Daniela, uite subscriu 100% la ce ți-a scris Adrian mai sus (deși poate știi poate nu știi că ăsta nu este un lucru obișnuit pentru mine).
Iar dacă scuzele mele contează, uite, ți le ofer.
Atitudinea ta pare menită să mă facă să mă simt vinovat fără explicație, iar asta e chiar nashpa.
Dacă totuși rămâi pe aici, îți promit că data viitoare când voi avea de criticat, o voi face fără mănuși, ca să văd dacă tu chiar vrei numai laude.
Dacă este așa, nu îmi fac griji... vei găsi destule site-uri care te vor linguși la greu.
Însă eu aveam altă părere despre tine, până acum.
A
Luminița, te rog să ai un minim respect când comentezi. Am mâncat oare la aceeași masă? Am pus umărul să mutăm din loc aceeiași munți?
Eu cred că Virgil și-a asumat aici riscul de a-ți spune pe șleau ceea ce eu n-am avut curajul de prima dată.
Acest poem este de șantier, dar asta nu e totul.
Atitudinea ta este lipsită de considerația necesară pentru cei care au pus mâna pe plaivaz înaintea ta, ca să nu spun cu mai multă inspirație.
Iar dacă vrei să te cufunzi în poetul Belizan și nu ai sesizat nici măcar ironia mea, îți pot recomanda o lista de cel puțin zece poeți importanți pe care merită să îi citești înainte să te afunzi în creația acestui poet mim care este Belizan.
sapphire, nici nu stiu cum sa incep.... filmul nu l am vazut, dar am citit despre el ( si eu tot un fel de basm am vrut, in care sa mi incerc puterile, fara a sti dinainte sortii), dar mi a intrat sub piele fierbinteala Povestașului, plus daimonul jucaus care, ferice de mine, piosul - vorba cuiva -, nu doarme nici cand muza mea recesiva ma lasa nici cand e mai complicata situatiunea. si acu tac, sa nu ma confunzi. da ma gandesc de un timp si la monastire. a argesului, logic vladimir, numa cel care renunta, stie cum e, saracu de moi (sic!). si eu vroiam sa zic vreo ceva de thomas kuhn, ăsta m a dat pe spate de la prima pagina, da, dupa cum ma stii si tu, is modest si timid din fire. o varianta ar fi aceea ca, aici, poate nici nu conteaza rezultatul, cat drumul si incercarile lui. vreau sa cred ( si eu chiar cred), in ac primavara-vara, ca am reusit sa ma joc cum am vrut eu, intr un spatiu si un timp dat, pe carele le stim cu totii. si nici sa zgarii ceva prea tare. ai spus si despre spiritul de colegialitate...e bun de perseverat pe ac drum, poate va ajung. si trag un claxon. promit
"Ca de obicei"? asta-i grav...:) Domnule Manolescu, și eu l-aș fi scris "altfel"...în alt context. Da, a crede este a iubi...și invers, funcția verbelor este comutativă. O vreme (?). Mulțumesc de vizită . P.S. Aș avea câte ceva de spus despre "morală", dar timpul mă strânge rău. Poate după sărbători, când își va lua gheara de pe mine.
Paul, nu mi-ai cerut texte rerpezentative. Şi, păstrând, normal, proporţiile, nici textul meu nu mi-e tocmai reprezentativ. Oricum, cred c-am discutat o problemă destul de falsă.
mulțumesc, Adrian! acum văd cum privești tu poemul. și da, cu excepția "până ghetto-ul se recunoștea sub ziuă" care îmi pare o prețiozitate, voi prelua varianta ta.
pff, Cristina, hai, îmi strâng jucăriile. Mulţumesc. Dificil şi cinci, aşa-i. Dar mă voi răzbuna mai abitir, într-un alt episod, pe Adrian! Am zis!
