim si altfel lucrurile. Intrebarile vor ramane intotdeauna fara raspuns, asta este natura intrebarilor. felicitari insa pentru implicare si pentru dorinta de a elucida aceste mistere. petre
Si eu care credeam ca eu sunt schizo... P.S. Cand va veni vremea si tu o sa-ti aduci aminte. Deocamdata nu e si nici nu trebuie sa fie de fapt nimic nu trebuie sa fie nimic nu trebuie sa vina sa plece sa se transforme sa treaca nimic nu trebuie sa nimic
Buna Alma, promit sa ma duc la colt; dar daca rasul ti-a inseninat clipa ma bucur, daca riscul de a-ti pierde slujba la vremi de criza a fost infiorator de mare pun si coji de nuca sparta la colt. PS: rasul ce a insemnat, am alunecat pe o coaja si-am spart ouale sau ghidusie?
Radu Nef, de ce, voalat, vă victimizaţi? Şi de ce sunteţi nerecunoscător? :) V-am ajutat din plin, încă din primul comentariu - dpmdv, textul trebuie şters. Apoi, scrieţi altul. Dar să fie proză, poezie, eseu, articol, impresie etc... Orice, dar nu toate deodată, pe axă filosofică. Filosofie are deja caracter ezoteric, de ce să s-o complicăm şi mai mult, liricizând-o? Ăsta e sfatul meu.
Şi nu, n-am reuşit să scriu din prima, pentru că nu-mi ieşea rima :).
Andu și eu te respect foarte mult, chiar (îmi) ești simpatic; nu pot să nu observ faptul că ești politicos. Apreciez cele 3 încercări ale tale. Probabil nu cunoști semnificațiile acestei cifre și cu siguranță nu le cunoști pe cele esențiale . Faptul că textul te-a solicitat de 3 ori este pozitiv .Continuă, ești pe un drum ascendent, din punct de vedere spiritual vei avea de câștigat. Tot ce mi-ai scris mă bucură . În primul rând interesul tău pentru care îți mulțumesc și pentru faptul că ai consumat ceva timp să-mi/ne împărtășești impresiile.Apreciez felul în care îți exprimi părerile cu privire la textele pe care le citești ( nu sunt chiar atât de înfumurat să cred că mă citești /comentezi numai pe mine) Mulțumesc frumos!(mă aștept ca cineva să obiecteze că nu se poate mulțumi decât în felul acesta dar am vrut să potențez...) Referitor la text nu am ce să răspund este părerea ta și o respect. Mi-ai adus aminte de Balaam))) Bezele!
Multe poezii frumoase ai scris in ultima vreme. Pe langa sinceritatea si forta pe care le degaja poemul acesta, mi-a placut in mod deosebit faptul ca nu se stie cine sau ce este Ea. Ar putea fi o femeie, sau doar inchipuirea ei, ar putea fi o iluzie de alta natura sau doar o cruda obsesie. Ar putea fi dragostea (care nu stie sa se supuna regulilor si nici nu se lasa invatata) sau moartea (careia putin ii pasa de ele). Ar putea fi altceva, ce numai tu stii. Asta mi-a placut mie aici, ca vorbesti despre ceea ce cunosti. Cheia poemului, sa inteleg, este in subtitlu? :)
imi cer scuze pentru iesire, nu insa pentru ce am zis. adina, si eu ma gandeam la ceva constructiv. dar deh! sancho panza, don quijote intreaba: ce inseamna avertisment? nu mai am dreptul sa postez in republica socialista hermeneia? ce-i drept a fost un comentariu de-a dreptul neargumentat (ce-i drept al lui andu moldovan). ce nu-i drept este reactia ta. ce-i drept i se poate gasi o explicatie. ce-i drept:) multumesc celui (celei) care a trecut textul la recomandate.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Laurentiu, uite ca fac o exceptie si mai scriu un comentariu ca sa explic mai bine ce vreau sa spun. Eu cred ca tu esti un inhibat. Nu in viata reala (ca nu te cunosc) ci in chestia asta cu scrisul. Cred ca ar trebui sa iti dai drumul. Adica singura parte in care se pare ca renunti putin la inhibitii este acolo un de spui ca "luna e un soare travestit si psihopat". In rest, cind citesc expresii precum "hlamide faurite" sau "acest meleag" sau "patimi celeste" ma apuca asa un cascat si o plictiseala dulceaga de imi vine sa mor. Parol.
