să fie clar nu au importanță coloanele din imagine nici inciziile cotidianul în ferestre nici cât de mult am iubit în contrast răzuiește piatra decolorează detalii deșiră conturul străzii până la plămânii de sub asphalt mai bine rupe fotografia important este ceea ce a încetat să respire acolo în lunga noapte a trecutului și scurta sărbătoare a timpului copilul nostru
cine, ce vine de peste ocean? la ce faci aluzie Andule? ca eu tot nu ma prind. te stiam om mare. fiecare interpreteaza. acum, sper ca nu ai vrut numai aplauze. unde, cine ti-a pus tie pumnul in gura? eu sint primul aici care am grija ca asta sa nu se intimple. m-am uitat acum in fuga peste sirul de comentarii. aranca te-a avertizat asupra unei abateri. justificat zic eu. unde e problema? cine nu te lasa sa scrii, sa creezi, sa inovezi, sa propui?
Da, într-adevăr nu a fost șters. L-am descoperit abia acum, în josul paginii, clasat la texte inacceptabile, adică refuzate, alături de un alt poem de al meu, mai vechi - Poemul-blestem. Asta nu poate să însemne decât un lucru: că un editor l-a trimis acolo. Deci, de la bun început, am avut dreptate. Un editor a trimis acest text la ”inacceptabile”. Motiv pentru care l-am repostit în 16.06.2013, fara cuvântul acela, intuind că despre asta e vorba. Iar ceea ce spui dumneata doamna Leonte mai sus, în primul comentariu, se numește manipulare. Pentru că, nu aveam eu, ca autor, absolut niciun motiv să trimit textul meu la ”Inacceptabile”. Deci, nu mai pune în cârcă unui autor gesturi pe care el le-a făcut. Nici nu cred că am posibilitatea tehnică să-mi încadrez eu propriul meu text acolo, la inacceptabile, și nici măcar nu am avut motiv să o fac. Eugen
in primul vers nu stiu daca are rost cratima, sau daca vrei cratima poti s-o pui la s-asculti.
ai un "care" in plus la versul 1, strofa 3.
prea multe "şi"-uri, "așa cum femeia își sfârtecă fusta și leagă și-atârnă de pom", dar nu numai aici. mai trebuiesc eliminate din ele.
"și-ar trece continuu trenuri și cuiburi". aici poti elimina "şi cuiburi", iar la "jeanşi", care n-au loc in dictionarul romanesc, poti sa le spui blugi. păreri, desigur.
hialin, no offence taken, dar please agree to disagree. poate necesita ceva mai multa atentie dar nu cred ca este complicata. chiar as dori sa aud si opiniile altora. si intr-un anumit sens (ca administrator de site) prefer o solutie mai putin facila pentru utilizator tocmai pentru ca banuiesc ca stii foarte bine ca mai ales in universul internetului, cu cit ceva e mai usor de facut cu atit exista tendinta de a fi abuzat mai mult. de exemplu nu cred ca as dori sa vad pe membrii hermeneia schimbindu-si textele o data la jumatate de ora. si te asigur ca sint si spirite din astea mai nestatornice care si-au sters si apoi m-au rugat sa le repun textele back pe hermeneia de 4 sau 5 ori. artistii sint tare emotionali si nu tre sa le dai prea multe jucarii pe mina ca le fac praf. no offence intended. in ce priveste ideea cu drop-down list, este evident posibila dar (pe linga aspectul precedent) cred ca ar incarca si mai mult (si oarecum inutil) traficul intr-un sistem care si asa este in mare masura "cantitativ". probabil ca o fi existind pe undeva si o solutie care sa evite asta dar nu sint convins ca se merita deocamdata efortul. pe de alta parte un membru isi schimba textele de acolo cind? o data pe saptamina? o data la 10 zile? o data pe luna? cred ca doua minute pe luna pentru identificarea a doua numere si inscriere lor intr-un profil este un efort si un consum de timp absolut nesemnificativ. In ce priveste a doua intrebare cred ca raspunsul este negativ. nu cred ca o astfel de optiune care ar genera inconsistenta in modul cum ar aparea paginile de profil ar fi ceva recomandabil functional sau estetic pentru un site.
contruita, neconstruita, pretioasa, nepretioasa, e buna. ultimul vers? ia lama, cutitul, laserul, guma, etc si sterge ultimul vers. nu conteaza cat de des o face, dar ca o face.