Până atunci, felicitări pentru aşa minunăţie de exerciţiu editorului. Aştept şi eu ca premiu, ca umil participant, praful de pe toba Cristinei.
alma, eu cred ca tu incepi sa ai o problema. care nu are nici o legatura cu tot ce se petrece aici. tu insa simti nevoia sa iti rezolvi aici problema. si, cum spun medicii, folosesti un tratament nepotrivit pentru problema pe care o ai. si e pacat pentru ca nici problema nu se rezolva si te agiti degeaba. ce am scris eu mai inainte este o zicala romaneasca si ideea nu este in a jigni pe cineva ci a caracteriza o apucatura, o situatie. sper sa inteleaga paul asta. si oricine cade in hermeneutica lui de aici. in ce priveste tu, alina, ce are capra cu iapa? tu chiar nu pricepi ca aluneca spre penibil toata smiorcaiala asta? te-am obligat eu vreodata sa faci ceva? ba mai mult, te-am rugat eu sa o faci? pina si orice urma de recunostinta isi pierde orice haz cind cel ce o merita se coboara la ce te cobori tu. enigma mea este cum de tu nu pricepi asta. sau poate o fi asa de aiurea in romania zilele astea ca nu se mai vede binele de rau si normalul de anormalitate. ciudat...
la fel de evident pentru mine e ca "anotimpul papusilor" o fost cea mai buna din concurs. tre sa accepti ca fiecare o avut topul lui si ca mina aia de scrieri care au iesit in evidenta s-au combinat in fel si chip in topurile personale. asa ca nu vad de ce fiecare hermeneist vrea sa-si impuna topul ca unicul adevarat, intocmai unui dictator. cit de copilarosi si ofticosi mai putem fi? nici un text din primele clasate nu s-a ridicat cu mult deasupra celorlalte. popularitatea si votul juriului puteau avea atitea alte configuratii, asa ca de ce n-o putem accepta pe cea care s-a impus?
în contextul strict al textului eu m-am gîndit că cele 4 camere reprezintă copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrînețea. am și eu rezerve față de prezența lui "utilat" în același context cu "vremelnic". sună puțin kitsch. ori spui "utilat" și "provizoriu", ori spui "înzestrat" și "vremelnic". părerea mea de doi lei, grei.
nu stiu ce e de penita in articolul de mai sus! si nu inteleg daca articolelor le pot fi acordate penita, intru cat penita este o recunoastere a inspiratiei unui autor si a transmiterii a ceva peste calitatea liniara a scrierilor postate. nimic din acestea in articolul de mai sus care este circulat de pe un site literar pe altul, si pe deasupra a mai fost discutat anul trecut intr-o alta postare. cat priveste textul in sine, are parti bune, pe alocuri pretioase (din punctul de vedere al autorului), pe alocuri pretentioase (in pofida negarii autorului), dar si locuri unde da cu batu-n balta (" Ceea a ce pot fi mărturie e lipsa magnilocvenței la un om cu sufletul cald...")
Ok, aici m-a frapat "incapacitatea" autoarei de a zugravi indivizi dar, deopotriva, de harul ei de a zugravi in schimb atmosfera printr-o anume ingramadire care ii contureaza relieful. In general, dorinta de obiectivizare si sistematizare a structurii umane in tipologii (in proza desigur) indeparteaza pe scriitor de proza introspectiva si de configurarea unor eroi complecsi. Aici insa autoarea alege calea modificarii esentiale a materiei epice, ramanand consecventa cu realismul sau sintetic. Iar mutatia aceasta se produce la nivelul substantei epice si nu la nivelul tehnicii sau al posturii narative. De aceea am zis ca sunt multi kilometri, indiferent cum citesti acel numar. E mai bine asa? Bobadil.
Alina, multumesc pentru apreciere. A spune ca o consider subiectiva suna evident cu doua intelesuri si nici nu poate fi altfel. Da, si eu m-am gindit la asta dar va trebui sa lucrez cu mai multa atentie. As face o mare greseala daca nu as recunoaste ca sint printre textele la care lucrez cu cea mai mare placere.
Raluca,
părerea mea e că exagerezi cînd spui "...parodia aia aiurea dedicata tot ei;) personal ma dezgustase postarea". sînt convins că ştii ce vreau să spun şi fără să dezvolt o teorie a parodiei. "bun gata, nu o mai lalaiesc", îmi sînt dragi urechiuşele tale.
Virgil, eu voi mai fi "inactiva" inca vreo doua saptamani fiindca la mine n-a inceput "scoala". Si mai am cred vreo doua saptamani in spate de cand n-am mai intrat pe site, dar a fost doar din lipsa de timp si stat "pe-acasa". Voi reincepe sa postez si sa comentez texte dupa data de zece octombrie.
