"de când m-ai dat dat mâna" mi se pare că sună agramat.
textul începe bine și mă așteptam la o continuare de alt gen
pentru mine totul se termină cu "îmi pun visele la încercare". restul e balast
eram sigur ca are legatura cu OWT a lui Boney M! cel putin cu ascultarea piesei. inca nu sunt sigur ca nu are nicio legatura. fiorul nu mai are preocupari:) mi-a placut! spor!
ba era cazul, aalizei. si daca nu intelegi de ce probabil ca nu ai inteles ce inseamna limbajul obscen sau injuratura. Dar de fapt sint uimit cita energie (vrednica de o cauza mai buna) risipesti ori de cite ori se pune problema sa desparti firul in patru vis a vis de acest subiect. Chiar te pasioneaza asa de mult?
aceste suspine în doliu prin camera verde a mării au tristețea iremediabilă a sfârșitului...par amprenta ultimului requiem dedicat acelor îndrăgostiți lepădați, eliberați de sufletele uitate largi, descheiate, veșminte inutile de alge:"libera animas", "Libera me, Domine, de morte aeterna" metafore originale, imagini autentice, cu efect scenografic, de forță, cuceresc depărtările, adâncurile dintre oameni: "adâncul e un car cu lebede muribunde tras de un unicorn marin luminând cu țipătul lui straniu nisipul"
Am sa incep prin a critica titlul... cred ca prea ai vrut sa sara in ochi acel dupa, depasirea conditiei initiale... cred ca simplu ... metamorfoza... cuprindea toate sensurile. Apoi genul acesta de inceput, ca o definitie relativ incompleta, racordata doar la prezentul celui care citeste mi se pare ca are prea putina forta sugestiva, chiar daca versurile urmatoare tind sa echilibreze. Mi-au placut: "cerul e un plămân înnegrit de funinginea jertfelor"; "un corb ciugulește ochii luminii"... desi aici paradoxul este poate prea cautat, prea manifest. In ultima strofa parca era vorba despre un alt cuvant... populata... tu ai pus "încrustată" care suna si mai aiurea... daca e sa fim putin mai liberali si sa ne gandim la unele dintre miturile genezei ai putea scrie fara frica "copuleaza". Ce nu mi-a placut: 1. renunti prea usor la primul nivel al lecturii, nu-i prea exploatezi posibilitatile de sugestie primara 2.utilizezi inca expresii deja uzate din punct de vedere literar 3.te folosesti de formule compuse in care puterea cuvintelor din acestea se pierde ... "cenușa cărților arse", "alveole de credințe sticloase", "protoplasmă fecundată de umbre". 4. am si eu rezerve fata de buza aceea de lup... nu stiu cum sa o apuc... e clar vorba despre instincte primare, despre lumea aceea in alb si negru dar buza trimite la o altfel de sexualitate, chiar si asa asezata acolo ca un soi de perdea, ca un himen. In concluzie... textul este inferior altor creatii pe care le-am citit in pagina ta... pare lucrat insa n-a fost sa fie inspiratie. Am si eu un text despre care i-am spus lui Virgil ca l-am postat ca sa nu ma mai bantuie:)
și până la urmă scrisul ce-are? reîntregirea cuvântului, silaba care așteaptă să fie alipită... un motiv bun pentru o poezie. dorința de a face parte din viața ei, din ea. să-i aparții. da, chiar îmi place. sper să nu folosești cratimă ci să găsești o altă posibilitate, iubirea veșnică de exemplu...