Remarc "ospat al pielii" si "mai am de trait in toate directiile" in rest destul de banal. Subscriu ideii comentariului anterior. Atat cacofonia cat si "contemporaneitatea" nu au ce cauta in poezie. Ialin
te prinde interesant aerul asta usor invechit, foarte fain asumate deciziile cu privire la forma avand in vedere ca pornesti cu un alt risc, ala de a cita si remixa un pasaj religios. cred ca, pana la urma, e ok. e destulde puternic cum mergi pe punct-contrapunct, cum mi se pare ca faci aici:
"de aceea zic. iubește-ți aproapele tău, nenorocitule.
aproapele meu atît de mult și de aproape mă iubește
că uite
lumina se ridică din trupul meu
și cînd el trece prin ea
fața lui e fața lui dumnezeu
sărutînd un copil pe frunte.
și copilul acela sunt eu, demult
cînd aproapele meu era copil și el
eu încasam curele la fundul gol și el mînca cireșele
și dimineața suspinam ușor, prin somn
în timp ce visam și înțelegeam
că n-o să fiu singur niciodată."
mai vin prin pagina ta, mi-a placut si m-a intrigat textul tau, mai ales stiind ce scrii de obicei. salut!
Adevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
ihim, ihim, Adrian, ca de obicei apreciez interventiile tale punctate. am mai curatat pe ici pe colo, drept e ca de exactitatea virgulelor nu m-am interesat foarte tare cand l-am publicat, dar sper ca acum sa fie macar o idee mai aproape de "este un text bun s.a.m.d."
Paul, m-am tot gandit cu ce sa inlocuiesc acolo, si nu mi-a venit nimic. dupa ce m-am mai gandit un pic, l-am sters de tot. cred ca-i mai bine asa, e mai aerisit:) multumesc pentru atentia ta!
sigur că textului i se poate reproșa un epic excesiv, însă are o curgere a cărei naturalețe m-a captivat, o mise-en-scène credibilă, reculul în fața senzației de verbozitate pe care îl am uneori citind textele tale nu s-a mai ivit aici, detaliile /stările împletindu-se fără a mai lăsa impresia de căutare, de lipire. ar fi mai multe de remarcat și multe susceptibile a fi puse sub un semn de întrebare, dar sunt convinsă că știi la ce m-aș referi. finalul, căruia probabil i-aș putea tolera diluarea pentru că vine pe fondul epuizării după așa maraton (inclusiv al lectorului :) ) , l-aș fi oprit totuși la ,,găoace”. probabil cu o inversiune a versurilor. o scriere care însă mi-a plăcut.
asta este imaginea pe care mi-o sugerează prima strofă. între întuneric şi lumină, starea de meditaţie, complementarite, dualitate. şi un pic de umor ironic: atunci când ne bate soarele în cap, ne trec toate apele, "trec chernobyluri hiroshime bhopaluri", viziuni rele, înspăimântător de frumoase ("în mijlocul soarelui arde pădurea cu trosnet trec chernobyluri hiroshime bhopaluri prin mine aici e minus o sută de grade şi Tu-mi spui am trimis corbii să te hrănească"), între rai şi iad! - cam asta e poezia ta. bine lucrată.
Călin, prefer un moment - două de neliniște, pentru că intenția nu ar trebui să fie, de obicei, de a mulțumi pe cineva, ci de a-l edifica și instrui. Cam asta se face pe un portal de literatură. Nu e nimeni “miezul din fanta”. Și dacă ai înțeles că m-ai deranjat, atunci mai deranjează-mă! Dar din câte se vede lucrurile stau viceversa. Îți mulțumesc ție, cât și Luminiței, pentru sinceritatea opiniei.
Poate nu macabră, dar puţin sinistră, gotică, ultima unitate mi-a plăcut prin felul în care evidenţiază materia, în dauna spiritului. Mi-am amintit de "dacă trupul e încarcerat, şi spiritul e". O minimalizare a ei, a amteriei, până la insignifianţă. Primul fragment are doar rol de a deschide calea finalului, de aceea am trecut repede peste. Dar am observat:
* ca şi cum mi-ar FI ieşit din cap
* rima involuntară "clor - cor": de evitat.
*care țin loc de cor - o rezolvare simplistă/plată a ideii. De ce nu "îmi tot scoate iepuri scăldați în clor/ corul de de albit cântece - ai avea şi nuanţa purificării, şi suţinere pentru "clor", şi ai scăpa şi de rimă.
Finalul, bun, are nevoie de o căciuliţă la "bagat".
