Ionuț,
iată două întîmplări de pe vremea cînd noi copiii din Turburea Valley am dezvoltat primul motor de căutare pe principiul rece rece/cald cald. era primul cod Google. am o proză scurtă cu Lina lu’ Mărin unde mi-am permis să mai aduc din condei dar ce urmează este real.
așadar:
1. într-o zi mama a adus acasă doi puieți de nuc. unul era verde și viguros ca speranța ta de a ajunge mare poet, altul era galben tot ca frunza de tutun calitatea prima . Lina lu’ Mărin a zis –vreau și eu unul. alege! și Lina l-a ales pe cel verde, te uitai la el și parcă deja mirosea a nuci numai bune de mîncat. au fost plantați la douăzeci de pași unul de altul. nucul Linei nu a făcut nuci niciodată și s-a dus după zece ani unde se duc nucii cînd mor. al nostru e și acum la poartă mai înalt decît buturile tale de la rugby și face niște nuci mari cît oul de gîscă.
2. la două luni așa Lina se certa cu ai mei. ăștia se certau simplu și sănătos adică înțelegeai ceva din ceartă cu înjurătura în clar, peremptoriu cum ar zice un poet ca tine. împăcarea venea ca o primăvară timpurie fară semne fără nimic. număram anotimpurile după ciclul ceartă-împăcare. și uite că mă nimeresc acasă pe timpul vrajbei lor. m-am dus prin vie să mă uit la un piersic. și hop și Lina! domnule Caragea și măi Ionuț știi tu cum m-a făcut Lina pe mine? m-a băgat și m-a scos de parcă venise ciuma lui vodă Caragea. nu aveam cruce la cap nu aveam mireasă nici aici nici pe altă lume și îmi striga moartea pînă și cu clopotul de la gîtul vacii. mă uitam la puful piersicilor și nu am zis nimic. Lina a dat cu pumnii printre picioare ca atunci cînd spargi un lemn- spune mă mutule și tu ceva să am cu cine să mă cert!
Marga,
deși nu ai înțeles mesajul tu ești din nou o prezență fermecătoare.
Fac parte dintre cei care nu se tem de așa-zisele clișee. Cred că ele pot fi revalorizate - doar nimeni nu aruncă argintăria atunci când căpăta patină! Însă textul de față m-a făcut să mă clatin, așa cum mă clatin într-un autobuz unde am nenorocul să nimeresc lângă o domnișoară puternic parfumată în esențe dulci. Am trecut de prima strofă, cu a sa “genune de umbră” și "clepsidră albastră a nopții", spunându-mi că nu trebuie să mă las copleșită și că, la urma urmei, orice text merită șansa unei interpretări holistice. Însă n-a fost chip să mă mișc degajat prin încrengătura de adjective (și asta o spune cineva căruia i se reproșează, uneori, folosirea lor excesivă). Recunosc că am ieșit destul de amețită și fără să reușesc ce mi-am propus - luând, totuși, un fragment care merita, cred, un destin mai bun: "Aud de departe rădăcini de baobab Crescând până-mi străpung bătăile inimii" Să nu te superi - apreciez unele din textele tale (nici acum n-am uitat proza aceea despre încălzirea globală) dar pe acesta prefer să îl uit; deși bănuiesc că ai pus mult suflet în el, sau poate tocmai din cauza balanței care înclină excesiv către o emoție îndelung glazurată, eu n-am reușit să mi-l apropii.
Un text care abunda in elemente anatomice de tip cerebral, care il face destul de greu de perceput. In primul vers apare o afirmatie prin negatie "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea", dar cu toate astea dati un atribut vocii "frumoase", atribut care, pe langa faptul ca este slab, combate ideea initiala a versului. "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea ...descriere" se contrazice singur. La "Albastru verii" am o banuiala ca ar trebui scris articulat. Stiu ca "albastru" adjectival se scrie nearticulat, dar daca as fi zis "movul verii" clar apare si articol pentru ca se substantivizeaza. Cel putin asa cred... Chiar mi-as dori o a doua parere, daca poate cineva sa dea o explicatie gramaticala ceva mai logica si mai coerenta. Cred ca varianta corecta este "globi oculari", dar daca e intentionat("licenta") pentru pastrarea unui ritm... e bine. "foaia cocolosita" ... atribut stilistic destul de inestetic (parerea mea). Mi se pare mai reusita strofa a doua fara "floricele" scientologice si cu idei mult mai poetice. Ialin
o mica greseala: pasare Phoenix nu Pheonix. in prima strofa sint putin clisee imaginile date, spre banal. continutul strofei 2 se ciocneste iarasi de banala strofa 3. nu inteleg de ce in subtitlu pui acelasi lucru; apartine poezia unui volum? ce sens are?