pentru textul : Dor indoor de"nici nu mai stiu sa planga sunt alta, voi fi doar cum vreau eu." iata o mostra de nepoezie. pentru ca poate o fi tensiune in adincul tau dar asta nu e fior poetic. nu cred ca enervindu-te convingi pe cineva
pentru textul : reborn deun vis de iubire. frumos. morile - sentiment al luptei cu imposibilul.
pentru textul : Vâslesc cu ochii umbrele deMarina, nu știu unde vezi tu automulțumire, eu nu am vorbit niciodată de așa ceva. Cred că dimpotrivă... Dar, ceea ce spuneai tu este o părere... Mulțumesc de atenție.
pentru textul : peisaj transcendent demultumesc pentru semnul lasat! ai dreptate, suna!
pentru textul : cu latura de opt și foaie de aur deDa, Virgil, excesul e pentru Nichita. Sa tacem barbar cu necuvintele sale si sa simtim Poezia...
pentru textul : Har şi talent (2) - Fragment dintr-un interviu al lui Nichita deAziza,
Treaba aia cu „oricand ma poti trimite la colt” îmi plăcu! Pt. că îmi aduse aminte de un film de demult. Cu indieni (din America). În care fiecare din trib era şef peste ceva. Rămăsese un singur ins la sfârşit. Şi cum nu mai era rost de nici o «şefie» mai acătării, i-s-a acordat titlul de „Şef peste Colţul Mic” (adică scuzaţi, pardon, mersi – peste privată de-i zice azi, lucrurile au evoluat, wash room). Şi cum nu am şi n-am avut pe aici nici o şefie, nici măcar a Colţului Mic, nu văd cu aş putea să te pun la vreun colţ.
Adrian,
Încântat, domnul meu. Te aştept şi altă dată să mai discutăm. Chiar şi pe internet. Şi chiar despre gramatică. (« Orice semn, ori sistem de semne, este ori poate deveni simbol». Cine o fi scris asta?). Cineva îl opreşte pe altcineva: Nu vă supăraţi, aştept pe cineva să-mi spună dacă asta-i strada Frumoasă. Nu mă supăr, aşteptaţi…Cred că aştept degeaba.
Alma, Virgil şi Silvia (dar, mai ales, Virgil),
Ajunge! Ci că la un interviu – de-i zice acu’ «casting» - pentru un rol de june prim într-un film,
pentru textul : Har şi talent deapare un pricăjit. Ascultă dom’le, ai 1,80 cel puţin? Nu. Ai perimetrul toracelui de…? Nu. Alergi suta de metri în…? Nu…Şi atunci de ce-ai venit? Să vă spun că nu treb’e să contaţi pe mine. Mutaţi, vă rog, castingul din pagina asta. Că textul meu amărât a făcut destul rating. Punct. Şi nu de la capăt.
Revin ca sa repar, daca mai pot, o greseala comisa fara intentie. Revin deci ca sa precizez cu mana pe inima: cand am scris despre Aranca Stima Lacurilor si Karenina, nu m-am gandit nici o clipa la cineva anume de pe acest site, nu am facut nici o aluzie rautacioasa, m-am referit la tipologii de femei si eroine ce m-au impresionat la vremea citirii romanelor respective, despre care cred acum cu amaraciune ca reprezinta femei superbe ce nu mai sensibilizeaza cititorul contemporan. Mai mult de atat nu pot spune si nici face ca sa repar ceea ce mi se reproseaza ca am stricat cu intentie.
pentru textul : Femei mici deok Eugen, când voi reveni pe text părerea ta va fi tot aici:)
pentru textul : covrigi calzi demulțam de lectură!
Aranca, iti multumesc si te asigur ca vad semnul acesta, ca pe un gest incurajator, care ma obliga...
pentru textul : numai mâinile tale deSugestie pentru text:
oare
dacă aș fi un banan
în uriaşa aşchie a ego-ului meu
aș avea pielea crăpată
de nimbul meu beton?
sau aș trece ignorant
prin varza asta de univers
în care dumnezeu şi pământul
îmi fac umbră degeaba?
dar eu
ar ști să iert
așa cum doar eu o pot face
sau aş mai scrie o epopee din sevele-mi bengoase
spunând
holy crap!