Așa cum am mai spus și altă dată, eu mă cam joc cu poezia și, în consecință, nici ea nu mă prea ia în serios. Aici am încercat un experiment. Să introduc în „prozodie” unii termeni „matematici” , adică „topologie” și treaba cu „întregul și părțile”, despre care se știe că într-o ‚mulțime”, numărul „părților” sale este mai mare decȃt numărul elementelor mulțimii. Și am vrut ca, fără să schimb prea mult sensul „matematic”, să-l fac să „sune” și „liric”. Mai amintesc că „topologia” are de-a face cu „mulțimi deschise” (nu intru în amănunte) iar „topologia morții” mi s-a părut o alăturare sugestivă. Prin urmare, atȃta timp cȃt „jocul” meu poetic nu a distonat, după părerea celui care a trimis mesajului anterior, e O.K.. Un astfel de „mod” de a scrie poezie, se dorește și o replică pentru Luminița Suse și pentru Doru Lubov, pe care, în comentarii anterioare, i-am criticat, pe prima: că introduce, numai uneori e drept, în poezie noțiuni „matematice” care nu se integrează în text; iar pe al doilea că face același lucru cu niscai noțiuni „filosofice” care, deși par a se integra, dau textului o anumită tentă prea abstractă, „tăind” din „lirism”. M-ar interesa o discuție pe astfel de teme. Cine răspunde la apel?
in fapt, daca ar fi sa studiem putin ideea propusa, as putea sa spun mai repede "partir c'est mourir déjà"... nuanta de elegie-disco pe care o imprimi intregului text prin introducerea in cea de-a doua strofa prin rima (voluntara sau involuntara?) "dispare/departare" afecteaza textul. "atunci când pleci iei o parte din mine cu tine" are o tenta chiar mult prea explicita, cazi intr-un fel de manea... incearca sa imprimi textului cota meditativa adecvata, sa surprinzi cititorul prin profunzime. despartirea este o rana profunda, un edem ce treptat afecteaza intreg tesutul celular. incearca, pentru ca insusi titlul te obliga sa nu dai senzatia de a suferi doar de o zgaraietura. dar acesta este doar un punct de vedere.
Matei, imi pare rau ca nu sint in copou. Asa ca miine am sa ma razbun si am sa ma plimb printr-un par prin San Francisco. Dar tot nu o sa fie Tatiana Stepa. Yester, cu siguranta poet matur este o supraestimare in ceea ce ma priveste dar iti multumesc pentu citire si opinii. Bobadil, par totusi doua texte diferite, nu neaparat unul neingrijit si celalalt elaborat. Doua note diferite, Bobadil, de aceea nu pot sa fiu de acord cu tine. parerea mea.
primele doua strofe se bazeaza pe prea multa..logica, sint prea..'gindite' daca vrei.
ultimele doua au mai mult 'let go'pentru care fiecare poet trebuie sa traiasca si sa lupte.
acest poem are un caracter aparte, din cand in cand imi reformulez conceptia despre poezie... care nu e altceva decat o stare de suflet... realmente cred ca poezia nu e pentru cei prea sensibili al caror echilibru fragil poate fi aruncat in aer de lectura gandurilor altcuiva, ca poetul e un donator de sange ,, lectorul hranindu/se cu ceea ce iese din noi ... sunt bucati de viata rupte ..adunate apoi de/a valma ...simboluri... daca o sa/ ti spun ce am vrut de la poem s/ar putea sa nu coincida cu ceea ce vezi tu in el asa ca mai bine ia ce ti se pare bun... starea in care eu am scris vine in contact cu starea pe care o ai tu, cititorule cand ma lecturezi.. s/ar putea sa iti fac ziua mai frumoasa sau dimpotriva, sa ti/ o stric... finalul je suis malade nu e intamplator ... ascultam dalida.. cu je suis malade... din toate versiunile cantecului imi place penultima realizata de dalida precum si cea a larei fabian...
