"împăturesc ziua cu grijă printre hăinuțele unui prunc învelit în prosopul țesut pentru moartea unei femei de la țară, văzând doar o dată din sipet lumina" - un lant de determinisme care m-a facut sa imi scrintesc gitul invirtindu-ma dupa el "se așează bărbătește pe scaun brațele c-un garóu dintr-o cămașă de noapte" - cine?? unde e subiectul? "legându-și să înnădească" - ultima data cind am incercat sa pronunt asta mi s-a scrintit limba m-am uitat in dictionar si nu am gasit cuvintul "piranic", oricit de ...frumos suna. daca o fi legat de pestele piranha sau piraña habar n-am dar nici nu vad legatura. dar desigur, elasticitatea mea metaforica e modesta. "cruciadele dorului", suna fain desi unii ar putea sa strimbe din nas "lacrimi zdrentuite cu ceara" - cam fortat titlul insa ar merita un text, mai bun
Există o variantă a textului acesta, care a ţinut cont (nu s-a conformat!) de unele sugestii care mi s-au părut ok. Dar o variantă, oricât de tautologic ar suna, nu e originalul. Şi prin "original", nu mă refer neapărat la conţinut...
Ce am scris aici este poezie. :-) Am plantat mai multe sensuri și probleme. Cine înțelege asta bine, cine nu iarăși bine. Mulțumesc că vă bateți capul cu experimente poetice ce par nesemnificative. Voi vedea pe parcurs ce răspunsuri se înfiripă la întrebarea "unde e textul?". Bianca, e relevant că ai adus în discuție "locul" și "dependența".
Draga Tincuta, M-as fi bucurat sa imi spui direct parerea ta despre poeziile yerba mate nu sa aflu indirect prin comentarii de la alt text. Eu am scris in unul din volumele mele din perioada 2001-2003 despre "ceai de tei ubesc" deci ceaiul nu e ceva nici nou nici iesit din comun in poeiile mele. Revenind, si mie imi place teaiul de musetel, dar mai mult cel de coada soricelului. Dar, la fel ca musetelul, coada soricelului nu suna foarte poetic. De aceea ne refugiem in spatele unor nume de ceai ce suna exotic precum yerba mate si tetley. Pe de alta parte, scriem despre ceea ce bem zilnic din lipsa de ceaiuri romanesti. Tabieturi fara voie si fara discriminare. Draga Marina, Dureros de aluziv acest debut de poezie, in spiritul observatiilor Tincutei: "nu am baut niciodata yerba mate". Cu muscatele mi-am incheiat socotelile inca de pe vremea epocii de aur. Prea multe femei au murit aiurea. Muscata ar trebui sa devina un simbol funebru in Romania. Asta e parerea mea, asa sentimentala si stupida cum e. Patetica strofa penultima, ingrozitor de low esteem as spune: "mări necunoscute vor înghiți strania carcasă roșie a nimănui" Noroc ca ultimul vers defileaza un pic de forta si ridica spiritul spre culmi negate de restul. Toti suferim de ceva, din suferinta si surpriza am scris acest comentariu, sper sa nu ma intelegi gresit si sa te supere prea tare. Cu drag, /O\
da, corect, un text corect, pe cerul ochilor - stele, in lacul ochilor - lebede, in pleoape - lacrimi, in mare - barci, pe faleza - vintul... dar poezia, unde e?
aranca – din pacate duminicile mele sunt... un fel de iluzii iar prietenii mei, mai mult imaginari ... multumesc de semn! yester – da, „prieteni” e un cuvant sfant, dar ei vin si pleaca, cel care ramane e frigul... si corpul acesta de care mi-e teama:) imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului, nu ma inteleg prea bine cu timpul:)
Ecaterina, de ce nu "ai rupt totul" sau "te-ai rupt de toate"? asta ar impaca si femininul, si masculinul. Da, adevarul este inspaimantator, de obicei. scuze pentru truismul "cugetarii", dar asa este.