Nu sunt adeptul pozelor/filmuleţelor de susţinere, dar aici merge pentru că... nu e de susţinere. Consider că, dacă tot porneşti într-un proiect de ăsta, e musai ca textul să fie asbtractizarea/alegoria imaginii. Cam aşa cum ai încercat tu. Nu merge să pui o poză cu un copac, iar în text să descrii... copacul. Se mai poartă şi cataclisme de genul. Atât deocamdată.
Poem care mi-a adus aminte de 'born in africa' nu știu cine o cânta, dr. alban?
Ca și construcție este o broderie spumoasă iar ca idee este o siesta.
Dar Corina este o autoare care mă duce mereu cu gândul la emanicipare și de aceea nu pot fi obiectivă.
la fel de evident pentru mine e ca "anotimpul papusilor" o fost cea mai buna din concurs. tre sa accepti ca fiecare o avut topul lui si ca mina aia de scrieri care au iesit in evidenta s-au combinat in fel si chip in topurile personale. asa ca nu vad de ce fiecare hermeneist vrea sa-si impuna topul ca unicul adevarat, intocmai unui dictator. cit de copilarosi si ofticosi mai putem fi? nici un text din primele clasate nu s-a ridicat cu mult deasupra celorlalte. popularitatea si votul juriului puteau avea atitea alte configuratii, asa ca de ce n-o putem accepta pe cea care s-a impus?
Multumesc pentru comentariu domnule Calin, singuratatea tine mai mult la mine insa , nu e una sezoniera, cat tine de tema, am scris ce am simtit in acel moment, poate o schimbare a starii interioare va duce la abordarea unor alte teme toate cele bune cu respect, adelina
Bobadile, in primul rind ca daca te referi la ce ma gindesc eu, pe Hermeneia astfel de texte se numesc remarcate. Ma tem ca tu inca esti cu mintea in agonistan, daca nu si cu inima. Acolo se numesc asa. Si tocmai faptul ca nu ai observat asta ma face sa imi dau seama ca interpretarea ta tendentioasa "banuiesc ca este acelasi mecanism gaunos de pe agonia" sa fie esentialmente eronata. Aici textele nu se recomanda, aici textele se remarca. In consiliul Hermeneia aceasta remarcare se observa. E o diferenta de principii. In acelasi timp acest proces nu este arbitrar, asa cum acuzi tu. In ce priveste concluziile, HUO si propunerile tale ma tem ca va trebui sa te dezamagesc. Procesul pus la punct exclude in mod intentionat acest gen de transparenta. Din motive care, din punctul nostru de vedere sint "de un bun simt nici macar prea literar". Acordarea unei penite de aur reprezinta un anumit lucru, remarcarea unui text reprezinta altceva. Hermeneia are o echipa editoriala si de conducere care are o anumita viziune. Nu este vorba de un vot de popularitate. Nici o editura nu practica ce propui tu. Si asta tocmai pentru a se asigura independenta editorilor si a propunerilor lor. Deci, asa cum spuneam, procesul nu e arbitrar cum insinuezi tu. Tocmai de aceea e mai laborios. Nu sint multi editori si au si ei viata lor, nu pot fi online tot timpul. Si nici altii nu se prea inghesuie ca sa devina editori. Iar daca e sa ma gindesc la cum vorbesti tu cu unii din editorii de pe Hermeneia nici nu ma mir ca nu sint multi care sa isi doreasca sa fie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
să fie clar nu au importanță coloanele din imagine nici inciziile cotidianul în ferestre nici cât de mult am iubit în contrast răzuiește piatra decolorează detalii deșiră conturul străzii până la plămânii de sub asphalt mai bine rupe fotografia important este ceea ce a încetat să respire acolo în lunga noapte a trecutului și scurta sărbătoare a timpului copilul nostru
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 5 decine, ce vine de peste ocean? la ce faci aluzie Andule? ca eu tot nu ma prind. te stiam om mare. fiecare interpreteaza. acum, sper ca nu ai vrut numai aplauze. unde, cine ti-a pus tie pumnul in gura? eu sint primul aici care am grija ca asta sa nu se intimple. m-am uitat acum in fuga peste sirul de comentarii. aranca te-a avertizat asupra unei abateri. justificat zic eu. unde e problema? cine nu te lasa sa scrii, sa creezi, sa inovezi, sa propui?