Paul, merci pentru citire. Abscons nu este însă un neologism. Este cel mult un termen livresc. Vezi termenul în franceză şi mai ales latinescul absconsus. Dar s-ar putea să ai dreptate cu nepotrivirea lui acolo de vreme ce nu am intenţionat să comunic ideea de ascuns sau obscur. Deci mă mai gîndesc şi e posibil să schimb. Deşi... I love this word..
...Până la "în fine" este un text excelent, de peniţă. Un discurs ironic, din perspectivă misogină, tapetat cu metafore foarte şi extraordinar de inspirate. Un cotidian existenţial redat firesc şi cu atâta lejeritate. În limbaj academic fie spus, mişto tare :)
...După "în fine", se schimbă decorul, se accentuează ideea abstractă de mai sus, restrângându-se sensul, altfel spus, "devine prea serioasă" prin acele trimiteri.
Ca discuţia noastră să fie utilă şi pentru alţii, daţi-mi voie să vin cu următoarele sugestii.
1. Plec de la premisa ca H., ca şi alte site-uri de acest gen este şi unul de informare şi nu numai de creaţie.
2. În acest sens dispunând de un set de documente privind diversele curente, constând în „manifeste” (suprarealist(e), dadaist, fracturist, postmodernism românesc, boierim, infrarealism, etc.) şi încercări de definire (e.g. a PoMo, douămiism, minimalism, maximalism dar şi altele). , aş putea să le pun la dispoziţie.
3. În acest fel, fiecare dintre noi care are chef, ar putea să deducă, plecând de la ele, în ce măsură „programul” de la care s-a plecat s-a realizat, eventual modificâdu-se pe parcurs.
4. In fine, daca si altii dispun de astfel de documente, le pot pune si ei la dispozitie.
Younger Sister, te rog să te străduiești să îți susții motivele pentru care evidențiezi un text cu o peniță. Răspunsul tău empatic, deși de apreciat, nu este suficient. Virgil, îmi pare rău pentru intervenția off-topic.
imi place mult scriitura poemului. mai in joaca, mai in serios, ti-a iesit un tecst vioi, amuzant. coloratia linvistica e perfect sustinuta si descreteste. imi aduce aminte de miron radu paraschivescu de la noi, dar asta pentru ca o alta comparatie nu prea am in minte. in orice caz, un tecst suplu.
Scuza-mi sinceritatea. Textul dumitale mi se pare declarativ-discursiv de la un capat la altul. Pentru mine, poezia, adica sugestia dincolo de cuvinte (pentru ca acestea nu o pot exprima decat prin intensitatea trairii) lipseste. Este numai o pararere. Fireste, subiectiva.
De ce textul e în atelier? Aştept nişte explicaţii. La fel, nu am primit răspuns nici la subsolul textului "... şlefuind stiletul lirei cu mâna-nsângerată...".
Poezia câștigă cu fiecare recitire. Sau cititorul se îmbogățește cu fiecare nouă citire. Poate se diluează puțin ca mesaj exact acolo unde cred că ai vrut poate să spui mai mult, dar te-ai ascuns (chiar în partea în care ar trebui să fie cel mai puternic, unde se "subțiază" și vizual). De fiecare dată mă întreb, citindu-te, dacă multiplele drumuri și intersecții pe lângă care ne treci aparent în goană, Monica, sunt întâmplătoare. Am ajuns la concluzia că nu; și cred eu că acesta este un farmec al scrisului tău.