Marina, Nu am cum sa vorbesc despre textul tau deoarece nu ii inteleg limbajul. Insa nu cred ca este contrar politicii de functionare a site-ului Hermeneia (a regulamentului) sa iti spui deschis parerea intr-un comentariu fara atac la persoana. Poate un moderator isi va spune parerea referitor la aceasta disputa care pe mine cel putin, incepe sa ma usor dezguste. Andu
deci două păreri. una, că poemul se intersectează cu autorul, autorul intersectându-se cu poemul, cealaltă, că titlul e aiurea de tot.
prima părere ar cere eliminarea ultimei părţi, cealaltă eliminarea titlului. adică luat de la început, măcinat sau pus în teasc, zdrobit, fermentat, limpezit şi dat din nou clientului sau cititorului.
starea mea de poet este descrisă tocmai în ultima parte, unde, oarecum vinovat, este mărturisită apartenenţa mea la o tagmă care vorbeşte (scrie) mult şi greşeşte mult. cuvântul e un har, domnule, nu o boală a limbii. cam asta era ideea. vă mulţumesc.
foarte comic acest "concepeti-ma" cu tot cu conotatiile sale moderne sau de slang language... cred ca arhaic este acel "val-vartej" deloc prezent in exprimarea curenta, literara sau cazuala. dar chiar si asa nu vad unde este poezia in acest text. am intrat sa dau o mana de ajutor, totusi, deci cred ca il poti rescrie fara remuscari. nu am gasit nici un trop si nici un loc poetic. doar o idee cam rasuflata, pot sa zic, bazandu-ma pe incercarile de liceu, pe care le primeam la posta redactiei unei reviste. bref, ai texte mai bune.
Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
într-un text OK, câteva cuvinte care zgârie. eu le-aş evita pe cât se poate şi am observat că ele apar des în scriitura autorului. este vorba de cumplit, tîmpit şi aiurea. ceva mai multă netezeală de vocabular n-ar strica.
nu ştiu care ciobeşte mai bine... adevărul e că aşa nedormit mai poţi să faci vreo împărţire?! :).
mi-a rămas în minte că e vorba de un ciobănesc.
şi "nici n-a-nflorit liliacul" :)!
ce să zic, e un fel de inovaţie, un soi de matematică, din moment ce pleci de la nişte date iniţiale şi vrei să împarţi pe 3 la 2, iar de rest(ul), mai vedem...
Prea fericitule Nicodem De ce să te arunci în gard ca un berbec, au nu e bine aici la loc cu verdeață? Sunflower, stăpîna și protectoarea noastră, Degeaba le pui soarele –real sau pixelizat- în poală, femeile nu sînt niciodată mulțumite. Și totuși nu te-am invitat eu într-o scenă reală cu surse skylight? Au nu ai spus tu că ai merge cu unul ca mine și la capătul lumii dar nu poți renunța la Miaunel și Bălănel cu tot neamul lor pisicesc?
Nu știu dacă "conservatorismul" ăsta moldovenesc a fost întotdeauna de folos sau de bun augur.
- masa de lucru este un concept. Fiecare are o masă de lucru. Pînă și acasă. Masa de lucru este locul unde fiecare lucrează și își ține lucrările. Fie că este vorba de un text sau de un comentariu.
- ce anume ți se pare haotic pe prima pagină? Poți să fii puțin mai explicită, te rog frumos.
- am sa reactivez site-ul vechi (bineînțeles ne-editabil) din rațiuni „istorice” sau „nostalgice” și aș vrea să mă faci să înțeleg în ce sens acolo era mai multă ordine decît aici. Vreau să înțeleg asta cu bună credință.
