Şi, Ştefane, pentru că văd că, deodată, eu centrez, eu dau cu capul, adică tot eu am înţeles greşit demersul tău, în fapt, plin de bune intenţii, mai spun: când faci o comparaţie, mai întâi, vii pe textul omului, îi vorbeşti de el, despre ce aduce nou, dacă aduce ceva, apoi, mai pe la urmă aşa, îi spui "uite, asta mi-a adus aminte de... pentru că...", şi, eventual, laşi un link. Aşa se face când eşti bine intenţionat. Înţelegi? Nu vii călare pe link, cu ieftinerii gen "memoria ne joacă feste/ ideile se înşurubează/am păţit-o şi eu" etc, aşteptând să fii primit cu flori. Şi, mai ales, apoi eşti bărbat, Ştefane, îţi menţii poziţia, nu o dai cotită că ai făcut doar o comparaţie, că nu ai vrut să umfli orgolii etc, când exact, exact asta ai vrut. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
citesc aici un poem fin, a la "man after work". primele patru strofe sînt foarte, penultima suferă de schimbare de ritm. eu aş fi gâdilat-o un pic mai mult, să păstreze cadenţa, ceva de genul, dar nu neapărat:
primind un semn despărţitor de lumi
cum după filmul timpului se-ndoaie
îndrăgostiţii veşnici şi postumi,
în ţara cerşetorilor de ploaie.
dacă ai lucra strofa asta ar fi un poem de peniţă. zic şi eu...
nu confund nimic doar asist la misto-ul facut pe acest site de asa zisi poeti...la bataia de joc a unuia care in aroganta lui de piatra filosofala corupe restul latratorilor sa latre...domnilor sunt scarbit de pupincurismul gasit aici
va doresc numai bine in lumea domniilor voastre si rog sa imi fie sters contul
dau dreptate mentorului meu Chirvasiu Ciprian
Numai bine
Bianca, Ai dreptate cand spui ce spui si faci bine ceea ce faci, eu imi cer scuze pentru reactia mea cam brusca, dar nu stiu cati autori ar ramane "reci si impartiali" la asemenea afirmatii ca cele ale Arancai. Insa recunosc inca o data ca ai dreptate. dar eu tot imi doresc ca macar aici pe Hermeneia sa primesc comentarii pe text si nu aprecieri subiective, ca sa nu mai vorbesc tendentioase. Multumesc pentru intelegere Andu
In general ma simt foarte prost cand trebuie sa fac cadouri si cand trebuie sa felicit, dar cateodata trebuie sa trec peste asta deci: Felicitari, felicitari! Leo, nu stiu cat de batran esti, dar poezia ta are destul de multa energie cat sa te sustina pe mai departe. Cum zicea si Sebi, sunt multe pasaje puternice, multe care sunt pline de emotie, energie, mesaj, iar altele pe care noi nu le percepem tocmai asa cum, banuiesc, ai fi vrut tu. Nu-i bai, pentru fiecare vers exista un cititor potrivit. :)
Repetiții fără susținere ideatică, un fel de langoare care nu prea se mai "poartă", poate doar finalul mai inedit, deși am o rezervă în general față de chestiile vădit forțate doar pentru un final mai în forță. Cred că trebuia o idee mai generoasă...
da, multumim Sebi. Bine, ce e drept e drept, nu am putut fi prezenta dar nu din motive de alaptare, am incheiat faza asta, fetita mea are 1 an jumate si nu aveam cu cine o lasa, dar in fine, ideea este ca ma bucur sa vad ca Mirela si Maria au gasit in asta o sursa de provocare la bucuroase marturisiri. Multumim de urare in schimb si ...sa ne fie toturor sanatoase familiile. Felicitari tuturor castigatorilor fie ...novici sau seniori :)
Da, a fost o simpla neatentie. nefiirea aia acolo este cu sensul de anulare existentei, inainte de inceput etc. etc. Multumesc ca ai revenit, explicatiile nu mai erau necesare, dar multumesc oricum. :)
Nu cred ca este fericita repetitia din incipitul poemului la fel cum nu cred ca era necesara explicitarea din final. In rest, un poem foarte bun, cu aceeasi cadenta semantica asiatica cu care m-a obisnuit acest talentat rapsod caruia daca as fi imputernicita, i-as gasi un binemeritat loc intr-un vademecum al poeziei multiculturale, desigur daca as gasi sponsorii.