Si eu votez pentru un următor episod, în care să ni se spună secretul scrinului. Şi al cenuşii. Şi de ce a crăpat baba. Şi de ce s-a-ngropat într-un bolovan, şi de ce a băgat bolovanu-n casă. Şi cnp-ul, zodia şi glicemia gazdei-zgripţuroaice.
nu înţeleg gluma dvs. În acest text mai "personal" (dar orice poezie e personală) mă cam rodeau păduchii şi, după toate că nu am bani, mai trebuie şi să cheltuiesc sute de lei pe şampoane împotriva păduchilor (că sunt foarte scumpe) şi să rabd mult de foame şi alte nevoi Atâţia scriitori au scris despre sărăcia lor sau a altora, inclusiv în poezie. În haiku la fel. Farmacista mi-a spus că e/ a fost o epidemie de păduchi în oraş. Vă invit în vizită. Cum păduchii sunt încă în viaţă pe scalpul meu, şi nu am bani să îi omor azi, cum ar fi fost necesar, vă ofer un loc de onoare şi dvs. Ce să fac, ca orice om onest scriu despre realitate. Am scris şi un haiku:
cu păduchi în păr --
de pe un CD zgâriat
ascult Vivaldi
Virgil, Nu era nici urma de nota peiorativa. L-am folosit cu sensul de socant (surprinzator, shoking). In plus, cand fac un comentariu negativ, nu recurg la subtilitati, tocmai... pentru a fi inteles. Aici nu era cazul pentru ca ti-am spus: imi place textul. Ca tot ai amintit, si titlul mi se pare cam neinspirat. :)) Tot cu prietenie, LM
O poezie buna ce vine sa prelungeasca linia ultimelor tale texte si cresterea valorica evidenta datorata in parte concentrarii ideilor si starii... o exprimare sugestiva, oarecum inedita, in concordanta cu subtitlul poemei. Titlul mi se pare foarte reusit.
multumesc, paul.
singura problema pe care o am cu condensarea e ca de obicei duce la incriptare excesiva. sunt total de acord, cu cat mai putin balast cu atat mai bine. promit c-am sa ma gandesc ce-ar putea lipsi. stiu sigur ca sunt cateva repetitii de cuvinte, dar mi s-a parut ca dau poeziei mai mult sens. sau nu, nu stiu. sa-mi mai spui, ok?
Nu pot nici in vreun fel sa-mi inchipuiesc cum vine treaba cu un prezent înmulțit cu niște câmpuri electromagnetice si care e rezultatul. Dar de un lucru as fi sigura: nimeni, niciodata, niciunde pe niciun camp de oricare, de pe Terra, nu a terminat vreun poem in "lopată". De unde si originalitatea pastelului.
pai tocmai asta era ideea primelor versuri: imposibilitatea. (intervin fiindca la scrierea lor, in forma aceasta, am contribuit si eu.) da, initial era un text luuuung. Ideile sunt ale Ecaterinei, eu am ajutat-o sa le lege cumva si sa dea balastul deoparte, cat s-a putut.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"de când m-ai dat dat mâna" mi se pare că sună agramat.
pentru textul : de mama apelor detextul începe bine și mă așteptam la o continuare de alt gen
pentru mine totul se termină cu "îmi pun visele la încercare". restul e balast
eram sigur ca are legatura cu OWT a lui Boney M! cel putin cu ascultarea piesei. inca nu sunt sigur ca nu are nicio legatura. fiorul nu mai are preocupari:) mi-a placut! spor!
pentru textul : one way ticket deba era cazul, aalizei. si daca nu intelegi de ce probabil ca nu ai inteles ce inseamna limbajul obscen sau injuratura. Dar de fapt sint uimit cita energie (vrednica de o cauza mai buna) risipesti ori de cite ori se pune problema sa desparti firul in patru vis a vis de acest subiect. Chiar te pasioneaza asa de mult?
pentru textul : keep my secret well deerata: capabil, nu capabili, scuze :-)
pentru textul : un fragment întreg deaceste suspine în doliu prin camera verde a mării au tristețea iremediabilă a sfârșitului...par amprenta ultimului requiem dedicat acelor îndrăgostiți lepădați, eliberați de sufletele uitate largi, descheiate, veșminte inutile de alge:"libera animas", "Libera me, Domine, de morte aeterna" metafore originale, imagini autentice, cu efect scenografic, de forță, cuceresc depărtările, adâncurile dintre oameni: "adâncul e un car cu lebede muribunde tras de un unicorn marin luminând cu țipătul lui straniu nisipul"
pentru textul : requiem la flaut pentru ieșirea din labirint deal meu NU se referea doar la stil sau la "grosimea tuselor"... care, pe ici pe colo, mi s-a parut exagerata.