Fotografia este o artă. Pentru a deveni o operă de artă ea trebuie caprurată de un ochi talentat, tehnic chiar. Odată cu apariţia fotografiei digitale, oricine poate fi fotograf, toată lumea iubeşte fotografia şi îşi consideră pozele "bune", sau "frumoase". O poză clară, nu înseamnă o poză bună din punct de vedere artistic, contează lumina, umbrele, unghiul, culorile, expresia feţei... pentru a înţelege mai bine fotografia, ar trebui să ai aşa umpic habar despre pictură, despre vizual, despre artă...
Nu consider deci fotografia aceasta un "un kitsch desavirsit" ci o neînţelegere a arte fotografice, căci asta e o poză personală, ce pentru Queen Margot înseamnă foarte mult, însă această fotografie nu îşi are locul aici, ci în albumul de familie.
Sincer să fiu e mai bine să lăsăm poza asta în sertaru cu albumu de familie, că variantele propuse de D-nul Virgil nu ajută la creearea unei bucăţi de artă fotografică, sunt deja mult prea lucrate, culorile şi-au pierdut substanţialitatea şi mai tot.
Pentru a aduce o notă de profesionalism propun domnului Virgil, să "angajeze" şi editori specializaţi în vizual, care să aibe un ochi critic, şi pentru audio vizual, ci nu numai pentru scrieri. Un editor ar trebui să are rolu de a educa, sau cel puţin aşa consider, aşa s+ar forma o comunitate de invidiat.
cailean, respect listele. te astept cu nerabdare. fireste ca mi-as fi dorit sa fiu pe lista fara sa insist dar e bine oricum. bafta la go si go back! poate este o formula anume in loc de bafta, dar nu o stiu. cu respect, domnule!
m-a miscat mult poemul tau, mai ales ca ma aflu intr-una din acele perioade in care aproape in fiecare zi ma intreb cum ar fi sa-L iau pe Dumnezeu de brat, sa vorbesc cu El cum o faceam odata si efectiv sa stau acolo fara sa-mi mai pese ce se intampla in jur.
doar o paloare de hîrtie veche păstrată inutil în spatele unei oglinzi ............ poate doar tu pășind încet pe urmele tale într-o sală de așteptare golită de timp ............... ar trebui sa dau macar o penita... dar mai astept... sa mai citesc si alte texte... nostalgia din versurile citate mai sus imi pare atenuata de un oarecare retorism, o sententiozitate de care incerc sa ma feresc si eu...
Privind repetiția generală promisă, prin extensie, mă gândesc la William Shakespeare și „lumea-ntreagă e o scenă iar noi toți actori în ea." Această dedublare succesivă a domnului Pa și personalitatea multiplă pe care ți-o atribui vinovat e foarte interesantă. Neașteptată empatie. Finalul mi se pare concludent de altfel "în definitiv, măștile nu pot măștile nu pot relua totul" Toată viața ne pregătim măștile de rigoare cu ipocrizie și prețiozitate: "și eu eueueueueueueueueueueu" Dragostea e doar un carnaval la Veneția.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Daniela, uite subscriu 100% la ce ți-a scris Adrian mai sus (deși poate știi poate nu știi că ăsta nu este un lucru obișnuit pentru mine).
pentru textul : eine kleine musik deIar dacă scuzele mele contează, uite, ți le ofer.
Atitudinea ta pare menită să mă facă să mă simt vinovat fără explicație, iar asta e chiar nashpa.
Dacă totuși rămâi pe aici, îți promit că data viitoare când voi avea de criticat, o voi face fără mănuși, ca să văd dacă tu chiar vrei numai laude.
Dacă este așa, nu îmi fac griji... vei găsi destule site-uri care te vor linguși la greu.
Însă eu aveam altă părere despre tine, până acum.
A
Luminița, te rog să ai un minim respect când comentezi. Am mâncat oare la aceeași masă? Am pus umărul să mutăm din loc aceeiași munți?
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deEu cred că Virgil și-a asumat aici riscul de a-ți spune pe șleau ceea ce eu n-am avut curajul de prima dată.
Acest poem este de șantier, dar asta nu e totul.
Atitudinea ta este lipsită de considerația necesară pentru cei care au pus mâna pe plaivaz înaintea ta, ca să nu spun cu mai multă inspirație.