Margas
Și eu, după cum bine spune un antecomentator, tot pentru asta!
Doar pe mine m-ai uitat dar asta desigur că nu se pune.
Felicitări pentru modul cum a evoluat Hermeneia în toți acești ani!
Margas.
ok, îmi dau seama că explicațiile mele nu folosesc la nimic. se pare că tu știi deja și cum trebuia să scriu ceva și cum nu trebuia să scriu. de obicei cînd ți se dau lecții nu prea mai rămîne loc de discuții. asta îmi confirmă și mai mult percepția cu privire la refractaritatea față de o percepție care îți este străină.
expresia „izolaționism moldovenesc” nu este nici mai mult și nici mai puțin „murdară” ca expresiile „naționalism austriac”, „izolaționism nipon” sau „machismo mexican”. și nu este comparabilă cu o ofensă rasistă. cel puțin în accepțiunea mea. la fel pot vorbi despre „ambivalența ardelenească” sau „lăudăroșenia oltenească”. este adevărat că sînt generalizări și ca orice generalizare rămîn aprecieri relative.
și încă ceva: nu înțeleg de unde și pînă unde ai ajuns tu la concluzia că eu am intenționat să scriu CA asiaticii (whatever that means...).
pai forma este data de aceasta melodicitate a repetitiei lui "te-am" in contextul unui continut siropos-romantic. pentru mine singura chestie semnificativa si care are poezie in ea este gutuia aia de pe pervazul bunicii. mai putin respiratia, care e rasuflata de prin anii '80
Grăit-am eu, logofătul Costache Criptoniade Viersutoriul, mariul dreguitor die vorobe mieşteşugite intr-unul înţelesiu die nucul din curtea Zoricăi Muzoaia Strâmba, că acestiu viers înţelesu fost-a numai de djupânul toatelor făcutele şi nefăcutele şî cu acestea stihuri culease die pie buzele şî djeştele ficioarelor din Parnas alungat-am mariele cârdu die lăcuste degrabă pârdjolitoare die ogor la capătul şelui die-al trişpilea veac acum şi-n vecii vecilor, amin! Şî celui de-o avea vorobe die ocară die pucioasă tare ghinie îi va şede mai scurt die un cap.
(textul rămâne pe prima pagină doar pentru că e un exemplu sublim de cum se bate câmpii în chip pseudoliric).
„punctul” nașterii dilatat până aproape de explozia unei revolte, redevenit cuminte în brațele bunicii, cea care știe bine cât de iarnă I-a fost cândva lui Dumnezeu... Fain de tot! numa' de bine!
textul nu e prost.
remarc „Mintea mea e un hingher
care ucide tot ce poate fi animal în omul din mine. Și omul din mine se întoarce
în prima mîngîiere lăsată în blana cîinelui copilăriei.”
deranjează însă prea multe de „și” și „care/pe care”. unele propoziții fără verb(presupus implicit) sună puțin agramat.
folosirea unui titlu scris în limba engleză pentru un text eminamente românesc sună a snobism ieftin (deși nu știu dacă există și altfel de snobism)
am să ofer o peniță. deși textul are și părți nu foarte reușite stilistic. dar are și elemente foarte reușite. de exemplu remarc „pâinea neagră ne astupa/ găurile de şoareci din stomacurile noastre mici/ şi eram fericiţi aşa/ şi eram murdari/ ”. aici avem poezie adevărată. sau, „au fost timpuri acide şi neînţelese/ cu trupuri transpirate în paturi strâmte şi tari/ când lumea noastră se mula perfect/ pe scheletele subţiri care/ nu îndrăzniseră încă sa facă un pas în afară/ ”.
aș încuraja autorul să fie mai exigent cu ce scrie și deloc exigent cu ce simte.