:)
pentru textul : coborârea în Carte deam vrut sa fac asta (sa-i dau o penita) cu zile in urma, n-am gasit timpul sa ma loghez, citesc pe apucate.
pentru textul : de dimineaţă dee fantastica, in simplitatea ei.
si e exact cum trebuie, n-as modifica nimic.
e uimitor cum sunt oameni care stiu sa descopere poezia in fiecare moment. si n-are nicio urma de dalta, numai pentru asta si tot m-as inclina in fata ei.
oana, nu vreau să-mi dai dreptate. eu ți-am spus doar ceea ce am simțit la lectură în legătură cu acele expresii, care mi-au sunat cumva altfel față cu restul. Nu dau verdicte, ca și unii, care se consideră experți în literatură, (și poate chiar sînt)
a fost doar o opinie. Privitor la întrebarea ta(retorică sau nu) cât de inspirată a fost lovitura - cred că va trebui să-l întrebi pe „șoferul” căruia i-ai dedicat textul. Fiindcă, reieșind din comentariul tău și finalul textului, pare a fi o chestie foarte personală. Oricum, în linii generale, textul mi-a plăcut, altfel n-aș fi lăsat un comentariu în subsolul lui.
Seară bună,
pentru textul : În amonte deEugen.
am trecut doar sa ma conving ca totul evolueaza asa cum am prevazut. intilnesc aici o lectura ce ofera o noua dimensiune sensibilitatii, ca un tablou cu tente postmoderniste desprins dintr-o expozitie viitoare, ca o pagina dintr-o carte nescrisa inca... deosebit: "există o senzație pe care o simți numai în doi atunci când vrei să te spui tot ca cel de lângă tine să te placă mai mult de obicei senzația apare când ne merge bine ori când stăm goi în pat și desenăm cu degetul cercuri în pielea celuilalt în momentele acelea îți spun că îmi place să cumpăr haine dar că mi-e frică de cabina de probă acolo nu știu unde să-mi agăț hainele vechi nu-mi place când bagi capul să vezi dacă îmi vin pantalonii atunci cred că toată lumea se uită la mine și eu nu vreau lucrul ăsta un om gol nu mai e om nu mai are ce să arate"
pentru textul : rue saint jacques 1 deProbabil sinceritatea si, in ultima instanta, lirismul acesta curat de care vorbesti, m-au facut sa cred ca am descoperit o reteta de a scrie exonerat de alte idei, cum ar fi poezia in sine. Ma stradui sa iau in serios ceea ce scriu, pentru ca da, scrisul chiar ocupa un loc important in economia existentei mele.
pentru textul : Joc dealma, să înțeleg că nu îți place ingambamentul? să înțeleg că nu știi ce e o Ars Poetica? să înțeleg că nu te-ai gândit de ce masivul e plăpând ca o statuie? de ce se urcă în doi pe el? că nu pricepi tropul "vorbe de fier"? că nu știi ce reprezintă bocancii? că e o înșiruire de simboluri? că frământarea e reală? că rucsacul, impresia de prăbușire etc. semnifică ceva? îți dau un indiciu... poezia e în spatele meu:) e povara nelipsită alpinistului, dar nu am de gând să îmi interpretez poemul. lămurește-mă detaliat:) sunt mai greu de cap, deși urc "masivul plăpând ca o statuie" cu plăcere:) eh, semantica asta:) cu sympatheia, yester p.s. dacă ți-a plăcut, de ce nu te "zbați în gând ca sunetul în fluier"?:)
pentru textul : Ca sunetul în fluier deInedit articolul, o perspectiva noua, care ne obliga sa privim si altfel lucrurile. Intrebarile vor ramane intotdeauna fara raspuns, asta este natura intrebarilor. felicitari insa pentru implicare si pentru dorinta de a elucida aceste mistere. petre
pentru textul : la curtea regelui sosit-au păsări de metal devirgil, voi chiar nu intelegeti dintr-un cuvint? am zis bine. ce mai vreti de la mine?
pentru textul : far demulțam! confuzia ta, Ioana, chiar mă onorează...
pentru textul : al doilea psalm mondial deam să iau în considerare observațiile tale.