- Hermeneia 2.0 nu folosește wordpress. Și, sincer nu cred că seamănă cu blogurile care folosesc wordpress. Există, este adevărat, aspecte, să le zicem tehnice, care seamănă poate tocmai datorită avansării conceptului de CMS sau functionalitate in web 2.0 dar asta nu cred ca reprezintă uniformitate. Este ca și cum ai spune că un adolescent român acum seamănă prea mult cu unul occidental sau american pentru că poartă snickeri și blugi. Și că era mai original în opinci sau pantaloni de stambă. Sau că tu și cu mine semănăm acum pentru că folosim telefoane celulare. Cred că e nevoie să privești dincolo de suprafața lucrurilor. Asta trecînd peste faptul că Hermeneia 2.0 este încă la început și vor mai exista multe adăugiri și modificări.
- Ceea ce nu aud eu sînt însă propunerile. Asta ca să nu mai menționez Alina că pe Hermeneia treci doar din an în paște.
Ionut, pe mine, daca pamfletul mi-ar fi fost scris mie (sa nu te puna (!) Bajule:D )m-ar fi amuzat teribil, asa de rau ca as fi cazut pe spate cu laptop cu tot si-ar fi crapat dracu'in mii ca portelanul fin...
Draga mea, acest spațiu este public, atât timp cât ai fost admis pe site, ai dreptul (și obligația?) de a face literatură. Personal, cred că, pentru a scrie bine, e nevoie, pe lângă o cultură solidă, și de un dram de talent. Permite-mi să îți dau un sfat - să înnozi toate acele însemnări într-un jurnal, în proză, pentru că sunt sigură că ai de dezvăluit cititorului descrieri și senzații din frumoasele tale călătorii. Aștept să citesc un astfel de jurnal semnat de tine, fie și cu pseudonimul ales.
"Ca sa afirmi asa ceva inseamna ori necunoastere ori teribilism."
"Ca sa afirmi asa ceva trebuie sa ai format propriul intelectulism fondat erudit."
Deci echivalezi "propriul intelectulism fondat erudit" cu "necunoastere ori teribilism"
Logic vorbind, nu sta in picioare ce ai spus.
Cat despre prestigiul (pierdut el) poeziei, incearca sa mai scoti, cu sinceritate, nasul afara din laboratorul creatiei!
Aranca, parcă mi-ai citit gândurile. Când am văzut penița am înțepenit spunându-mi că iar se va crede că prin dedicație am vizat pe cineva anume și, de ce nu, cerșit. Offtopic:Dunărea face parte dintr-una din viețile mele de dinainte. Am murit de câteva ori de-atunci. Nu mă pot întoarce la ea decât în amintiri. Deci nu îți voi promite nimic în acest sens.
Lucian, mulțumesc pentru trecere și pentru semn. Ioana Dana Nicolae, aprecierea ta și penița înseamnă mult pentru mine. Eu încerc mereu, dar se pare că nu totdeauna îmi iese... Mulțumesc pentru încurajare, pentru felicitări și pentru că mă citești. Mi- ar prinde bine și alte sugestii. Cu stimă, Camelia Silea
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
:)
pentru textul : priveşte-ne decum se spune?
'sa fie de leac!'
Nu mă turbura, bădie!
pentru textul : haiku cu strigături deAm catrință, am și ie,
Și rochiță vișinie...
Dar mă-ntreb: Ce-ți pasă ție?!
"împăturesc ziua cu grijă printre hăinuțele unui prunc învelit în prosopul țesut pentru moartea unei femei de la țară, văzând doar o dată din sipet lumina" - un lant de determinisme care m-a facut sa imi scrintesc gitul invirtindu-ma dupa el "se așează bărbătește pe scaun brațele c-un garóu dintr-o cămașă de noapte" - cine?? unde e subiectul? "legându-și să înnădească" - ultima data cind am incercat sa pronunt asta mi s-a scrintit limba m-am uitat in dictionar si nu am gasit cuvintul "piranic", oricit de ...frumos suna. daca o fi legat de pestele piranha sau piraña habar n-am dar nici nu vad legatura. dar desigur, elasticitatea mea metaforica e modesta. "cruciadele dorului", suna fain desi unii ar putea sa strimbe din nas "lacrimi zdrentuite cu ceara" - cam fortat titlul insa ar merita un text, mai bun
pentru textul : azilul cailor sălbatici deExistă o variantă a textului acesta, care a ţinut cont (nu s-a conformat!) de unele sugestii care mi s-au părut ok. Dar o variantă, oricât de tautologic ar suna, nu e originalul. Şi prin "original", nu mă refer neapărat la conţinut...