pentru textul : this is a film denu e nevoie să pui titlul în text
pentru textul : Pupatul la români destiu, dar a fost intentionat
pentru textul : interior de ceață 2 deDa, într-adevăr nu a fost șters. L-am descoperit abia acum, în josul paginii, clasat la texte inacceptabile, adică refuzate, alături de un alt poem de al meu, mai vechi - Poemul-blestem. Asta nu poate să însemne decât un lucru: că un editor l-a trimis acolo. Deci, de la bun început, am avut dreptate. Un editor a trimis acest text la ”inacceptabile”. Motiv pentru care l-am repostit în 16.06.2013, fara cuvântul acela, intuind că despre asta e vorba. Iar ceea ce spui dumneata doamna Leonte mai sus, în primul comentariu, se numește manipulare. Pentru că, nu aveam eu, ca autor, absolut niciun motiv să trimit textul meu la ”Inacceptabile”. Deci, nu mai pune în cârcă unui autor gesturi pe care el le-a făcut. Nici nu cred că am posibilitatea tehnică să-mi încadrez eu propriul meu text acolo, la inacceptabile, și nici măcar nu am avut motiv să o fac. Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. dein primul vers nu stiu daca are rost cratima, sau daca vrei cratima poti s-o pui la s-asculti.
pentru textul : de dincolo deai un "care" in plus la versul 1, strofa 3.
prea multe "şi"-uri, "așa cum femeia își sfârtecă fusta și leagă și-atârnă de pom", dar nu numai aici. mai trebuiesc eliminate din ele.
"și-ar trece continuu trenuri și cuiburi". aici poti elimina "şi cuiburi", iar la "jeanşi", care n-au loc in dictionarul romanesc, poti sa le spui blugi. păreri, desigur.
Multumesc Costin. Esti darnic cu aprecierile. Personal cred ca mai este de lucrat la acest text dar am vrut sa il imortalizez asa deocamdata.
pentru textul : poetul III dehialin, no offence taken, dar please agree to disagree. poate necesita ceva mai multa atentie dar nu cred ca este complicata. chiar as dori sa aud si opiniile altora. si intr-un anumit sens (ca administrator de site) prefer o solutie mai putin facila pentru utilizator tocmai pentru ca banuiesc ca stii foarte bine ca mai ales in universul internetului, cu cit ceva e mai usor de facut cu atit exista tendinta de a fi abuzat mai mult. de exemplu nu cred ca as dori sa vad pe membrii hermeneia schimbindu-si textele o data la jumatate de ora. si te asigur ca sint si spirite din astea mai nestatornice care si-au sters si apoi m-au rugat sa le repun textele back pe hermeneia de 4 sau 5 ori. artistii sint tare emotionali si nu tre sa le dai prea multe jucarii pe mina ca le fac praf. no offence intended. in ce priveste ideea cu drop-down list, este evident posibila dar (pe linga aspectul precedent) cred ca ar incarca si mai mult (si oarecum inutil) traficul intr-un sistem care si asa este in mare masura "cantitativ". probabil ca o fi existind pe undeva si o solutie care sa evite asta dar nu sint convins ca se merita deocamdata efortul. pe de alta parte un membru isi schimba textele de acolo cind? o data pe saptamina? o data la 10 zile? o data pe luna? cred ca doua minute pe luna pentru identificarea a doua numere si inscriere lor intr-un profil este un efort si un consum de timp absolut nesemnificativ. In ce priveste a doua intrebare cred ca raspunsul este negativ. nu cred ca o astfel de optiune care ar genera inconsistenta in modul cum ar aparea paginile de profil ar fi ceva recomandabil functional sau estetic pentru un site.
pentru textul : Noutăți în pagina de profil decontruita, neconstruita, pretioasa, nepretioasa, e buna. ultimul vers? ia lama, cutitul, laserul, guma, etc si sterge ultimul vers. nu conteaza cat de des o face, dar ca o face.
pentru textul : împăcarea cu lumina de"îmi pâlpâie în tâmplă ultimul condor. ascult.../...lumea este o grămadă de vreascuri", pentru asta am făcut popas.
pentru textul : domino deRemarc "ospat al pielii" si "mai am de trait in toate directiile" in rest destul de banal. Subscriu ideii comentariului anterior. Atat cacofonia cat si "contemporaneitatea" nu au ce cauta in poezie. Ialin
pentru textul : rănit de vise ca de gloanțe dete prinde interesant aerul asta usor invechit, foarte fain asumate deciziile cu privire la forma avand in vedere ca pornesti cu un alt risc, ala de a cita si remixa un pasaj religios. cred ca, pana la urma, e ok. e destulde puternic cum mergi pe punct-contrapunct, cum mi se pare ca faci aici:
"de aceea zic. iubește-ți aproapele tău, nenorocitule.
aproapele meu atît de mult și de aproape mă iubește
că uite
lumina se ridică din trupul meu
și cînd el trece prin ea
fața lui e fața lui dumnezeu
sărutînd un copil pe frunte.