și unde e articolul? sau asta e doar un text așa de reclamă?
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem deP.S. A... si era sa uit... titlul, "loc de strigat LA ingeri"
pentru textul : loc de strigat îngeri deSi eu care credeam ca eu sunt schizo... P.S. Cand va veni vremea si tu o sa-ti aduci aminte. Deocamdata nu e si nici nu trebuie sa fie de fapt nimic nu trebuie sa fie nimic nu trebuie sa vina sa plece sa se transforme sa treaca nimic nu trebuie sa nimic
pentru textul : despre cel chemat de suzana de leonard cohen dePentru Boba
Grafică Florin Pucă
pentru textul : Bufonul demult succes!
pentru textul : Revista ALGORITM LITERAR nr. 6 deBuna Alma, promit sa ma duc la colt; dar daca rasul ti-a inseninat clipa ma bucur, daca riscul de a-ti pierde slujba la vremi de criza a fost infiorator de mare pun si coji de nuca sparta la colt. PS: rasul ce a insemnat, am alunecat pe o coaja si-am spart ouale sau ghidusie?
pentru textul : Așa cum sunt deRadu Nef, de ce, voalat, vă victimizaţi? Şi de ce sunteţi nerecunoscător? :) V-am ajutat din plin, încă din primul comentariu - dpmdv, textul trebuie şters. Apoi, scrieţi altul. Dar să fie proză, poezie, eseu, articol, impresie etc... Orice, dar nu toate deodată, pe axă filosofică. Filosofie are deja caracter ezoteric, de ce să s-o complicăm şi mai mult, liricizând-o? Ăsta e sfatul meu.
pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit deŞi nu, n-am reuşit să scriu din prima, pentru că nu-mi ieşea rima :).
Andu și eu te respect foarte mult, chiar (îmi) ești simpatic; nu pot să nu observ faptul că ești politicos. Apreciez cele 3 încercări ale tale. Probabil nu cunoști semnificațiile acestei cifre și cu siguranță nu le cunoști pe cele esențiale . Faptul că textul te-a solicitat de 3 ori este pozitiv .Continuă, ești pe un drum ascendent, din punct de vedere spiritual vei avea de câștigat. Tot ce mi-ai scris mă bucură . În primul rând interesul tău pentru care îți mulțumesc și pentru faptul că ai consumat ceva timp să-mi/ne împărtășești impresiile.Apreciez felul în care îți exprimi părerile cu privire la textele pe care le citești ( nu sunt chiar atât de înfumurat să cred că mă citești /comentezi numai pe mine) Mulțumesc frumos!(mă aștept ca cineva să obiecteze că nu se poate mulțumi decât în felul acesta dar am vrut să potențez...) Referitor la text nu am ce să răspund este părerea ta și o respect. Mi-ai adus aminte de Balaam))) Bezele!
pentru textul : îndrăgostitul cuvintelor deMulte poezii frumoase ai scris in ultima vreme. Pe langa sinceritatea si forta pe care le degaja poemul acesta, mi-a placut in mod deosebit faptul ca nu se stie cine sau ce este Ea. Ar putea fi o femeie, sau doar inchipuirea ei, ar putea fi o iluzie de alta natura sau doar o cruda obsesie. Ar putea fi dragostea (care nu stie sa se supuna regulilor si nici nu se lasa invatata) sau moartea (careia putin ii pasa de ele). Ar putea fi altceva, ce numai tu stii. Asta mi-a placut mie aici, ca vorbesti despre ceea ce cunosti. Cheia poemului, sa inteleg, este in subtitlu? :)
pentru textul : despre ea deimi cer scuze pentru iesire, nu insa pentru ce am zis. adina, si eu ma gandeam la ceva constructiv. dar deh! sancho panza, don quijote intreaba: ce inseamna avertisment? nu mai am dreptul sa postez in republica socialista hermeneia? ce-i drept a fost un comentariu de-a dreptul neargumentat (ce-i drept al lui andu moldovan). ce nu-i drept este reactia ta. ce-i drept i se poate gasi o explicatie. ce-i drept:) multumesc celui (celei) care a trecut textul la recomandate.
pentru textul : viața mea detext destul de fad.
pentru textul : Mângâi ciutura ca pe o cruce dePagini