pentru textul : Suspect de poezie deCe am scris aici este poezie. :-) Am plantat mai multe sensuri și probleme. Cine înțelege asta bine, cine nu iarăși bine. Mulțumesc că vă bateți capul cu experimente poetice ce par nesemnificative. Voi vedea pe parcurs ce răspunsuri se înfiripă la întrebarea "unde e textul?". Bianca, e relevant că ai adus în discuție "locul" și "dependența".
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului deDraga Tincuta, M-as fi bucurat sa imi spui direct parerea ta despre poeziile yerba mate nu sa aflu indirect prin comentarii de la alt text. Eu am scris in unul din volumele mele din perioada 2001-2003 despre "ceai de tei ubesc" deci ceaiul nu e ceva nici nou nici iesit din comun in poeiile mele. Revenind, si mie imi place teaiul de musetel, dar mai mult cel de coada soricelului. Dar, la fel ca musetelul, coada soricelului nu suna foarte poetic. De aceea ne refugiem in spatele unor nume de ceai ce suna exotic precum yerba mate si tetley. Pe de alta parte, scriem despre ceea ce bem zilnic din lipsa de ceaiuri romanesti. Tabieturi fara voie si fara discriminare. Draga Marina, Dureros de aluziv acest debut de poezie, in spiritul observatiilor Tincutei: "nu am baut niciodata yerba mate". Cu muscatele mi-am incheiat socotelile inca de pe vremea epocii de aur. Prea multe femei au murit aiurea. Muscata ar trebui sa devina un simbol funebru in Romania. Asta e parerea mea, asa sentimentala si stupida cum e. Patetica strofa penultima, ingrozitor de low esteem as spune: "mări necunoscute vor înghiți strania carcasă roșie a nimănui" Noroc ca ultimul vers defileaza un pic de forta si ridica spiritul spre culmi negate de restul. Toti suferim de ceva, din suferinta si surpriza am scris acest comentariu, sper sa nu ma intelegi gresit si sa te supere prea tare. Cu drag, /O\
pentru textul : Tetley decu cat recitesc ac text, cu atat mi se pare mai trist.
pentru textul : invocatio devă mulţumesc pentru citire, domnule Virgil Titarenco
gînduri bune,
pentru textul : peretelui din gînd degeorge
da, corect, un text corect, pe cerul ochilor - stele, in lacul ochilor - lebede, in pleoape - lacrimi, in mare - barci, pe faleza - vintul... dar poezia, unde e?
pentru textul : Ferestre dearanca – din pacate duminicile mele sunt... un fel de iluzii iar prietenii mei, mai mult imaginari ... multumesc de semn! yester – da, „prieteni” e un cuvant sfant, dar ei vin si pleaca, cel care ramane e frigul... si corpul acesta de care mi-e teama:) imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului, nu ma inteleg prea bine cu timpul:)
pentru textul : duminica - mai ales duminica deEcaterina, de ce nu "ai rupt totul" sau "te-ai rupt de toate"? asta ar impaca si femininul, si masculinul. Da, adevarul este inspaimantator, de obicei. scuze pentru truismul "cugetarii", dar asa este.