text în general reușit pe temă, una baladescă, cu inserții de lirism obs.: - aritmie și silabă în plus la "Când strigă prin timp o istorie frumoasă." ("is-to-ri-e"), silabă în plus și la "O tristă vibrație din clopote dusă" (vi-bra-ți-e) - cine este "Crin-armăsarul" și ce a făcut el? Apare în text o singură dată și atunci rămâne suspendat întru cătarea Oanei, în munți
observatie de "clasificare" sau care pare doar "simpla", deschide o discutie, extrem de interesanta, despre "ce s-a avut in vedere in subtext". Nu-mi ramane, deocamdata, decat sa-i multumesc domnului Titarenco cu intentia mea clara de a reveni.
fa un experiment. taie din fiecare vers jumatate si vezi ce iese. nu, nu glumesc.
cam asa, de ex
Rareori oamenii spun
de teamă să nu se surpe cetăţile
S-ar amesteca printre bolovani
atunci când nu sunt captivi în sarma ghimpată
Am încercat astăzi să tac,
Simplu, fără explicaţii poetice
mie imi place mai mult asa, cu fragment de cod lipsa. lasa si cititorul sa completeze cu codurile lui
cum ti se pare?
versurile acestea, prin simplitatea si imaginea sugerata, m-au trimis la o posibila varianta de Escher ("Sky and water"), la translatiile sale interioare. deosebite.
mi-a placut "trebuia să trec apele decolorate de insomnie" si nu mi-au placut "plamanii tai" din ultima strofa. sar prea mult in evidenta, chiar dau isi au rostul lor. frumos spus:"nu pot urca mai departe mă ascund în nașteri obscure aici bântuie o răcoare neîmblânzită" si interesant "ascunsa" ideea nasterii "sange din sangele tau" exprimata in versurile:"să las din mine sângele germinând plantații nesfârșite de iasomie". este, intr-adevar, o aglomerare de imagini, dar te tin cu sufletul la gura si construiesc o poezie foarte buna
( Nu-mi place cum suna "cu cuvintele".) Imaginile sint atit de plastice, de apropiate incit ar trebui pusa undeva o placa de avertizare: "Objects in the mirror are closer than they seem", ca pe marile autostrazi ... O dureroasa inviere in prag de primavara.
Cu adevarat de exceptie cele doua interventii anterioare. Eu fiind totusi, pana sambata, 21 iunie doar organizatorul acestei polemici, nu voi interveni pana atunci. Apoi... Dumnezeu cu mila ...:-) Astept, dupa cum am mai spus, si alte pareri in acest subsol pana atunci. Pe cea mai pertinenta si sustinuta cu argumente o voi premia cu 100 USD cash. Multumesc, Andu P.S. Virgile, sper ca tu de fapt nu erai asa de suparat pe mine sau asa de adancit in lecturi paralele de nu mai stiai cine-i C. Bukovski :-)
am uitat sa multumesc aritmosei, de aceea am aplelat la un al doilea comentariu. raspunsul meu, punct cu punct, la comentariul aritmosei urmeaza imediat dupa spatiul liber in primul meu comentariu de aici, dupa ce ii multumisem persephonei. mi s-a parut o lipsa de respect sa nu multumesc si aritmosei, de aici revenirea mea de tip ..."chatist". plus ca a doua parte a comentariului meu initial aparea fara destinatar. cunosc bine regulile site-ului si incerc sa le respect. ma intreb daca acelasi lucru se intampla si in comentariul arancai. plus ca mi se pare corect sa fi spus " imi amintesc (ideile) de o alta poezie, alt cantec."
Text amorf şi lipsit de orice tip de sensibilitate. Ca în cele mai multe scrieri pe care le propuneţi, exploataţi până la exasperare descriptivul afectat/ căutat, de altfel, acest demers este apanajul lipsei ideii şi a discursului = a substanţei.
Am mai spus, repet - a compune muncitoreşte imagini/ aforisme/ verdicte... (cele mai multe, în genitiv) şi a le lega cu verbe nu va însemna niciodată"poezie", cu atât mai mult cu cât ele, imaginile, sunt de o sforţare evidentă şi bolnăvicioasă:
"pe mine m-a prins cu un ac de bluza luminii/ o auzeam certînd ploaia/ aerul cosea rana scoarţei de piersic/ ziua îşi adunase igliţele / rujul oglinda basculele/ oraşele îşi puseseră ochelarii de lună/ toate becurile merseseră la culcare" etc sunt pur şi simplu pompoase şi goale pe dinăuntru. E ca şi cum aţi zbiera la cititor "vezi ce fain le mai zic?".