ca fiecare are Romania lui, asta-i alta poveste.
pentru textul : românia lui virgil t -I- deAm sa incep prin a critica titlul... cred ca prea ai vrut sa sara in ochi acel dupa, depasirea conditiei initiale... cred ca simplu ... metamorfoza... cuprindea toate sensurile. Apoi genul acesta de inceput, ca o definitie relativ incompleta, racordata doar la prezentul celui care citeste mi se pare ca are prea putina forta sugestiva, chiar daca versurile urmatoare tind sa echilibreze. Mi-au placut: "cerul e un plămân înnegrit de funinginea jertfelor"; "un corb ciugulește ochii luminii"... desi aici paradoxul este poate prea cautat, prea manifest. In ultima strofa parca era vorba despre un alt cuvant... populata... tu ai pus "încrustată" care suna si mai aiurea... daca e sa fim putin mai liberali si sa ne gandim la unele dintre miturile genezei ai putea scrie fara frica "copuleaza". Ce nu mi-a placut: 1. renunti prea usor la primul nivel al lecturii, nu-i prea exploatezi posibilitatile de sugestie primara 2.utilizezi inca expresii deja uzate din punct de vedere literar 3.te folosesti de formule compuse in care puterea cuvintelor din acestea se pierde ... "cenușa cărților arse", "alveole de credințe sticloase", "protoplasmă fecundată de umbre". 4. am si eu rezerve fata de buza aceea de lup... nu stiu cum sa o apuc... e clar vorba despre instincte primare, despre lumea aceea in alb si negru dar buza trimite la o altfel de sexualitate, chiar si asa asezata acolo ca un soi de perdea, ca un himen. In concluzie... textul este inferior altor creatii pe care le-am citit in pagina ta... pare lucrat insa n-a fost sa fie inspiratie. Am si eu un text despre care i-am spus lui Virgil ca l-am postat ca sa nu ma mai bantuie:)
pentru textul : (meta)morfoze deși până la urmă scrisul ce-are? reîntregirea cuvântului, silaba care așteaptă să fie alipită... un motiv bun pentru o poezie. dorința de a face parte din viața ei, din ea. să-i aparții. da, chiar îmi place. sper să nu folosești cratimă ci să găsești o altă posibilitate, iubirea veșnică de exemplu...
pentru textul : Am rămas să te scriu deeu obiectez și la "cămășile soarelui" - nu înțeleg imaginea asta. altfel, e plin de trăire și are un ton aparte - un plus aici.
pentru textul : prea cruzi pentru rouă deAșa cum am mai spus și altă dată, eu mă cam joc cu poezia și, în consecință, nici ea nu mă prea ia în serios. Aici am încercat un experiment. Să introduc în „prozodie” unii termeni „matematici” , adică „topologie” și treaba cu „întregul și părțile”, despre care se știe că într-o ‚mulțime”, numărul „părților” sale este mai mare decȃt numărul elementelor mulțimii. Și am vrut ca, fără să schimb prea mult sensul „matematic”, să-l fac să „sune” și „liric”. Mai amintesc că „topologia” are de-a face cu „mulțimi deschise” (nu intru în amănunte) iar „topologia morții” mi s-a părut o alăturare sugestivă. Prin urmare, atȃta timp cȃt „jocul” meu poetic nu a distonat, după părerea celui care a trimis mesajului anterior, e O.K.. Un astfel de „mod” de a scrie poezie, se dorește și o replică pentru Luminița Suse și pentru Doru Lubov, pe care, în comentarii anterioare, i-am criticat, pe prima: că introduce, numai uneori e drept, în poezie noțiuni „matematice” care nu se integrează în text; iar pe al doilea că face același lucru cu niscai noțiuni „filosofice” care, deși par a se integra, dau textului o anumită tentă prea abstractă, „tăind” din „lirism”. M-ar interesa o discuție pe astfel de teme. Cine răspunde la apel?