și copilul acela sunt eu, demult
cînd aproapele meu era copil și el
eu încasam curele la fundul gol și el mînca cireșele
și dimineața suspinam ușor, prin somn
în timp ce visam și înțelegeam
că n-o să fiu singur niciodată."
mai vin prin pagina ta, mi-a placut si m-a intrigat textul tau, mai ales stiind ce scrii de obicei. salut!
pentru textul : iubește-ți aproapele deAdevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români dep.s. 'Șoricarul' cred că e titlul perfect. scuze. revin pentru că îmi scăpase pojghița amintirilor... e un genitival puternic dar de evitat.
pentru textul : Zzet degând bun!
ihim, ihim, Adrian, ca de obicei apreciez interventiile tale punctate. am mai curatat pe ici pe colo, drept e ca de exactitatea virgulelor nu m-am interesat foarte tare cand l-am publicat, dar sper ca acum sa fie macar o idee mai aproape de "este un text bun s.a.m.d."
pentru textul : Punct și de la capăt deScuze pentru comentariul cvadruplu! Probleme cu internetul...
pentru textul : oamenii sunt mari îmi spuneam deMulţumesc pentru vizită Mariana. Ai surprins perfect simbolismul culorilor în poezia mea. Mă bucur că ţi se pare o poezie sugestivă.
pentru textul : piatră de var dePaul, m-am tot gandit cu ce sa inlocuiesc acolo, si nu mi-a venit nimic. dupa ce m-am mai gandit un pic, l-am sters de tot. cred ca-i mai bine asa, e mai aerisit:) multumesc pentru atentia ta!
pentru textul : mereu Jack desigur că textului i se poate reproșa un epic excesiv, însă are o curgere a cărei naturalețe m-a captivat, o mise-en-scène credibilă, reculul în fața senzației de verbozitate pe care îl am uneori citind textele tale nu s-a mai ivit aici, detaliile /stările împletindu-se fără a mai lăsa impresia de căutare, de lipire. ar fi mai multe de remarcat și multe susceptibile a fi puse sub un semn de întrebare, dar sunt convinsă că știi la ce m-aș referi. finalul, căruia probabil i-aș putea tolera diluarea pentru că vine pe fondul epuizării după așa maraton (inclusiv al lectorului :) ) , l-aș fi oprit totuși la ,,găoace”. probabil cu o inversiune a versurilor. o scriere care însă mi-a plăcut.
pentru textul : grand touring deasta este imaginea pe care mi-o sugerează prima strofă. între întuneric şi lumină, starea de meditaţie, complementarite, dualitate. şi un pic de umor ironic: atunci când ne bate soarele în cap, ne trec toate apele, "trec chernobyluri hiroshime bhopaluri", viziuni rele, înspăimântător de frumoase ("în mijlocul soarelui arde pădurea cu trosnet trec chernobyluri hiroshime bhopaluri prin mine aici e minus o sută de grade şi Tu-mi spui am trimis corbii să te hrănească"), între rai şi iad! - cam asta e poezia ta. bine lucrată.
pentru textul : meditaţie la amiază deai dreptate, multumesc, o sa modific
pentru textul : Gloomy Sunday II deCălin, prefer un moment - două de neliniște, pentru că intenția nu ar trebui să fie, de obicei, de a mulțumi pe cineva, ci de a-l edifica și instrui. Cam asta se face pe un portal de literatură. Nu e nimeni “miezul din fanta”. Și dacă ai înțeles că m-ai deranjat, atunci mai deranjează-mă! Dar din câte se vede lucrurile stau viceversa. Îți mulțumesc ție, cât și Luminiței, pentru sinceritatea opiniei.
pentru textul : poem cu palmele fine dePoate nu macabră, dar puţin sinistră, gotică, ultima unitate mi-a plăcut prin felul în care evidenţiază materia, în dauna spiritului. Mi-am amintit de "dacă trupul e încarcerat, şi spiritul e". O minimalizare a ei, a amteriei, până la insignifianţă. Primul fragment are doar rol de a deschide calea finalului, de aceea am trecut repede peste. Dar am observat:
* ca şi cum mi-ar FI ieşit din cap
* rima involuntară "clor - cor": de evitat.