Da, sunt de acord că aveţi o aptitudine pentru pastel, dar numai şi numai atunci când desenaţi cu măsură şi când acest desen are şi o ramă potrivită, ceea ce se întâmplă extrem de rar. Cu alte cuvinte, puteţi vopsi satisfăcător o casă, în zilele bune o puteţi chiar mobila, dar nu puteţi construi respectiva casă. Un bun zugrav, dar nu arhitect. Cel puţin nu până vă debarasaţi de acest stil superficial şi autosuficient.
"sigur, asta e un site de literatura. dar cred ca poate fi apreciata si decizia de a scrie, pur si simplu, despre ceva. idei sunt, pasaje surprinzatoare sunt, oricum.".... Corect. De aceea exista Santierul literar.
Again, avem doua probleme aici: prima, care anume este scopul cu care Cristina foloseste site-ul. A doua, este frecventa cu care Cristina posteaza astfel de "materie prima".
Cu siguranta nu dispretuiesc experienta ei si nici preocuparile ei. Dar, asa cum am scris initial "ceea ce este regretabil este faptul ca ai putea folosi astfel de materiale ca materie prima pentru a face arta.". Dar ea alege doar sa se "descarce" aici. Nu sa creeze. Acest lucru eu am numit "blogareala". Si sper sa fi fost inteles. Hermeneia, intr-un mod deliberat, nu contine sectiunea de blog. Exista optiunile de note si jurnal in contextul prozei, sau "cutia cu nisip" in contextul experimentului. Si ele pot fi vazute ca inrudite cu blogul. Daca daca cineva alege sa posteze mediocru chiar si acolo, ma tem ca putini vor mai fi interesati sa citeasca asa ceva. Pentru simplul motiv ca, de bine de rau, Hermeneia se straduieste sa fie un site de literatura online. Oricit de mult este dispretuita sau abuzata notiunea de literatura online.
Sixtus, imi pare rau ca nu ti-a placut poezia mea dar iti multumesc de trecere. Minotaurul nu este o obsesie. Face parte dintr-o suita tematica inspirata de ceea ce am vazut in Grecia. Sunt inca sub impresia celor vazute, deci e probabil sa mai scriu despre minotaur.
poazia asta a fost postata la 5 minute dupa ce a fost scrisa. mereu fac asta ... niciodata nu e de bine.
ulterior au fost lucruri in ea care nu mi-au placut nici macar mie.
acum.. repetitiile... repetitiile acelea imi par ca redau o anumita stare. daca o citesti repede-repede - parca ele au sens.
cat despre... hai-huiul poeziei asteia - daca mai treci pe aici, spune-mi de iti place mai tare varianta asta. chiar ti-as multumi de feed-back. iar rugaminta nu iti e adresata doar tie.
apoi as mai scoate faza cu zambetul fetitei. dar parca mi-e mila de el :))
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mihaela,
mulțumesc.
Ionuț,
iată două întîmplări de pe vremea cînd noi copiii din Turburea Valley am dezvoltat primul motor de căutare pe principiul rece rece/cald cald. era primul cod Google. am o proză scurtă cu Lina lu’ Mărin unde mi-am permis să mai aduc din condei dar ce urmează este real.
așadar:
1. într-o zi mama a adus acasă doi puieți de nuc. unul era verde și viguros ca speranța ta de a ajunge mare poet, altul era galben tot ca frunza de tutun calitatea prima . Lina lu’ Mărin a zis –vreau și eu unul. alege! și Lina l-a ales pe cel verde, te uitai la el și parcă deja mirosea a nuci numai bune de mîncat. au fost plantați la douăzeci de pași unul de altul. nucul Linei nu a făcut nuci niciodată și s-a dus după zece ani unde se duc nucii cînd mor. al nostru e și acum la poartă mai înalt decît buturile tale de la rugby și face niște nuci mari cît oul de gîscă.