pentru textul : Ȋn biblioteci fantaste dein fapt, daca ar fi sa studiem putin ideea propusa, as putea sa spun mai repede "partir c'est mourir déjà"... nuanta de elegie-disco pe care o imprimi intregului text prin introducerea in cea de-a doua strofa prin rima (voluntara sau involuntara?) "dispare/departare" afecteaza textul. "atunci când pleci iei o parte din mine cu tine" are o tenta chiar mult prea explicita, cazi intr-un fel de manea... incearca sa imprimi textului cota meditativa adecvata, sa surprinzi cititorul prin profunzime. despartirea este o rana profunda, un edem ce treptat afecteaza intreg tesutul celular. incearca, pentru ca insusi titlul te obliga sa nu dai senzatia de a suferi doar de o zgaraietura. dar acesta este doar un punct de vedere.
pentru textul : Partir c’est mourir un peu deblue velvet 2
pentru textul : blue velvet deAm operat unele modificări ale textului. Sper că această variantă va rămâne.
dacă-i o ghicitoare, (poezie nu poate să fie), eu cred că a murit muza poetului şi el nu ştia. eu mă-ntreb: cui i-o fi dedicată?
pentru textul : două minute în reluare din viața poetului deMatei, imi pare rau ca nu sint in copou. Asa ca miine am sa ma razbun si am sa ma plimb printr-un par prin San Francisco. Dar tot nu o sa fie Tatiana Stepa. Yester, cu siguranta poet matur este o supraestimare in ceea ce ma priveste dar iti multumesc pentu citire si opinii. Bobadil, par totusi doua texte diferite, nu neaparat unul neingrijit si celalalt elaborat. Doua note diferite, Bobadil, de aceea nu pot sa fiu de acord cu tine. parerea mea.
pentru textul : la marginea drumurilor deMă bucură cuvintele d-voastră încurajatoare, d-le Titarenco!
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deSperam ca poezia mea, "unic vers" să vă atragă atenţia...
primele doua strofe se bazeaza pe prea multa..logica, sint prea..'gindite' daca vrei.
ultimele doua au mai mult 'let go'pentru care fiecare poet trebuie sa traiasca si sa lupte.
so, break the rules and..let go!:)
pentru textul : Poem cu cinci ascunzători şi câteva culori deda, un text bun dupa parerea mea. pentru ca reuseste sa spuna mult prin cuvinte simple ca un fel de leganare
pentru textul : Alien a murit deacest poem are un caracter aparte, din cand in cand imi reformulez conceptia despre poezie... care nu e altceva decat o stare de suflet... realmente cred ca poezia nu e pentru cei prea sensibili al caror echilibru fragil poate fi aruncat in aer de lectura gandurilor altcuiva, ca poetul e un donator de sange ,, lectorul hranindu/se cu ceea ce iese din noi ... sunt bucati de viata rupte ..adunate apoi de/a valma ...simboluri... daca o sa/ ti spun ce am vrut de la poem s/ar putea sa nu coincida cu ceea ce vezi tu in el asa ca mai bine ia ce ti se pare bun... starea in care eu am scris vine in contact cu starea pe care o ai tu, cititorule cand ma lecturezi.. s/ar putea sa iti fac ziua mai frumoasa sau dimpotriva, sa ti/ o stric... finalul je suis malade nu e intamplator ... ascultam dalida.. cu je suis malade... din toate versiunile cantecului imi place penultima realizata de dalida precum si cea a larei fabian...