Ingaduit sa-mi fie sa revin si eu cu o afirmatie. Cred ca o tendinta pozitiva (pe care Alma a sesizat-o frumos in prima ei interventie) ar trebui incurajata si nu desfiintata ulterior cu afirmatii de genul "restul trebuie sters", asta cu atat mai mult cu cat d-ra Alina Manole nu ne-a mai gratulat pe aici cu vreun text de o bucata de vreme. Zic si eu, Andu
pe hermeneia nu e necesara invitatia ptr a deveni membru, dupa cum stii. fiecare face dupa cuviintă sau dorintă. ma bucur ca ti-a placut acest poem de dragoste. uneori cuvintele, vazand iubirea umana, se iubesc si ele, uneori le iese mai bine chiar. e si bine si rau multumesc inca odata
inseamna "I wish that she endures, even if we separate beyond the limits of this world". elfii, cu limba lor de elfi. se vede ca nu v-a plcut lord of the rings. si nici nu e obligatoriu... era doar un intertext care ar fi trebuit sa-mi foloseasca in poem. n-a iesit, n-a iesit. mai incercam:) alina, o parte din "voi" sunteti cu dragobetele, o alta parte din "voi" si cu dragobetele, si o alta parte cu valentin. pe 24 fac si urarea de dragobete. le iau pe rand. daca ma intrebati si ce inseamna "popotica", m-am ars!:) stie cineva?! aleluia ...
Îmi cer scuze, nu am vrut să fiu ironic. Nu am citit poemul menţionat. Pur şi simplu.
Când am afirmat că nu cred că cele două au vreo legătură am vrut să elimin suspiciunea că m-aş fi inspirat. O noapte la fel de faină.
revolutia de catifea, ton sur ton, pe un soclu lucios sau dincolo de sticla unui tablou. un fel de "afara spoit gardul, inauntru leopardul" in timpul inghetului. poate as organiza altfel versul 5. este ceva ce ar putea fi optmizat la "ochiului care rade"
Aranca, dincolo de gestul tau de a marca un punct important pentru mine, marturisesc ca aceasta supraveghere a minutelor consta intr-o dependenta de intangibil.. mai ales in masura in care nerostind aceasta dorinta se depune pe oase o sfarseala fragmentata. voi lucra a doua strofa, trebuie sa ma gandesc bine in ce fel. multumesc de trecere.
asa se spune? Dorin, admir gratia logicii aplicate in demascarea verurilor de mai sus. Intr-o lume in care autenticitatea este pe cale de a deveni un articol de lux pe eBay poetei nu-i ramine decit sa murmure un umil 'merci beaucoup'..
în prima strofă ai expediat cam repede imaginile finale și cred că aș prefera să se întâmple și altceva acolo, nu să fie doar descriptiv. (dar aici s-ar putea să fiu eu de vină, că îmi plac descrierile doar în proză). de asemenea cred că ultimul vers e fie personal, fie scris în grabă :) dar nu e ok și trebuie ceva susținut acolo... restul îmi place :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Şi, Ştefane, pentru că văd că, deodată, eu centrez, eu dau cu capul, adică tot eu am înţeles greşit demersul tău, în fapt, plin de bune intenţii, mai spun: când faci o comparaţie, mai întâi, vii pe textul omului, îi vorbeşti de el, despre ce aduce nou, dacă aduce ceva, apoi, mai pe la urmă aşa, îi spui "uite, asta mi-a adus aminte de... pentru că...", şi, eventual, laşi un link. Aşa se face când eşti bine intenţionat. Înţelegi? Nu vii călare pe link, cu ieftinerii gen "memoria ne joacă feste/ ideile se înşurubează/am păţit-o şi eu" etc, aşteptând să fii primit cu flori. Şi, mai ales, apoi eşti bărbat, Ştefane, îţi menţii poziţia, nu o dai cotită că ai făcut doar o comparaţie, că nu ai vrut să umfli orgolii etc, când exact, exact asta ai vrut. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
pentru textul : Alb şi roşu deSună foarte interesant. Să fie, oare, un soi de "Puntea" (Sorescu), în proză?! Chiar am să caut. Mulţam!