2. la două luni așa Lina se certa cu ai mei. ăștia se certau simplu și sănătos adică înțelegeai ceva din ceartă cu înjurătura în clar, peremptoriu cum ar zice un poet ca tine. împăcarea venea ca o primăvară timpurie fară semne fără nimic. număram anotimpurile după ciclul ceartă-împăcare. și uite că mă nimeresc acasă pe timpul vrajbei lor. m-am dus prin vie să mă uit la un piersic. și hop și Lina! domnule Caragea și măi Ionuț știi tu cum m-a făcut Lina pe mine? m-a băgat și m-a scos de parcă venise ciuma lui vodă Caragea. nu aveam cruce la cap nu aveam mireasă nici aici nici pe altă lume și îmi striga moartea pînă și cu clopotul de la gîtul vacii. mă uitam la puful piersicilor și nu am zis nimic. Lina a dat cu pumnii printre picioare ca atunci cînd spargi un lemn- spune mă mutule și tu ceva să am cu cine să mă cert!
Marga,
pentru textul : mic tratat de poezie dedeși nu ai înțeles mesajul tu ești din nou o prezență fermecătoare.
Fac parte dintre cei care nu se tem de așa-zisele clișee. Cred că ele pot fi revalorizate - doar nimeni nu aruncă argintăria atunci când căpăta patină! Însă textul de față m-a făcut să mă clatin, așa cum mă clatin într-un autobuz unde am nenorocul să nimeresc lângă o domnișoară puternic parfumată în esențe dulci. Am trecut de prima strofă, cu a sa “genune de umbră” și "clepsidră albastră a nopții", spunându-mi că nu trebuie să mă las copleșită și că, la urma urmei, orice text merită șansa unei interpretări holistice. Însă n-a fost chip să mă mișc degajat prin încrengătura de adjective (și asta o spune cineva căruia i se reproșează, uneori, folosirea lor excesivă). Recunosc că am ieșit destul de amețită și fără să reușesc ce mi-am propus - luând, totuși, un fragment care merita, cred, un destin mai bun: "Aud de departe rădăcini de baobab Crescând până-mi străpung bătăile inimii" Să nu te superi - apreciez unele din textele tale (nici acum n-am uitat proza aceea despre încălzirea globală) dar pe acesta prefer să îl uit; deși bănuiesc că ai pus mult suflet în el, sau poate tocmai din cauza balanței care înclină excesiv către o emoție îndelung glazurată, eu n-am reușit să mi-l apropii.
pentru textul : Prin colțul tocit al ferestrei demultumesc dl.Virgil.
pentru textul : Femeia de casă deUn text care abunda in elemente anatomice de tip cerebral, care il face destul de greu de perceput. In primul vers apare o afirmatie prin negatie "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea", dar cu toate astea dati un atribut vocii "frumoase", atribut care, pe langa faptul ca este slab, combate ideea initiala a versului. "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea ...descriere" se contrazice singur. La "Albastru verii" am o banuiala ca ar trebui scris articulat. Stiu ca "albastru" adjectival se scrie nearticulat, dar daca as fi zis "movul verii" clar apare si articol pentru ca se substantivizeaza. Cel putin asa cred... Chiar mi-as dori o a doua parere, daca poate cineva sa dea o explicatie gramaticala ceva mai logica si mai coerenta. Cred ca varianta corecta este "globi oculari", dar daca e intentionat("licenta") pentru pastrarea unui ritm... e bine. "foaia cocolosita" ... atribut stilistic destul de inestetic (parerea mea). Mi se pare mai reusita strofa a doua fara "floricele" scientologice si cu idei mult mai poetice. Ialin
pentru textul : Din vocea ta deo mica greseala: pasare Phoenix nu Pheonix. in prima strofa sint putin clisee imaginile date, spre banal. continutul strofei 2 se ciocneste iarasi de banala strofa 3. nu inteleg de ce in subtitlu pui acelasi lucru; apartine poezia unui volum? ce sens are?
pentru textul : Uneori sufletul meu deAm incercat sa sterg un text si m-am trezit cu:
"Introducerea datelor pentru "Experiment literar" este obligatorie."
pentru textul : hermeneia 3.0-c deam uitat : felicitari pentru Hermeneia si membrii sai la 6 luni de existenta . In curand va iesi primul dintisor..
pentru textul : jurnal de nesomn V dePaul, merci pentru citire. Abscons nu este însă un neologism. Este cel mult un termen livresc. Vezi termenul în franceză şi mai ales latinescul absconsus. Dar s-ar putea să ai dreptate cu nepotrivirea lui acolo de vreme ce nu am intenţionat să comunic ideea de ascuns sau obscur. Deci mă mai gîndesc şi e posibil să schimb. Deşi... I love this word..
pentru textul : revelație deFain!
