hai sa fim seriosi. din principiu nu urmaresc sa dau lectii "de poezie" la nimeni. fiecare scrie asa cum vrea. dar asta nu inseamna ca ce scrie este neaparat si poezie chiar daca ii punem eticheta. tot din principiu nu urmaresc sa descurajez pe nimeni. imi doresc insa sa nu ne amagim ci doar sa incercam sa scriem simplu poezie si nu reţetare sau versificari.
textul de fata, pe linga faptul ca este oda evidentei si a redundantei nu te face sa vibrezi nici macar o secunda.
ma intreb ce era daca nu ne spuneai ca este vorba despre casnicie. poate ramineam si ne intrebam, raminea ceva mister, vraja. asa insa totul e CLAR. clar ca o banalitate antiromantica.
porumbar si adapostire. oare nu sint acelasi lucru.
ingeri invizibili. probabil ca cam toti ingerii sint mai mult sau mai putin invizibili. cel putin eu n-am vazut nici unul azi.
chestia cu locatia de munca m-a dat gata. a vedea pe cineva care se considera poeta ca foloseste expresia asta intr-un text care se vrea poezie este mai rau ca un film de groază.
greierii se aud noaptea. desigur, dar se aud in... casnicie? pe bune ce vrea sa insemne asta? ce vrea sa sugereze asta? vorbim de casnicie sau de curtea din spate noaptea? pentru ca atunci cind spunem ceva in poezie trebuie sa vremn sa sugeram ceva. iar eu am impresia ca aici autorul a uitat despre ce scrie si a fost asa de impresionat de imaginea unei nopti calme incit a confundat casa cu casnicia. sint doua lucruri....... diferite!
chestia cu macii care ard noaptea, blah blah blah este asa de un sudo-erotism asa de ieftin incit e jenant sa o citesti.
"locul de întâlnire al sufletelor noastre împlinite". - asta e o banalitate pe care o scrii pe o felicitare dar nu are ce cauta in absolut nici o poezie. e ridicol.
"aici este totdeauna primăvară-vară,". gosh!.. si cu iarna ce facem??? cum e cu batrinetea? cu boala, cu cearta? cu conflictele? nu ca as fi eu un mare pasionat de realism. dar pozitivismul asta ieftin este orice numai poezie nu.
"e locul unde peniţa şi ochii şefuli nu ne ajung". fantastic! astept sa ne poevestesti si despre restul, tramvai, casierie, benzinarie, magazin. si alte obiecte. ochii colegilor (ca pe aia ai sefului i-ai clarificat), etc.
pe bune acum, scrie trei rinduri dar sa fie poezie nu dedicatie sudo-versificata.
Cred ca ar trebui sa te hotarasti daca valorizezi partea meditativa a textului prin recursul la descriptiv si detaliu ori accepti ca sambure lamentatia si te ocupi de atmosfera si stare... altfel iese un crochiu. Final foarte slab.
O cointidență stranie și tullburătoare s-a întâmplat noaptea trecută. Am aflat de ea vorbind azi, la telefon cu mama mea. În satul meu, nu departe de casa mea părintească (unde locuiește mama), există, de câțiva ani )din 2002, cred), un gater. Evident, nu m-am bucurat de așa ceva, să văd pădurile distruse... În fine, relațiile cu cei ce munceau acolo au fost amicale, totuși. Noaptea trecută însă, de la un scurtcircuit electric generat de umezeala, cladirea unde dormeau muncitorii si șeful lor a luat foc. A ars atât de rapid incat abia au apucat sa iasa afara, desculți și fără haine. Unul din ei e la spital, în urma unor arsuri suferite (din fericire nu grave). Mama i-a convins pe o parte să doarmă la noi pentru o vreme. Din gater și echipamentul de prelucrare a lemnului nu cred c-a mai rămas ceva. Mă întreb acum, de ce, după ce am scris povestirea de mai sus, s-a întâmplat, așa de repede drama descrisă? Oare, în urma mesajului meu, s-au trezit zeii locali și s-au hotărât să treacă la fapte? Dacă acest lucru se pate face fără victime și fără pagube materiale pentru oameni, opțiunea n-ar fi rea.. Știu că ideea e fantezistă, dar nu m-am putut opri să nu mă simt tulburat... Și, curios, azi noapte am avut multe vise ciudate și sentimentul că ceva s-a întâmplat undeva.
despre poem acu. first: titlul mi se pare relativ ratat. cu disonanta cu tot la mine. deci m ai pierdut pe jumatate. second: cum crapa tacerea? reformuleaza si tu da pastreaza idea fix. third: strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie. fourth: ti am zis de versul cu numele n oglinda. e mai terminat decit cum ma treyesc eu in diminetile mai sumbre. fiveth: sunteti destul de aproape. romantic. sixth: cu aer conclusiv zic "mi-ai salvat ziua si viata in dimineata asta. deci este faina poezia. esti un scriitor bun". ec
totul e intors aici, pe dos, invers... ilogic, imposibil, apasator si rasturnat precum un cosmar de la febra mare din timpul gripelor rele. ce de epitete, da. amandoi aveti dreptate.
...apreciez relația ta cu Dumnezeu. poemul acesta este însă nefericit. fericește-l, eliberează-l de asonanțe, rime facile, ruperi de ritm, tropi desueți etc., de sărbători, merită! îmi place genuitatea lui...
