din textul ăsta mi-a rămas 'inima îmi bătea ca un vecin în țeavă' tot e ceva la urma urmei! celelalte chestii, comparațiile cu berea băută mai devreme sau mai târziu de exemplu sunt penibile dar totuși m-au făcut să zâmbesc... deci, ce să zic, insistă poate iese și altceva decât o glumă sau o manea.
Am perceput poezia ta ca un popas inainte de inceputuri... atatea posibile inceputuri si pe umeri si crucea, in suflet corabia, dar care cumva trage a greu sufletului obisnuit poate prea mult cu "lumina laptoasa a zilei". Cateva simboluri m-au trimis departe cu gandul, si asa m-am intors si eu invariabil la "ziua de luni", adica la inceputul poeziei tale, regasind sensurile: "o calatorie singulara/etimologica prin subtilitati". Construita cu delicatete si dibacie, asa imi pare poezia ta, Virgil. Numai ... numai de apele s-ar "tulbura" cu un vant prielnic. Nu mi se pare insa reusita comparatia "parfumul locului gol / ... ca o gaura perfecta".
"marea lehamite" cu halena de frisca. cum reusesti tu sa-mi amintesti de politica de criza, cea schioapa, sasie si, naparat, pufoasa...
ma simt, deja, la pensie:)
"Tot ce îți trebuie este talent și un text bun. Un text care să te facă să vibrezi, să întorci capul. Un text care să aibă inefabil, să te răscolească, să nu te lase să îl uiți. Măcar și pentru o zi. Iar apoi să cauți să citești și altceva ce a scris acel autor. Pentru mine asta se numește notorietate. Restul e doar deșertăciune și goană după vînt." am citit cu placere.
înfiorător de adevărat și (conform părerii mele) elegant acest poem, Virgil. la fel cum, pe lângă morala pertinentă, îmi place și modul în care introduci atent finalul excepțional ( nu e un cuvânt mare): prețul acestor lucruri e mai sigur decît nodul unui ștreang un poem scris dintr-o suflare, cu o experiență de viață la care, probabil, voi avea acces cândva.
Ai dreptate. Nicolae Tzone este un postmodernist prin vocație, prin efortul depus în favoarea singurei sale muze, Cultura. Nu am văzut ilustrația Mihaelei Schiopu (o cunoscută arhitectă și graficiană, de altfel, pe care o cunosc și o salut) la textele lui Nicolae Tzone, dar mi-ai stârnit curiozitatea. Jocul propus între text, lucrarea lui Danu și accentul pe Tzone (și pe articol) este baroc prin abordare, oniric prin scenografie. O nouă alfabetizare ludică, suprarealistă.
imi place modul frust in care ai spus ce aveai pe suflet. si mie mi se pare ca e aplicată o reteta aici, dar rezultatul are claritate iar finalul trebuie sa spuna ceva si nu cred ca poate lipsi. cred ca e un poem simplu si plăcut. totusi, stiu ca la prima citire mi s-a parut ciudat ca ciorile să se intoarcă acasă toamna. ele pleaca dimineata si vin seara. cel putin asa e pe la mine.
Virgil, multumesc acestei aplecari ale tale asupra textului. Niciodata nu stiu cum se fac intamplarile in vietile noastre, nu incetez sa ma minunez de ele, it's amazing. Katya, ne este evident amandurora de o buna bucata de vreme ca nu suntem pe aceleasi lungimi de unda, dar asta nu poate fi decat de bine, atata vreme cat ne citim cu sufletul deschis. Tu esti o furnica harnica si o sa traiesti milioane de ani. Andu
măi matusalem decriogenat, când vorbești despre literatură ar fi bine să faci o plecăciune spre mekka și să-ți tragi vreo două palme scoase din context, cam ca și comentariile tale, pline de înțelepciunea Sifonului! apoi să bagi două citate în greacă și unul în ebraică ca să îți crescă iar ego-ul trufaș și prostesc, sau mai bine aruncă site-ul ăsta în aer, purtător al luminii absolute. concentrează-te!