pentru textul : despre închideri deMarina, Nu am cum sa vorbesc despre textul tau deoarece nu ii inteleg limbajul. Insa nu cred ca este contrar politicii de functionare a site-ului Hermeneia (a regulamentului) sa iti spui deschis parerea intr-un comentariu fara atac la persoana. Poate un moderator isi va spune parerea referitor la aceasta disputa care pe mine cel putin, incepe sa ma usor dezguste. Andu
pentru textul : adieu deerata, imi cer scuze, aceasta prevedere
pentru textul : confesión dedeci două păreri. una, că poemul se intersectează cu autorul, autorul intersectându-se cu poemul, cealaltă, că titlul e aiurea de tot.
prima părere ar cere eliminarea ultimei părţi, cealaltă eliminarea titlului. adică luat de la început, măcinat sau pus în teasc, zdrobit, fermentat, limpezit şi dat din nou clientului sau cititorului.
starea mea de poet este descrisă tocmai în ultima parte, unde, oarecum vinovat, este mărturisită apartenenţa mea la o tagmă care vorbeşte (scrie) mult şi greşeşte mult. cuvântul e un har, domnule, nu o boală a limbii. cam asta era ideea. vă mulţumesc.
pentru textul : starea mea de poet defoarte comic acest "concepeti-ma" cu tot cu conotatiile sale moderne sau de slang language... cred ca arhaic este acel "val-vartej" deloc prezent in exprimarea curenta, literara sau cazuala. dar chiar si asa nu vad unde este poezia in acest text. am intrat sa dau o mana de ajutor, totusi, deci cred ca il poti rescrie fara remuscari. nu am gasit nici un trop si nici un loc poetic. doar o idee cam rasuflata, pot sa zic, bazandu-ma pe incercarile de liceu, pe care le primeam la posta redactiei unei reviste. bref, ai texte mai bune.
pentru textul : şi s-au ales cu mine deGrea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse deîntr-un text OK, câteva cuvinte care zgârie. eu le-aş evita pe cât se poate şi am observat că ele apar des în scriitura autorului. este vorba de cumplit, tîmpit şi aiurea. ceva mai multă netezeală de vocabular n-ar strica.
pentru textul : iubirea între oglindă și zid deerr. celorlaltor site-uri literare
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 denu ştiu care ciobeşte mai bine... adevărul e că aşa nedormit mai poţi să faci vreo împărţire?! :).
mi-a rămas în minte că e vorba de un ciobănesc.
şi "nici n-a-nflorit liliacul" :)!
ce să zic, e un fel de inovaţie, un soi de matematică, din moment ce pleci de la nişte date iniţiale şi vrei să împarţi pe 3 la 2, iar de rest(ul), mai vedem...
pentru textul : nu mai ciobi cuvinte, la culcare! dePrea fericitule Nicodem De ce să te arunci în gard ca un berbec, au nu e bine aici la loc cu verdeață? Sunflower, stăpîna și protectoarea noastră, Degeaba le pui soarele –real sau pixelizat- în poală, femeile nu sînt niciodată mulțumite. Și totuși nu te-am invitat eu într-o scenă reală cu surse skylight? Au nu ai spus tu că ai merge cu unul ca mine și la capătul lumii dar nu poți renunța la Miaunel și Bălănel cu tot neamul lor pisicesc?
pentru textul : escape deNu știu dacă "conservatorismul" ăsta moldovenesc a fost întotdeauna de folos sau de bun augur.
pentru textul : despre o femeie goală de- masa de lucru este un concept. Fiecare are o masă de lucru. Pînă și acasă. Masa de lucru este locul unde fiecare lucrează și își ține lucrările. Fie că este vorba de un text sau de un comentariu.
- ce anume ți se pare haotic pe prima pagină? Poți să fii puțin mai explicită, te rog frumos.
- am sa reactivez site-ul vechi (bineînțeles ne-editabil) din rațiuni „istorice” sau „nostalgice” și aș vrea să mă faci să înțeleg în ce sens acolo era mai multă ordine decît aici. Vreau să înțeleg asta cu bună credință.