pentru textul : Lunea se moare uniform decitesc aici un poem fin, a la "man after work". primele patru strofe sînt foarte, penultima suferă de schimbare de ritm. eu aş fi gâdilat-o un pic mai mult, să păstreze cadenţa, ceva de genul, dar nu neapărat:
primind un semn despărţitor de lumi
cum după filmul timpului se-ndoaie
îndrăgostiţii veşnici şi postumi,
în ţara cerşetorilor de ploaie.
dacă ai lucra strofa asta ar fi un poem de peniţă. zic şi eu...
pentru textul : lumina lunii deOtti - m ai atins in adancurile poetice ale fiintei unde nici eu nu inru prea des: Multumesc , nu voi uita asta...
Virgi - stop talking crazy, woman! :p
pentru textul : K.2 denu confund nimic doar asist la misto-ul facut pe acest site de asa zisi poeti...la bataia de joc a unuia care in aroganta lui de piatra filosofala corupe restul latratorilor sa latre...domnilor sunt scarbit de pupincurismul gasit aici
pentru textul : prăbuşire deva doresc numai bine in lumea domniilor voastre si rog sa imi fie sters contul
dau dreptate mentorului meu Chirvasiu Ciprian
Numai bine
Este o poveste lirică. Mi-a plăcut!
pentru textul : Nimfa pe nufăr deBianca, Ai dreptate cand spui ce spui si faci bine ceea ce faci, eu imi cer scuze pentru reactia mea cam brusca, dar nu stiu cati autori ar ramane "reci si impartiali" la asemenea afirmatii ca cele ale Arancai. Insa recunosc inca o data ca ai dreptate. dar eu tot imi doresc ca macar aici pe Hermeneia sa primesc comentarii pe text si nu aprecieri subiective, ca sa nu mai vorbesc tendentioase. Multumesc pentru intelegere Andu
pentru textul : excalibur deIn general ma simt foarte prost cand trebuie sa fac cadouri si cand trebuie sa felicit, dar cateodata trebuie sa trec peste asta deci: Felicitari, felicitari! Leo, nu stiu cat de batran esti, dar poezia ta are destul de multa energie cat sa te sustina pe mai departe. Cum zicea si Sebi, sunt multe pasaje puternice, multe care sunt pline de emotie, energie, mesaj, iar altele pe care noi nu le percepem tocmai asa cum, banuiesc, ai fi vrut tu. Nu-i bai, pentru fiecare vers exista un cititor potrivit. :)
pentru textul : cîntece pentru Jusa deRepetiții fără susținere ideatică, un fel de langoare care nu prea se mai "poartă", poate doar finalul mai inedit, deși am o rezervă în general față de chestiile vădit forțate doar pentru un final mai în forță. Cred că trebuia o idee mai generoasă...
pentru textul : S-a întâmplat în sufletul meu deda, multumim Sebi. Bine, ce e drept e drept, nu am putut fi prezenta dar nu din motive de alaptare, am incheiat faza asta, fetita mea are 1 an jumate si nu aveam cu cine o lasa, dar in fine, ideea este ca ma bucur sa vad ca Mirela si Maria au gasit in asta o sursa de provocare la bucuroase marturisiri. Multumim de urare in schimb si ...sa ne fie toturor sanatoase familiile. Felicitari tuturor castigatorilor fie ...novici sau seniori :)
pentru textul : Concursul Internaţional “Toamna bacoviană-130” şi-a desemnat câştigătorii debobadil, nu ştiam că eşti şi papagal. mă impresionezi!
pentru textul : mic pamflet de neputinţă. 2. deDa, a fost o simpla neatentie. nefiirea aia acolo este cu sensul de anulare existentei, inainte de inceput etc. etc. Multumesc ca ai revenit, explicatiile nu mai erau necesare, dar multumesc oricum. :)
pentru textul : În tăcere sunt deNu cred ca este fericita repetitia din incipitul poemului la fel cum nu cred ca era necesara explicitarea din final. In rest, un poem foarte bun, cu aceeasi cadenta semantica asiatica cu care m-a obisnuit acest talentat rapsod caruia daca as fi imputernicita, i-as gasi un binemeritat loc intr-un vademecum al poeziei multiculturale, desigur daca as gasi sponsorii.
pentru textul : sura1 deMargas
Și eu, după cum bine spune un antecomentator, tot pentru asta!
pentru textul : vă mai aduceți aminte hermeneia? deDoar pe mine m-ai uitat dar asta desigur că nu se pune.