Silvia, îmi place cum mi-ai numit poemul, chiar dacă nu ştiu exact ce te-a făcut să-l numeşti aşa. Poate că impresia de întortocheat vine de la faptul că nu ştiu să mă fac înţeleasă. Uneori nici eu nu mă înţeleg, aşadar nu am obiecţii când dau impresia unei femei întortocheate. Rafinată, nu poate decât să mă măgulească. Îţi spun şi ţie ce cred şi trebuie să mă crezi. Întâmplarea ne întâmplă, nu ne alege.
mereu mi-au placut la textele tale in proza ideea din dialog, insa modul cum ai scris dialogul nu prea stiu. La fel ca mai restul. Stiu ca proza mea era de-a dreptul infecta, deci nu prea ma pot exprima, insa, daca ar fi sa dau o sugestie( de simplu cititor, bineinteles), deci, daca ar fi sa dau o sugestie as spune sa mai bagi din cand in cand si cate o virgla in loc de punct. Parca se sacadeaza prea tare actiunea scrisa asa. iar cu privire la dialog, eu una par example, mereu m-am gandit cum as vorbi daca as fi personajul respectiv. i-as face o fisa de personaj(data nasterii, traume si bucurii, studii si deficiente etc.). na ca pana la urma is doua, cer iertare.:)
Aranca... agape e una si agapa e alta... la fel cum, apropos de "cautare" episteme si doxa nu reprezinta acelasi lucru... in materie de "chef" si "hinturi" iti dau dreptate, lumea e futila... insa din respect pentru o posibila exceptie nu m-as hazarda sa lansez judecati universale. Nu ma deranjeaza ironia ba chiar o apreciez de aceea as vrea ca in subsolul textelor mele sa te simti libera sa incalci toate regulile acestui site... am sa cer ingaduinta din partea proprietarului siteului ca tu sa poti spune orice si oricand, pe orice fel de ton sub textele postate de mine... nadajduiesc ca astfel, avand acest spatiu anume destinat defularii, restul comentariilor tale sa fie la obiect. Totusi nu e deloc vina mea ca in poeziile pe care le postez unii vad numai p... si pierd din vedere textul... iar aici daca nu ai chef sa cauti mai departe judeca poezia mea doar pana unde o poti intelege caci ea are sens si la nivelul la care te-ai situat... asta insa nu-ti da dreptul sa-i impiedici pe altii sa gaseasca si altceva. Cat despre "Trei Sarmale" au cei de acolo un bors de gaina delicios si niste lautari deosebiti... as zice ca sunt si profunzi dar n-as vrea sa te supar... tu si prietena care ti-a vorbit despre acest han sunteti oricand binevenite.
deci nu mă pot abține, legat de penița ta la octopus:
am un râs ciudat mă scutură și tremur
când maimuțele plutesc pe val dupa cutremur:))
eu cred că tu ar trebui să îți asumi pubertatea și tembelismul pe care domnul profesor Gorun Manolescu ți le-a evidențiat cu umor fin și ironie de clasă. când nu ești nostim ești desigur stupid:))
îmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
"o primăvară neagră îți mîngîie părul", "ne logodim cu disperare", "forțăm mâna lui dumnezeu"... imi plac imaginile puternice în cadre mici... poezia ca fotografie sau, mai bine spus, ca un tablou de magritte in care nu știi pe unde să intrii și încotro să iesi, în care te simți mic deși te știi mare.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
din textul ăsta mi-a rămas 'inima îmi bătea ca un vecin în țeavă' tot e ceva la urma urmei! celelalte chestii, comparațiile cu berea băută mai devreme sau mai târziu de exemplu sunt penibile dar totuși m-au făcut să zâmbesc... deci, ce să zic, insistă poate iese și altceva decât o glumă sau o manea.
pentru textul : îndrăzneşte-mă deîn orice caz, prezentarea poeziei, de excepţie.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deAm perceput poezia ta ca un popas inainte de inceputuri... atatea posibile inceputuri si pe umeri si crucea, in suflet corabia, dar care cumva trage a greu sufletului obisnuit poate prea mult cu "lumina laptoasa a zilei". Cateva simboluri m-au trimis departe cu gandul, si asa m-am intors si eu invariabil la "ziua de luni", adica la inceputul poeziei tale, regasind sensurile: "o calatorie singulara/etimologica prin subtilitati". Construita cu delicatete si dibacie, asa imi pare poezia ta, Virgil. Numai ... numai de apele s-ar "tulbura" cu un vant prielnic. Nu mi se pare insa reusita comparatia "parfumul locului gol / ... ca o gaura perfecta".
pentru textul : netulburarea apelor deauto-citirile nu se inregistreaza - varianta care mi s-ar parea absolut corecta si de bun simt - si noi facem valuri intr-o copaie?