Iar dacă vrei să te cufunzi în poetul Belizan și nu ai sesizat nici măcar ironia mea, îți pot recomanda o lista de cel puțin zece poeți importanți pe care merită să îi citești înainte să te afunzi în creația acestui poet mim care este Belizan.
precum spui! initial a fost fara "nu" in titlu. apoi mi s-a parut ca. desigur, mi s-a parut... Multam de toate!
pentru textul : scurt îndemn la cine știe ce desapphire, nici nu stiu cum sa incep.... filmul nu l am vazut, dar am citit despre el ( si eu tot un fel de basm am vrut, in care sa mi incerc puterile, fara a sti dinainte sortii), dar mi a intrat sub piele fierbinteala Povestașului, plus daimonul jucaus care, ferice de mine, piosul - vorba cuiva -, nu doarme nici cand muza mea recesiva ma lasa nici cand e mai complicata situatiunea. si acu tac, sa nu ma confunzi. da ma gandesc de un timp si la monastire. a argesului, logic vladimir, numa cel care renunta, stie cum e, saracu de moi (sic!). si eu vroiam sa zic vreo ceva de thomas kuhn, ăsta m a dat pe spate de la prima pagina, da, dupa cum ma stii si tu, is modest si timid din fire. o varianta ar fi aceea ca, aici, poate nici nu conteaza rezultatul, cat drumul si incercarile lui. vreau sa cred ( si eu chiar cred), in ac primavara-vara, ca am reusit sa ma joc cum am vrut eu, intr un spatiu si un timp dat, pe carele le stim cu totii. si nici sa zgarii ceva prea tare. ai spus si despre spiritul de colegialitate...e bun de perseverat pe ac drum, poate va ajung. si trag un claxon. promit
pentru textul : a căzut o stea de"Ca de obicei"? asta-i grav...:) Domnule Manolescu, și eu l-aș fi scris "altfel"...în alt context. Da, a crede este a iubi...și invers, funcția verbelor este comutativă. O vreme (?). Mulțumesc de vizită . P.S. Aș avea câte ceva de spus despre "morală", dar timpul mă strânge rău. Poate după sărbători, când își va lua gheara de pe mine.
pentru textul : Decembrie fără de înger dePaul, nu mi-ai cerut texte rerpezentative. Şi, păstrând, normal, proporţiile, nici textul meu nu mi-e tocmai reprezentativ. Oricum, cred c-am discutat o problemă destul de falsă.
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii demulțumesc, Adrian! acum văd cum privești tu poemul. și da, cu excepția "până ghetto-ul se recunoștea sub ziuă" care îmi pare o prețiozitate, voi prelua varianta ta.
pentru textul : the fifties depff, Cristina, hai, îmi strâng jucăriile. Mulţumesc. Dificil şi cinci, aşa-i. Dar mă voi răzbuna mai abitir, într-un alt episod, pe Adrian! Am zis!
pentru textul : Antoverb (provocare lingvistică) dePână atunci, felicitări pentru aşa minunăţie de exerciţiu editorului. Aştept şi eu ca premiu, ca umil participant, praful de pe toba Cristinei.
alma, eu cred ca tu incepi sa ai o problema. care nu are nici o legatura cu tot ce se petrece aici. tu insa simti nevoia sa iti rezolvi aici problema. si, cum spun medicii, folosesti un tratament nepotrivit pentru problema pe care o ai. si e pacat pentru ca nici problema nu se rezolva si te agiti degeaba. ce am scris eu mai inainte este o zicala romaneasca si ideea nu este in a jigni pe cineva ci a caracteriza o apucatura, o situatie. sper sa inteleaga paul asta. si oricine cade in hermeneutica lui de aici. in ce priveste tu, alina, ce are capra cu iapa? tu chiar nu pricepi ca aluneca spre penibil toata smiorcaiala asta? te-am obligat eu vreodata sa faci ceva? ba mai mult, te-am rugat eu sa o faci? pina si orice urma de recunostinta isi pierde orice haz cind cel ce o merita se coboara la ce te cobori tu. enigma mea este cum de tu nu pricepi asta. sau poate o fi asa de aiurea in romania zilele astea ca nu se mai vede binele de rau si normalul de anormalitate. ciudat...
pentru textul : îngeri sub cărămizi demă simt onorat, Adrianule Lisandrule, de atenţia acordată acestui text.
pentru textul : Zahărul şi zaharina, pielea şi plasticul deMulţumiri, i.p.v.