pentru textul : să iau iubirea drept morfină? deGabi dear.. daca nu-mi placea Garbarek ratam clipul.. cat despre tine constat ca te-am pierdut dincolo... miss U
pentru textul : Elene Usdin : fotografie --- muzica : Jan Garbarek deAdrian
Si eu votez pentru un următor episod, în care să ni se spună secretul scrinului. Şi al cenuşii. Şi de ce a crăpat baba. Şi de ce s-a-ngropat într-un bolovan, şi de ce a băgat bolovanu-n casă. Şi cnp-ul, zodia şi glicemia gazdei-zgripţuroaice.
pentru textul : Scrinul negru denu înţeleg gluma dvs. În acest text mai "personal" (dar orice poezie e personală) mă cam rodeau păduchii şi, după toate că nu am bani, mai trebuie şi să cheltuiesc sute de lei pe şampoane împotriva păduchilor (că sunt foarte scumpe) şi să rabd mult de foame şi alte nevoi Atâţia scriitori au scris despre sărăcia lor sau a altora, inclusiv în poezie. În haiku la fel. Farmacista mi-a spus că e/ a fost o epidemie de păduchi în oraş. Vă invit în vizită. Cum păduchii sunt încă în viaţă pe scalpul meu, şi nu am bani să îi omor azi, cum ar fi fost necesar, vă ofer un loc de onoare şi dvs. Ce să fac, ca orice om onest scriu despre realitate. Am scris şi un haiku:
cu păduchi în păr --
pentru textul : cerşind milă păduchilor dede pe un CD zgâriat
ascult Vivaldi
Blezz me God, pls!
pentru textul : Feminitate sine qua non deVirgil, Nu era nici urma de nota peiorativa. L-am folosit cu sensul de socant (surprinzator, shoking). In plus, cand fac un comentariu negativ, nu recurg la subtilitati, tocmai... pentru a fi inteles. Aici nu era cazul pentru ca ti-am spus: imi place textul. Ca tot ai amintit, si titlul mi se pare cam neinspirat. :)) Tot cu prietenie, LM
pentru textul : versuri simple I deO poezie buna ce vine sa prelungeasca linia ultimelor tale texte si cresterea valorica evidenta datorata in parte concentrarii ideilor si starii... o exprimare sugestiva, oarecum inedita, in concordanta cu subtitlul poemei. Titlul mi se pare foarte reusit.
pentru textul : Duminica tuturor semnelor demultumesc, paul.
pentru textul : Formidabilul Domn şi-un canar desingura problema pe care o am cu condensarea e ca de obicei duce la incriptare excesiva. sunt total de acord, cu cat mai putin balast cu atat mai bine. promit c-am sa ma gandesc ce-ar putea lipsi. stiu sigur ca sunt cateva repetitii de cuvinte, dar mi s-a parut ca dau poeziei mai mult sens. sau nu, nu stiu. sa-mi mai spui, ok?
acum, dupa cateva minute incepe sa-mi explice....traduce...acest gestalt....
pentru textul : (1) Gestaltul Arhitectural deNu pot nici in vreun fel sa-mi inchipuiesc cum vine treaba cu un prezent înmulțit cu niște câmpuri electromagnetice si care e rezultatul. Dar de un lucru as fi sigura: nimeni, niciodata, niciunde pe niciun camp de oricare, de pe Terra, nu a terminat vreun poem in "lopată". De unde si originalitatea pastelului.
pentru textul : pastel de iarnă depai tocmai asta era ideea primelor versuri: imposibilitatea. (intervin fiindca la scrierea lor, in forma aceasta, am contribuit si eu.) da, initial era un text luuuung. Ideile sunt ale Ecaterinei, eu am ajutat-o sa le lege cumva si sa dea balastul deoparte, cat s-a putut.
pentru textul : nu pleca azi defrancisc, multumesc de trecere, dar, cred, ești dezolant, lipsit de păreri și neconstructiv. nu pot lua în seamă ironiile tale amuzante.
pentru textul : Tânărul din Nain deMihaela muţumim. bine ai venit pe Hermeneia!
pentru textul : o privire grabnică asupra trupului tău dePagini