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – dedane, cuvintele tale mi-au amintit de duminicile in care cantam in corul bisericii cu fratele meu. te ține vocea? ia loc aici, multumesc
pentru textul : crucile deFelicitări, Raluca Sandor!
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 de"marea lehamite" cu halena de frisca. cum reusesti tu sa-mi amintesti de politica de criza, cea schioapa, sasie si, naparat, pufoasa...
pentru textul : Şedinţa dema simt, deja, la pensie:)
Alina, onorat! Site-ul ți l-am lăsat pe mess, ca să nu facem reclamă.
pentru textul : paul blaj - poetul miazănoapte - ed. Napoca Star - Cluj - 2010 de"Tot ce îți trebuie este talent și un text bun. Un text care să te facă să vibrezi, să întorci capul. Un text care să aibă inefabil, să te răscolească, să nu te lase să îl uiți. Măcar și pentru o zi. Iar apoi să cauți să citești și altceva ce a scris acel autor. Pentru mine asta se numește notorietate. Restul e doar deșertăciune și goană după vînt." am citit cu placere.
pentru textul : interviu deînfiorător de adevărat și (conform părerii mele) elegant acest poem, Virgil. la fel cum, pe lângă morala pertinentă, îmi place și modul în care introduci atent finalul excepțional ( nu e un cuvânt mare): prețul acestor lucruri e mai sigur decît nodul unui ștreang un poem scris dintr-o suflare, cu o experiență de viață la care, probabil, voi avea acces cândva.
pentru textul : tăcerea hienei deAi dreptate. Nicolae Tzone este un postmodernist prin vocație, prin efortul depus în favoarea singurei sale muze, Cultura. Nu am văzut ilustrația Mihaelei Schiopu (o cunoscută arhitectă și graficiană, de altfel, pe care o cunosc și o salut) la textele lui Nicolae Tzone, dar mi-ai stârnit curiozitatea. Jocul propus între text, lucrarea lui Danu și accentul pe Tzone (și pe articol) este baroc prin abordare, oniric prin scenografie. O nouă alfabetizare ludică, suprarealistă.
pentru textul : Poezie solemnă pentru Nicolae Tzone demierci, Silviu, utranspiratie de cateva ore, e-adevarat. oase de gand, uscate...
pentru textul : umbiguităţi deimi place modul frust in care ai spus ce aveai pe suflet. si mie mi se pare ca e aplicată o reteta aici, dar rezultatul are claritate iar finalul trebuie sa spuna ceva si nu cred ca poate lipsi. cred ca e un poem simplu si plăcut. totusi, stiu ca la prima citire mi s-a parut ciudat ca ciorile să se intoarcă acasă toamna. ele pleaca dimineata si vin seara. cel putin asa e pe la mine.
pentru textul : corespondență de septembrie deVa multumesc mult si va astept la cenaclu!
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deVirgil, multumesc acestei aplecari ale tale asupra textului. Niciodata nu stiu cum se fac intamplarile in vietile noastre, nu incetez sa ma minunez de ele, it's amazing. Katya, ne este evident amandurora de o buna bucata de vreme ca nu suntem pe aceleasi lungimi de unda, dar asta nu poate fi decat de bine, atata vreme cat ne citim cu sufletul deschis. Tu esti o furnica harnica si o sa traiesti milioane de ani. Andu
pentru textul : nu scriu poezie dein fata a ceea ce a evidentiat Dorin, dand la o parte unele altele, imi scot palaria!
pentru textul : zilele/cuie și fachirul din noi deMulțumesc de întâmpinare! Sper să nu mai uit să folosesc diacriticele la comentarii ...
pentru textul : Graal deun text bun, chiar daca nu poate place tuturor. eu as mai adauga mister, mai ales spre final
pentru textul : Autodafé demăi matusalem decriogenat, când vorbești despre literatură ar fi bine să faci o plecăciune spre mekka și să-ți tragi vreo două palme scoase din context, cam ca și comentariile tale, pline de înțelepciunea Sifonului! apoi să bagi două citate în greacă și unul în ebraică ca să îți crescă iar ego-ul trufaș și prostesc, sau mai bine aruncă site-ul ăsta în aer, purtător al luminii absolute. concentrează-te!
pentru textul : psalm detextul e mai vechi, îl țin minte bine, mi-a plăcut și atunci domnule costin, dați-ne și poezii mai noi, pentru pulsul vremurilor cu prețuire...