la fel de evident pentru mine e ca "anotimpul papusilor" o fost cea mai buna din concurs. tre sa accepti ca fiecare o avut topul lui si ca mina aia de scrieri care au iesit in evidenta s-au combinat in fel si chip in topurile personale. asa ca nu vad de ce fiecare hermeneist vrea sa-si impuna topul ca unicul adevarat, intocmai unui dictator. cit de copilarosi si ofticosi mai putem fi? nici un text din primele clasate nu s-a ridicat cu mult deasupra celorlalte. popularitatea si votul juriului puteau avea atitea alte configuratii, asa ca de ce n-o putem accepta pe cea care s-a impus?
pentru textul : Premiul de popularitate al concursului de poezie „Astenie de primăvară Hermeneia 2010” deîn contextul strict al textului eu m-am gîndit că cele 4 camere reprezintă copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrînețea. am și eu rezerve față de prezența lui "utilat" în același context cu "vremelnic". sună puțin kitsch. ori spui "utilat" și "provizoriu", ori spui "înzestrat" și "vremelnic". părerea mea de doi lei, grei.
pentru textul : apartament cu 4 camere denu stiu ce e de penita in articolul de mai sus! si nu inteleg daca articolelor le pot fi acordate penita, intru cat penita este o recunoastere a inspiratiei unui autor si a transmiterii a ceva peste calitatea liniara a scrierilor postate. nimic din acestea in articolul de mai sus care este circulat de pe un site literar pe altul, si pe deasupra a mai fost discutat anul trecut intr-o alta postare. cat priveste textul in sine, are parti bune, pe alocuri pretioase (din punctul de vedere al autorului), pe alocuri pretentioase (in pofida negarii autorului), dar si locuri unde da cu batu-n balta (" Ceea a ce pot fi mărturie e lipsa magnilocvenței la un om cu sufletul cald...")
pentru textul : Calistrat Costin în galaxia mea! deOk, aici m-a frapat "incapacitatea" autoarei de a zugravi indivizi dar, deopotriva, de harul ei de a zugravi in schimb atmosfera printr-o anume ingramadire care ii contureaza relieful. In general, dorinta de obiectivizare si sistematizare a structurii umane in tipologii (in proza desigur) indeparteaza pe scriitor de proza introspectiva si de configurarea unor eroi complecsi. Aici insa autoarea alege calea modificarii esentiale a materiei epice, ramanand consecventa cu realismul sau sintetic. Iar mutatia aceasta se produce la nivelul substantei epice si nu la nivelul tehnicii sau al posturii narative. De aceea am zis ca sunt multi kilometri, indiferent cum citesti acel numar. E mai bine asa? Bobadil.
pentru textul : we will always have sighisoara... deaşa aş vrea să citesc la ultimul vers. bravo! poem foarte echilibrat (vreau să zic). prima strofă e ţuţ. după părerea mea ar merita remarcată.
pentru textul : Toamna deAlina, multumesc pentru apreciere. A spune ca o consider subiectiva suna evident cu doua intelesuri si nici nu poate fi altfel. Da, si eu m-am gindit la asta dar va trebui sa lucrez cu mai multa atentie. As face o mare greseala daca nu as recunoaste ca sint printre textele la care lucrez cu cea mai mare placere.
pentru textul : mate blues deRaluca,
pentru textul : cântec de dragoste depărerea mea e că exagerezi cînd spui "...parodia aia aiurea dedicata tot ei;) personal ma dezgustase postarea". sînt convins că ştii ce vreau să spun şi fără să dezvolt o teorie a parodiei. "bun gata, nu o mai lalaiesc", îmi sînt dragi urechiuşele tale.
"îmi vor rebobina sufletul
cu fire toarse din scamele de ceaţă
căzute din altă lume" - frumos.
cred ca la ultimul vers, fiind pe masa de operatie, ar fi trebuit altceva decat "împuşcat".
pentru textul : entitatea 000 deotrăvit ar fi cuvantul mai potrivit aici.