*care țin loc de cor - o rezolvare simplistă/plată a ideii. De ce nu "îmi tot scoate iepuri scăldați în clor/ corul de de albit cântece - ai avea şi nuanţa purificării, şi suţinere pentru "clor", şi ai scăpa şi de rimă.
Finalul, bun, are nevoie de o căciuliţă la "bagat".
Nu sunt adeptul pozelor/filmuleţelor de susţinere, dar aici merge pentru că... nu e de susţinere. Consider că, dacă tot porneşti într-un proiect de ăsta, e musai ca textul să fie asbtractizarea/alegoria imaginii. Cam aşa cum ai încercat tu. Nu merge să pui o poză cu un copac, iar în text să descrii... copacul. Se mai poartă şi cataclisme de genul. Atât deocamdată.
pentru textul : "you'll never get a wish from a bone" deOana, Matei, am zâmbit, mulțumesc!
pentru textul : hold the mike like a memory dePoem care mi-a adus aminte de 'born in africa' nu știu cine o cânta, dr. alban?
pentru textul : Planeta maimuțelor deCa și construcție este o broderie spumoasă iar ca idee este o siesta.
Dar Corina este o autoare care mă duce mereu cu gândul la emanicipare și de aceea nu pot fi obiectivă.
la fel de evident pentru mine e ca "anotimpul papusilor" o fost cea mai buna din concurs. tre sa accepti ca fiecare o avut topul lui si ca mina aia de scrieri care au iesit in evidenta s-au combinat in fel si chip in topurile personale. asa ca nu vad de ce fiecare hermeneist vrea sa-si impuna topul ca unicul adevarat, intocmai unui dictator. cit de copilarosi si ofticosi mai putem fi? nici un text din primele clasate nu s-a ridicat cu mult deasupra celorlalte. popularitatea si votul juriului puteau avea atitea alte configuratii, asa ca de ce n-o putem accepta pe cea care s-a impus?
pentru textul : Premiul de popularitate al concursului de poezie „Astenie de primăvară Hermeneia 2010” deultimul vers, ca și titlul, face tot mesajul artistic. în rest... rest.
pentru textul : requiem la flaut pentru ieșirea din labirint deevident vor trebui respinse amindoua din motive lesne de inteles
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deMultumesc pentru comentariu domnule Calin, singuratatea tine mai mult la mine insa , nu e una sezoniera, cat tine de tema, am scris ce am simtit in acel moment, poate o schimbare a starii interioare va duce la abordarea unor alte teme toate cele bune cu respect, adelina
pentru textul : quand les paroles sont inutiles deBobadile, in primul rind ca daca te referi la ce ma gindesc eu, pe Hermeneia astfel de texte se numesc remarcate. Ma tem ca tu inca esti cu mintea in agonistan, daca nu si cu inima. Acolo se numesc asa. Si tocmai faptul ca nu ai observat asta ma face sa imi dau seama ca interpretarea ta tendentioasa "banuiesc ca este acelasi mecanism gaunos de pe agonia" sa fie esentialmente eronata. Aici textele nu se recomanda, aici textele se remarca. In consiliul Hermeneia aceasta remarcare se observa. E o diferenta de principii. In acelasi timp acest proces nu este arbitrar, asa cum acuzi tu. In ce priveste concluziile, HUO si propunerile tale ma tem ca va trebui sa te dezamagesc. Procesul pus la punct exclude in mod intentionat acest gen de transparenta. Din motive care, din punctul nostru de vedere sint "de un bun simt nici macar prea literar". Acordarea unei penite de aur reprezinta un anumit lucru, remarcarea unui text reprezinta altceva. Hermeneia are o echipa editoriala si de conducere care are o anumita viziune. Nu este vorba de un vot de popularitate. Nici o editura nu practica ce propui tu. Si asta tocmai pentru a se asigura independenta editorilor si a propunerilor lor. Deci, asa cum spuneam, procesul nu e arbitrar cum insinuezi tu. Tocmai de aceea e mai laborios. Nu sint multi editori si au si ei viata lor, nu pot fi online tot timpul. Si nici altii nu se prea inghesuie ca sa devina editori. Iar daca e sa ma gindesc la cum vorbesti tu cu unii din editorii de pe Hermeneia nici nu ma mir ca nu sint multi care sa isi doreasca sa fie.
pentru textul : puterea mea e în tine dePagini