...Până la "în fine" este un text excelent, de peniţă. Un discurs ironic, din perspectivă misogină, tapetat cu metafore foarte şi extraordinar de inspirate. Un cotidian existenţial redat firesc şi cu atâta lejeritate. În limbaj academic fie spus, mişto tare :)
...După "în fine", se schimbă decorul, se accentuează ideea abstractă de mai sus, restrângându-se sensul, altfel spus, "devine prea serioasă" prin acele trimiteri.
Seară frumoasă!
pentru textul : Ziua cu trei picioare devarianta mea:
mama
o voce în care
mă cuibăream ca o pisică udă,
întoarsă din primele ei escapade
mă lua în brațe
nu știam ce să facem
cu timpul tors
prin casele străine
încerc să îmi aduc aminte
cum râdea
știu tăcerile ei
pentru textul : felie crocantă deaveau gustul feliei crocante
și a untului proaspăt
lăsat dimineața
pe masă
Ca discuţia noastră să fie utilă şi pentru alţii, daţi-mi voie să vin cu următoarele sugestii.
1. Plec de la premisa ca H., ca şi alte site-uri de acest gen este şi unul de informare şi nu numai de creaţie.
pentru textul : Recuperarea Realului de2. În acest sens dispunând de un set de documente privind diversele curente, constând în „manifeste” (suprarealist(e), dadaist, fracturist, postmodernism românesc, boierim, infrarealism, etc.) şi încercări de definire (e.g. a PoMo, douămiism, minimalism, maximalism dar şi altele). , aş putea să le pun la dispoziţie.
3. În acest fel, fiecare dintre noi care are chef, ar putea să deducă, plecând de la ele, în ce măsură „programul” de la care s-a plecat s-a realizat, eventual modificâdu-se pe parcurs.
4. In fine, daca si altii dispun de astfel de documente, le pot pune si ei la dispozitie.
Nu am auzit de:
"Aici nu poţi scrie ceea ce gândeşti?"
"pe care azi nu l-am mai găsit. Să înţeleg că fost aşa se slab?"
In plus am zis:
"Nu uita ca se lucreaza la site inca si e posibil sa se fi pierdut ultimele inregistrari din cauza asta."
Nu inteleg unde am facut "o trgaedie din asta"...
s-o lasam asa cum e...
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deYounger Sister, te rog să te străduiești să îți susții motivele pentru care evidențiezi un text cu o peniță. Răspunsul tău empatic, deși de apreciat, nu este suficient. Virgil, îmi pare rău pentru intervenția off-topic.
pentru textul : colivia de oțel deimi place mult scriitura poemului. mai in joaca, mai in serios, ti-a iesit un tecst vioi, amuzant. coloratia linvistica e perfect sustinuta si descreteste. imi aduce aminte de miron radu paraschivescu de la noi, dar asta pentru ca o alta comparatie nu prea am in minte. in orice caz, un tecst suplu.
pentru textul : Mademoiselle Paradis, l` amour du maur Ali Abu deScuza-mi sinceritatea. Textul dumitale mi se pare declarativ-discursiv de la un capat la altul. Pentru mine, poezia, adica sugestia dincolo de cuvinte (pentru ca acestea nu o pot exprima decat prin intensitatea trairii) lipseste. Este numai o pararere. Fireste, subiectiva.
pentru textul : gândul deDe ce textul e în atelier? Aştept nişte explicaţii. La fel, nu am primit răspuns nici la subsolul textului "... şlefuind stiletul lirei cu mâna-nsângerată...".
pentru textul : Box(II) dePoezia câștigă cu fiecare recitire. Sau cititorul se îmbogățește cu fiecare nouă citire. Poate se diluează puțin ca mesaj exact acolo unde cred că ai vrut poate să spui mai mult, dar te-ai ascuns (chiar în partea în care ar trebui să fie cel mai puternic, unde se "subțiază" și vizual). De fiecare dată mă întreb, citindu-te, dacă multiplele drumuri și intersecții pe lângă care ne treci aparent în goană, Monica, sunt întâmplătoare. Am ajuns la concluzia că nu; și cred eu că acesta este un farmec al scrisului tău.