Virgil, eu voi mai fi "inactiva" inca vreo doua saptamani fiindca la mine n-a inceput "scoala". Si mai am cred vreo doua saptamani in spate de cand n-am mai intrat pe site, dar a fost doar din lipsa de timp si stat "pe-acasa". Voi reincepe sa postez si sa comentez texte dupa data de zece octombrie.
pentru textul : un fel de numărătoare a bobocilor deFotografia este o artă. Pentru a deveni o operă de artă ea trebuie caprurată de un ochi talentat, tehnic chiar. Odată cu apariţia fotografiei digitale, oricine poate fi fotograf, toată lumea iubeşte fotografia şi îşi consideră pozele "bune", sau "frumoase". O poză clară, nu înseamnă o poză bună din punct de vedere artistic, contează lumina, umbrele, unghiul, culorile, expresia feţei... pentru a înţelege mai bine fotografia, ar trebui să ai aşa umpic habar despre pictură, despre vizual, despre artă...
Nu consider deci fotografia aceasta un "un kitsch desavirsit" ci o neînţelegere a arte fotografice, căci asta e o poză personală, ce pentru Queen Margot înseamnă foarte mult, însă această fotografie nu îşi are locul aici, ci în albumul de familie.
Sincer să fiu e mai bine să lăsăm poza asta în sertaru cu albumu de familie, că variantele propuse de D-nul Virgil nu ajută la creearea unei bucăţi de artă fotografică, sunt deja mult prea lucrate, culorile şi-au pierdut substanţialitatea şi mai tot.
Pentru a aduce o notă de profesionalism propun domnului Virgil, să "angajeze" şi editori specializaţi în vizual, care să aibe un ochi critic, şi pentru audio vizual, ci nu numai pentru scrieri. Un editor ar trebui să are rolu de a educa, sau cel puţin aşa consider, aşa s+ar forma o comunitate de invidiat.
pentru textul : my Mary deimi cer scuze daca am postat de 2 ori si va rog cu scuzele de rigoare sa ramana doar o postare. nu stiu ce s-a intamplat!
pentru textul : prăvălia cu 120 de uși deMultumesc pentru inspirata selectie a frumoaselor citate prezentate
pentru textul : (1) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Cantor decailean, respect listele. te astept cu nerabdare. fireste ca mi-as fi dorit sa fiu pe lista fara sa insist dar e bine oricum. bafta la go si go back! poate este o formula anume in loc de bafta, dar nu o stiu. cu respect, domnule!
pentru textul : de dragoste dem-a miscat mult poemul tau, mai ales ca ma aflu intr-una din acele perioade in care aproape in fiecare zi ma intreb cum ar fi sa-L iau pe Dumnezeu de brat, sa vorbesc cu El cum o faceam odata si efectiv sa stau acolo fara sa-mi mai pese ce se intampla in jur.
pentru textul : introfanie de toamnă I dedimpotriva, acum la recitire mie imi place si mi se pare potrivit cam totul, mai putin "ca un arc de primavara". suna aiurea
pentru textul : infinite flash 2 decredeam ca femeia cu papagali ofera mereu biletele de dragoste! o poezie pe gustul meu alex.
pentru textul : femeia cu papagali dedoar o paloare de hîrtie veche păstrată inutil în spatele unei oglinzi ............ poate doar tu pășind încet pe urmele tale într-o sală de așteptare golită de timp ............... ar trebui sa dau macar o penita... dar mai astept... sa mai citesc si alte texte... nostalgia din versurile citate mai sus imi pare atenuata de un oarecare retorism, o sententiozitate de care incerc sa ma feresc si eu...
pentru textul : cuvintele sînt dePrivind repetiția generală promisă, prin extensie, mă gândesc la William Shakespeare și „lumea-ntreagă e o scenă iar noi toți actori în ea." Această dedublare succesivă a domnului Pa și personalitatea multiplă pe care ți-o atribui vinovat e foarte interesantă. Neașteptată empatie. Finalul mi se pare concludent de altfel "în definitiv, măștile nu pot măștile nu pot relua totul" Toată viața ne pregătim măștile de rigoare cu ipocrizie și prețiozitate: "și eu eueueueueueueueueueueu" Dragostea e doar un carnaval la Veneția.
pentru textul : domnul Pa deo precizare as dori mai intai daca se poate: este un articol publicat intr-o revista sau o scrisoare primita de la AEV?
pentru textul : Ionut Caragea – Delirium Tremens dedeci merge :) scrii
în loc de steluțele celea multe pui linkul tă și anume acesta http://i517.photobucket.com/albums/u337/barganecaterina/121-1.jpg
pentru textul : seară de iulie în sat dePagini