Felicitări pentru modul cum a evoluat Hermeneia în toți acești ani!
Margas.
ok, îmi dau seama că explicațiile mele nu folosesc la nimic. se pare că tu știi deja și cum trebuia să scriu ceva și cum nu trebuia să scriu. de obicei cînd ți se dau lecții nu prea mai rămîne loc de discuții. asta îmi confirmă și mai mult percepția cu privire la refractaritatea față de o percepție care îți este străină.
pentru textul : oolong tea deexpresia „izolaționism moldovenesc” nu este nici mai mult și nici mai puțin „murdară” ca expresiile „naționalism austriac”, „izolaționism nipon” sau „machismo mexican”. și nu este comparabilă cu o ofensă rasistă. cel puțin în accepțiunea mea. la fel pot vorbi despre „ambivalența ardelenească” sau „lăudăroșenia oltenească”. este adevărat că sînt generalizări și ca orice generalizare rămîn aprecieri relative.
și încă ceva: nu înțeleg de unde și pînă unde ai ajuns tu la concluzia că eu am intenționat să scriu CA asiaticii (whatever that means...).
pai forma este data de aceasta melodicitate a repetitiei lui "te-am" in contextul unui continut siropos-romantic. pentru mine singura chestie semnificativa si care are poezie in ea este gutuia aia de pe pervazul bunicii. mai putin respiratia, care e rasuflata de prin anii '80
pentru textul : ROTUND deGrăit-am eu, logofătul Costache Criptoniade Viersutoriul, mariul dreguitor die vorobe mieşteşugite intr-unul înţelesiu die nucul din curtea Zoricăi Muzoaia Strâmba, că acestiu viers înţelesu fost-a numai de djupânul toatelor făcutele şi nefăcutele şî cu acestea stihuri culease die pie buzele şî djeştele ficioarelor din Parnas alungat-am mariele cârdu die lăcuste degrabă pârdjolitoare die ogor la capătul şelui die-al trişpilea veac acum şi-n vecii vecilor, amin! Şî celui de-o avea vorobe die ocară die pucioasă tare ghinie îi va şede mai scurt die un cap.
(textul rămâne pe prima pagină doar pentru că e un exemplu sublim de cum se bate câmpii în chip pseudoliric).
pentru textul : mihai viteazu de„punctul” nașterii dilatat până aproape de explozia unei revolte, redevenit cuminte în brațele bunicii, cea care știe bine cât de iarnă I-a fost cândva lui Dumnezeu... Fain de tot! numa' de bine!
pentru textul : de unde curg întrebările deÎți mulțumesc și ție, Vladimir, cartea se va gasi în librăriile în care Vinea e prezentă Eu am vazut-o doar la Cărturești....
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester detextul nu e prost.
pentru textul : My mind after crush before the winter deremarc „Mintea mea e un hingher
care ucide tot ce poate fi animal în omul din mine. Și omul din mine se întoarce
în prima mîngîiere lăsată în blana cîinelui copilăriei.”
deranjează însă prea multe de „și” și „care/pe care”. unele propoziții fără verb(presupus implicit) sună puțin agramat.
folosirea unui titlu scris în limba engleză pentru un text eminamente românesc sună a snobism ieftin (deși nu știu dacă există și altfel de snobism)
am să ofer o peniță. deși textul are și părți nu foarte reușite stilistic. dar are și elemente foarte reușite. de exemplu remarc „pâinea neagră ne astupa/ găurile de şoareci din stomacurile noastre mici/ şi eram fericiţi aşa/ şi eram murdari/ ”. aici avem poezie adevărată. sau, „au fost timpuri acide şi neînţelese/ cu trupuri transpirate în paturi strâmte şi tari/ când lumea noastră se mula perfect/ pe scheletele subţiri care/ nu îndrăzniseră încă sa facă un pas în afară/ ”.
pentru textul : old times deaș încuraja autorul să fie mai exigent cu ce scrie și deloc exigent cu ce simte.