pentru textul : contingență detext în general reușit pe temă, una baladescă, cu inserții de lirism obs.: - aritmie și silabă în plus la "Când strigă prin timp o istorie frumoasă." ("is-to-ri-e"), silabă în plus și la "O tristă vibrație din clopote dusă" (vi-bra-ți-e) - cine este "Crin-armăsarul" și ce a făcut el? Apare în text o singură dată și atunci rămâne suspendat întru cătarea Oanei, în munți
pentru textul : Oana deobservatie de "clasificare" sau care pare doar "simpla", deschide o discutie, extrem de interesanta, despre "ce s-a avut in vedere in subtext". Nu-mi ramane, deocamdata, decat sa-i multumesc domnului Titarenco cu intentia mea clara de a reveni.
pentru textul : Nihilismul şi Cotitura lingvistică dedesi e interesanta poezia, strofa a doua are o tenta usor horror. "coboară vorba ta pe sul de lumină îmi taie jumătate de limbă" suna ciudat.
pentru textul : răsărit defa un experiment. taie din fiecare vers jumatate si vezi ce iese. nu, nu glumesc.
cam asa, de ex
Rareori oamenii spun
de teamă să nu se surpe cetăţile
S-ar amesteca printre bolovani
atunci când nu sunt captivi în sarma ghimpată
Am încercat astăzi să tac,
Simplu, fără explicaţii poetice
mie imi place mai mult asa, cu fragment de cod lipsa. lasa si cititorul sa completeze cu codurile lui
pentru textul : Umblet decum ti se pare?
versurile acestea, prin simplitatea si imaginea sugerata, m-au trimis la o posibila varianta de Escher ("Sky and water"), la translatiile sale interioare. deosebite.
pentru textul : Piatră cu piatră țara caldă demi-a placut "trebuia să trec apele decolorate de insomnie" si nu mi-au placut "plamanii tai" din ultima strofa. sar prea mult in evidenta, chiar dau isi au rostul lor. frumos spus:"nu pot urca mai departe mă ascund în nașteri obscure aici bântuie o răcoare neîmblânzită" si interesant "ascunsa" ideea nasterii "sange din sangele tau" exprimata in versurile:"să las din mine sângele germinând plantații nesfârșite de iasomie". este, intr-adevar, o aglomerare de imagini, dar te tin cu sufletul la gura si construiesc o poezie foarte buna
pentru textul : negru ascuns de( Nu-mi place cum suna "cu cuvintele".) Imaginile sint atit de plastice, de apropiate incit ar trebui pusa undeva o placa de avertizare: "Objects in the mirror are closer than they seem", ca pe marile autostrazi ... O dureroasa inviere in prag de primavara.
pentru textul : atît de bine știi să rănești cu cuvintele I deCu adevarat de exceptie cele doua interventii anterioare. Eu fiind totusi, pana sambata, 21 iunie doar organizatorul acestei polemici, nu voi interveni pana atunci. Apoi... Dumnezeu cu mila ...:-) Astept, dupa cum am mai spus, si alte pareri in acest subsol pana atunci. Pe cea mai pertinenta si sustinuta cu argumente o voi premia cu 100 USD cash. Multumesc, Andu P.S. Virgile, sper ca tu de fapt nu erai asa de suparat pe mine sau asa de adancit in lecturi paralele de nu mai stiai cine-i C. Bukovski :-)
pentru textul : some rule rules some rules deam uitat sa multumesc aritmosei, de aceea am aplelat la un al doilea comentariu. raspunsul meu, punct cu punct, la comentariul aritmosei urmeaza imediat dupa spatiul liber in primul meu comentariu de aici, dupa ce ii multumisem persephonei. mi s-a parut o lipsa de respect sa nu multumesc si aritmosei, de aici revenirea mea de tip ..."chatist". plus ca a doua parte a comentariului meu initial aparea fara destinatar. cunosc bine regulile site-ului si incerc sa le respect. ma intreb daca acelasi lucru se intampla si in comentariul arancai. plus ca mi se pare corect sa fi spus " imi amintesc (ideile) de o alta poezie, alt cantec."
pentru textul : crucile deText amorf şi lipsit de orice tip de sensibilitate. Ca în cele mai multe scrieri pe care le propuneţi, exploataţi până la exasperare descriptivul afectat/ căutat, de altfel, acest demers este apanajul lipsei ideii şi a discursului = a substanţei.