pentru textul : nais tu mit iu dela: găscă, toata, vânda .
pentru textul : bioetanol deSilvia, îmi place cum mi-ai numit poemul, chiar dacă nu ştiu exact ce te-a făcut să-l numeşti aşa. Poate că impresia de întortocheat vine de la faptul că nu ştiu să mă fac înţeleasă. Uneori nici eu nu mă înţeleg, aşadar nu am obiecţii când dau impresia unei femei întortocheate. Rafinată, nu poate decât să mă măgulească. Îţi spun şi ţie ce cred şi trebuie să mă crezi. Întâmplarea ne întâmplă, nu ne alege.
pentru textul : mult-prea-întâmplarea demereu mi-au placut la textele tale in proza ideea din dialog, insa modul cum ai scris dialogul nu prea stiu. La fel ca mai restul. Stiu ca proza mea era de-a dreptul infecta, deci nu prea ma pot exprima, insa, daca ar fi sa dau o sugestie( de simplu cititor, bineinteles), deci, daca ar fi sa dau o sugestie as spune sa mai bagi din cand in cand si cate o virgla in loc de punct. Parca se sacadeaza prea tare actiunea scrisa asa. iar cu privire la dialog, eu una par example, mereu m-am gandit cum as vorbi daca as fi personajul respectiv. i-as face o fisa de personaj(data nasterii, traume si bucurii, studii si deficiente etc.). na ca pana la urma is doua, cer iertare.:)
pentru textul : Tableta deAranca... agape e una si agapa e alta... la fel cum, apropos de "cautare" episteme si doxa nu reprezinta acelasi lucru... in materie de "chef" si "hinturi" iti dau dreptate, lumea e futila... insa din respect pentru o posibila exceptie nu m-as hazarda sa lansez judecati universale. Nu ma deranjeaza ironia ba chiar o apreciez de aceea as vrea ca in subsolul textelor mele sa te simti libera sa incalci toate regulile acestui site... am sa cer ingaduinta din partea proprietarului siteului ca tu sa poti spune orice si oricand, pe orice fel de ton sub textele postate de mine... nadajduiesc ca astfel, avand acest spatiu anume destinat defularii, restul comentariilor tale sa fie la obiect. Totusi nu e deloc vina mea ca in poeziile pe care le postez unii vad numai p... si pierd din vedere textul... iar aici daca nu ai chef sa cauti mai departe judeca poezia mea doar pana unde o poti intelege caci ea are sens si la nivelul la care te-ai situat... asta insa nu-ti da dreptul sa-i impiedici pe altii sa gaseasca si altceva. Cat despre "Trei Sarmale" au cei de acolo un bors de gaina delicios si niste lautari deosebiti... as zice ca sunt si profunzi dar n-as vrea sa te supar... tu si prietena care ti-a vorbit despre acest han sunteti oricand binevenite.
pentru textul : Impresii dedeci nu mă pot abține, legat de penița ta la octopus:
am un râs ciudat mă scutură și tremur
când maimuțele plutesc pe val dupa cutremur:))
eu cred că tu ar trebui să îți asumi pubertatea și tembelismul pe care domnul profesor Gorun Manolescu ți le-a evidențiat cu umor fin și ironie de clasă. când nu ești nostim ești desigur stupid:))
pentru textul : echivoc din octombrie deNici vorba de supărare. Este vorba de maniera de a face critică. Când faci o afirmaţie, ea trebuie argumentată.
Apoi felul în care trageţi concluzii citind doar trei poeme, mi se pare neprofesionist.
Vă asigur că nu voi veni niciodată cu resentimente asupra textelor dvs..
Toate cele bune!
pentru textul : placebo deîmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
pentru textul : dimineți kafkiene I deam băgat textul meu prostesc înainte de a-l citi pe al tău cu.... Lasă! Altădată
pentru textul : nerușinare de"o primăvară neagră îți mîngîie părul", "ne logodim cu disperare", "forțăm mâna lui dumnezeu"... imi plac imaginile puternice în cadre mici... poezia ca fotografie sau, mai bine spus, ca un tablou de magritte in care nu știi pe unde să intrii și încotro să iesi, în care te simți mic deși te știi mare.
pentru textul : antiplatonice VII deMerçi de trecere.
pentru textul : de dragoste și gândaci de Colorado dePagini