Ingaduit sa-mi fie sa revin si eu cu o afirmatie. Cred ca o tendinta pozitiva (pe care Alma a sesizat-o frumos in prima ei interventie) ar trebui incurajata si nu desfiintata ulterior cu afirmatii de genul "restul trebuie sters", asta cu atat mai mult cu cat d-ra Alina Manole nu ne-a mai gratulat pe aici cu vreun text de o bucata de vreme. Zic si eu, Andu
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete deÎn romgleza lui, Virgil are, cred, dreptate: poemul începe excelent, dar se sfârşeşte lamentabil (mă refer la întreaga secvenţă finală).
pentru textul : inima dimprejur tăiată depe hermeneia nu e necesara invitatia ptr a deveni membru, dupa cum stii. fiecare face dupa cuviintă sau dorintă. ma bucur ca ti-a placut acest poem de dragoste. uneori cuvintele, vazand iubirea umana, se iubesc si ele, uneori le iese mai bine chiar. e si bine si rau multumesc inca odata
pentru textul : domnul salvează regina deinseamna "I wish that she endures, even if we separate beyond the limits of this world". elfii, cu limba lor de elfi. se vede ca nu v-a plcut lord of the rings. si nici nu e obligatoriu... era doar un intertext care ar fi trebuit sa-mi foloseasca in poem. n-a iesit, n-a iesit. mai incercam:) alina, o parte din "voi" sunteti cu dragobetele, o alta parte din "voi" si cu dragobetele, si o alta parte cu valentin. pe 24 fac si urarea de dragobete. le iau pe rand. daca ma intrebati si ce inseamna "popotica", m-am ars!:) stie cineva?! aleluia ...
pentru textul : Aníron i e círatha na Valannor deÎmi cer scuze, nu am vrut să fiu ironic. Nu am citit poemul menţionat. Pur şi simplu.
pentru textul : vremea când viaţa mă sărutase prima oară pe gură deCând am afirmat că nu cred că cele două au vreo legătură am vrut să elimin suspiciunea că m-aş fi inspirat. O noapte la fel de faină.
revolutia de catifea, ton sur ton, pe un soclu lucios sau dincolo de sticla unui tablou. un fel de "afara spoit gardul, inauntru leopardul" in timpul inghetului. poate as organiza altfel versul 5. este ceva ce ar putea fi optmizat la "ochiului care rade"
pentru textul : Mătase și catifea deAranca, dincolo de gestul tau de a marca un punct important pentru mine, marturisesc ca aceasta supraveghere a minutelor consta intr-o dependenta de intangibil.. mai ales in masura in care nerostind aceasta dorinta se depune pe oase o sfarseala fragmentata. voi lucra a doua strofa, trebuie sa ma gandesc bine in ce fel. multumesc de trecere.
pentru textul : ora amiezii deasa se spune? Dorin, admir gratia logicii aplicate in demascarea verurilor de mai sus. Intr-o lume in care autenticitatea este pe cale de a deveni un articol de lux pe eBay poetei nu-i ramine decit sa murmure un umil 'merci beaucoup'..
Virgil (esti gata? :p): BANG!
pentru textul : Dum vita est deîn prima strofă ai expediat cam repede imaginile finale și cred că aș prefera să se întâmple și altceva acolo, nu să fie doar descriptiv. (dar aici s-ar putea să fiu eu de vină, că îmi plac descrierile doar în proză). de asemenea cred că ultimul vers e fie personal, fie scris în grabă :) dar nu e ok și trebuie ceva susținut acolo... restul îmi place :)
pentru textul : ascensiune înlăntrul tău dePagini