Am mai spus, repet - a compune muncitoreşte imagini/ aforisme/ verdicte... (cele mai multe, în genitiv) şi a le lega cu verbe nu va însemna niciodată"poezie", cu atât mai mult cu cât ele, imaginile, sunt de o sforţare evidentă şi bolnăvicioasă:
"pe mine m-a prins cu un ac de bluza luminii/ o auzeam certînd ploaia/ aerul cosea rana scoarţei de piersic/ ziua îşi adunase igliţele / rujul oglinda basculele/ oraşele îşi puseseră ochelarii de lună/ toate becurile merseseră la culcare" etc sunt pur şi simplu pompoase şi goale pe dinăuntru. E ca şi cum aţi zbiera la cititor "vezi ce fain le mai zic?".
Da, sunt de acord că aveţi o aptitudine pentru pastel, dar numai şi numai atunci când desenaţi cu măsură şi când acest desen are şi o ramă potrivită, ceea ce se întâmplă extrem de rar. Cu alte cuvinte, puteţi vopsi satisfăcător o casă, în zilele bune o puteţi chiar mobila, dar nu puteţi construi respectiva casă. Un bun zugrav, dar nu arhitect. Cel puţin nu până vă debarasaţi de acest stil superficial şi autosuficient.
pentru textul : amănunte de"sigur, asta e un site de literatura. dar cred ca poate fi apreciata si decizia de a scrie, pur si simplu, despre ceva. idei sunt, pasaje surprinzatoare sunt, oricum.".... Corect. De aceea exista Santierul literar.
pentru textul : Gărzile negre deAgain, avem doua probleme aici: prima, care anume este scopul cu care Cristina foloseste site-ul. A doua, este frecventa cu care Cristina posteaza astfel de "materie prima".
Cu siguranta nu dispretuiesc experienta ei si nici preocuparile ei. Dar, asa cum am scris initial "ceea ce este regretabil este faptul ca ai putea folosi astfel de materiale ca materie prima pentru a face arta.". Dar ea alege doar sa se "descarce" aici. Nu sa creeze. Acest lucru eu am numit "blogareala". Si sper sa fi fost inteles. Hermeneia, intr-un mod deliberat, nu contine sectiunea de blog. Exista optiunile de note si jurnal in contextul prozei, sau "cutia cu nisip" in contextul experimentului. Si ele pot fi vazute ca inrudite cu blogul. Daca daca cineva alege sa posteze mediocru chiar si acolo, ma tem ca putini vor mai fi interesati sa citeasca asa ceva. Pentru simplul motiv ca, de bine de rau, Hermeneia se straduieste sa fie un site de literatura online. Oricit de mult este dispretuita sau abuzata notiunea de literatura online.
Sixtus, imi pare rau ca nu ti-a placut poezia mea dar iti multumesc de trecere. Minotaurul nu este o obsesie. Face parte dintr-o suita tematica inspirata de ceea ce am vazut in Grecia. Sunt inca sub impresia celor vazute, deci e probabil sa mai scriu despre minotaur.
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Getting over you devlad
poazia asta a fost postata la 5 minute dupa ce a fost scrisa. mereu fac asta ... niciodata nu e de bine.
ulterior au fost lucruri in ea care nu mi-au placut nici macar mie.
acum.. repetitiile... repetitiile acelea imi par ca redau o anumita stare. daca o citesti repede-repede - parca ele au sens.
cat despre... hai-huiul poeziei asteia - daca mai treci pe aici, spune-mi de iti place mai tare varianta asta. chiar ti-as multumi de feed-back. iar rugaminta nu iti e adresata doar tie.
apoi as mai scoate faza cu zambetul fetitei. dar parca mi-e mila de el :))
pentru textul : Fast forward dePagini