- Hermeneia 2.0 nu folosește wordpress. Și, sincer nu cred că seamănă cu blogurile care folosesc wordpress. Există, este adevărat, aspecte, să le zicem tehnice, care seamănă poate tocmai datorită avansării conceptului de CMS sau functionalitate in web 2.0 dar asta nu cred ca reprezintă uniformitate. Este ca și cum ai spune că un adolescent român acum seamănă prea mult cu unul occidental sau american pentru că poartă snickeri și blugi. Și că era mai original în opinci sau pantaloni de stambă. Sau că tu și cu mine semănăm acum pentru că folosim telefoane celulare. Cred că e nevoie să privești dincolo de suprafața lucrurilor. Asta trecînd peste faptul că Hermeneia 2.0 este încă la început și vor mai exista multe adăugiri și modificări.
- Ceea ce nu aud eu sînt însă propunerile. Asta ca să nu mai menționez Alina că pe Hermeneia treci doar din an în paște.
Ionut, pe mine, daca pamfletul mi-ar fi fost scris mie (sa nu te puna (!) Bajule:D )m-ar fi amuzat teribil, asa de rau ca as fi cazut pe spate cu laptop cu tot si-ar fi crapat dracu'in mii ca portelanul fin...
Dar tu, NU si NU...
PS if you can't beat them join them.:)
pentru textul : am avut un vis deam aflat multe desptre tine din acest poem. e un fel de fotografie a celui ce locuiește la malul mării. un poem imagine.
pentru textul : știi, doar dimineața... deDraga mea, acest spațiu este public, atât timp cât ai fost admis pe site, ai dreptul (și obligația?) de a face literatură. Personal, cred că, pentru a scrie bine, e nevoie, pe lângă o cultură solidă, și de un dram de talent. Permite-mi să îți dau un sfat - să înnozi toate acele însemnări într-un jurnal, în proză, pentru că sunt sigură că ai de dezvăluit cititorului descrieri și senzații din frumoasele tale călătorii. Aștept să citesc un astfel de jurnal semnat de tine, fie și cu pseudonimul ales.
pentru textul : Ruines de Rome de(m) celălalt - (f) cealaltă sau ceealaltă în loc de „cealalaltă”.
pentru textul : alala de"Ca sa afirmi asa ceva inseamna ori necunoastere ori teribilism."
pentru textul : Despre cum poate fi recâştigat prestigiul poeziei de"Ca sa afirmi asa ceva trebuie sa ai format propriul intelectulism fondat erudit."
Deci echivalezi "propriul intelectulism fondat erudit" cu "necunoastere ori teribilism"
Logic vorbind, nu sta in picioare ce ai spus.
Cat despre prestigiul (pierdut el) poeziei, incearca sa mai scoti, cu sinceritate, nasul afara din laboratorul creatiei!
Da, Marian, pentru ca structura ta este de prozator. Multumesc pentru aprecieri, sunt onorata!
pentru textul : no moon rise, no moon set deAranca, parcă mi-ai citit gândurile. Când am văzut penița am înțepenit spunându-mi că iar se va crede că prin dedicație am vizat pe cineva anume și, de ce nu, cerșit. Offtopic:Dunărea face parte dintr-una din viețile mele de dinainte. Am murit de câteva ori de-atunci. Nu mă pot întoarce la ea decât în amintiri. Deci nu îți voi promite nimic în acest sens.
pentru textul : palimpsest de toamnă deexistă totuși ceva violent aproape pervers în textul acesta sau poate mi s-a părut mie că văd aici zoofilie
pentru textul : Ochi de leu deLucian, mulțumesc pentru trecere și pentru semn. Ioana Dana Nicolae, aprecierea ta și penița înseamnă mult pentru mine. Eu încerc mereu, dar se pare că nu totdeauna îmi iese... Mulțumesc pentru încurajare, pentru felicitări și pentru că mă citești. Mi- ar prinde bine și alte sugestii. Cu stimă, Camelia Silea
pentru textul : portretul meu din privirea ta dePagini