Mi-a placut povestirea ta plina de sinceritate si naturalete, de inocenta si dezinvoltura cu care ai "pierdut in carnea lui un arhanghel", ....cu toate ca si Lucifer a fost tot inger. Cred ca merita continuata pe viu si pe "hartie" si nu-ti pot oferi decat o penita grosolana, de novice. O seara inspirata si sper sa am ocazia sa te citesc cat mai des.
anna, ai spus f bine aici "e o stare de hiatus cand te simti stapanul unui timp trecut, ce simti ca inca iti apartine …" nu stiu insa cine si cui apartine, pana la urma. si la ce bun toate astea? poate de asta mi am permis sa vorbesc ...adolescentin. com ul tau mi a amintit de sfatul unui om care mi a zis odata ca mai important decat scrisul este tacerea dintre texte. si din ele. na, ca m ai emotionat :D
textul nu aduce nimic nou, poate doar in felul in care este spus. imagini nerevelante si un final slab, fortat. "peste inima" in al doilea vers mi se pare in plus. "imbracat intr-o biblioteca de aer" suna interesant si chiar original. cam atat ! aleks
... un text demn de remarcat. puterea de întâmpinare a lecturii la prima vedere, conotativul bine strunit și fără a vitupera aspura nimănui, imaginea clară ce se formează spontan în cel ce lecturează acest gen de "fericire" împotriva mea însumi mi-am spus iată! într-o după-amiază culmile au făcut pace fără a se muta din loc. Soarele s-a întors în ceramică scrierea cufică a devenit transparentă frumos Andule, ca o mobilă de mahon, aia de cireș încă nu a sosit, probabil:) cu drag, Paul
draga mea Violeta, as vrea sa intelegi un lucru. eu aici (in sectiunea comentariilor) nu bag in seama pe nimeni. aici nu scriu, daca scriu ceva, de dragul autorului. de fapt ma si controlez sa nu ma las influentat de persoana lui sau de istoria lui (in cazul in care as cunoaste ceva despre ea). recunosc, nu imi reuseste intotdeauna, la urma urmei sint om nu masina, dar asta este prinicipiul meu aici. in ce priveste cariera ta literara niciodata nu am raportat-o la Hermeneia. nu stiu de unde ai scos asta. in ce priveste comentariul meu precedent te asigur ca nu a fost rautacios, nici macar un pic. de fapt am vrut sa scriu un pic mai dur dar m-am abtinut totusi facind un compromis fata de principiul meu de a scrie fara menajamente. dar, dupa cum vad, nu oricine poate inghiti critica. daca ai gasit ceva incorect la ce am scris eu te rog sa imi spui.
Alma, nu știu cum alții, însă eu am avut parte în liceu de profesori de limbă și literatură română foarte buni. Din punctul ăsta de vedere nu cred că poate fi vorba de o lipsă de continuitate. Am avut însă pauze în scris din cauza lipsei de timp, dar și lecturi. Simt totuși că am evoluat, cel puțin în ceea ce scriu, chiar dacă textele de care sunt cu adevărat mulțumit nu sunt foarte multe. De unde și obișnuința mea de a reveni asupra lor. Mulțumesc de revenire, Eugen.
un om singur se inchide in singuratate ca intr-o fintina si ramine acolo refuzind lumina... un om singur e cel ce isi pierde credinta. un poem deosebit.
ddm, perfect de acord, si eu cunosc avantajele si dezavantajele. Probabil experienta nefericita de pe unele siteuri in care se prolifereaza vulgarul sub pretextul unor manifeste literare m-a facut sa am asa un sentiment de greata. Insa, exista cativa autori, oameni seriosi, care fac diferenta, in anumite cercuri. De fiecare data cand ii regasesc este un motiv de bucurie. Te salut.
n-am inteles de ce americanii au "stilul lor mult prea exuberant de a-și exprima emoțiile și neplăcerile". nu recunosc deloc descrierea, mi-a last gustul unor observatii de genul "moldovenii sunt puturosi si regatenii sunt imputiti", cu variatiuni in functie de convingere, varsta si alte nise.
in rest, sunt cateva constructii interesante dar textul e in ansamblu fad, n-are niciun twist care sa-i justifice existenta. puerile frazele de genul "În privirea lui se întindeau alte cărări, care aminteau de bezna cutiilor. Loc în care ascunsese durerile. Le acoperea de fața lumii. A plâns isteric. A râs isteric". durerile, isteriile, bezna. aproape ca enumerate asa simplu suna mai bine.
se intampla rar sa critic texte, chiar mi s-a parut naiv, scris parca de un adolescent care inca n-a trait niciun eveniment demn de povestit. probabil ca iti trebuie sute de lecturi ca sa poti gasi exact contextul in care sa intre un "plans" sau o "durere" fara sa sune a soap opera, sau sa realizezi ca fara un eveniment care sa capteze interesul, relatarea oricat de priceputa a unei zi de nastere ramane doar o promisiune frustranta pentru cititor.
cu toate astea am incredere in Paul, sunt parti (inceputul, de pilda) care m-au prins si m-au facut sa citesc pana la capat. voi mai citi, te asigur ca am lasat mesajul cu buna credinta.
Iote ca si eu am fost acolo si nu iti spun ca esti patetic Gorune dar ce s-a intamplat in Piata Universitatii (inainte de prima mineriada adica, sa fim bine intelesi) a fost o mare manipulare din partea mai multor cercuri de interese, multimea de acolo fiind, astfel, o mare masa de manevra, niste cobai care singuri au vrut sa fie cobai, un inceput glorios a ceeace va urma la capitolul manipulare, in mod glorios, in anii 90 si apoi, si mai si, in mileniul nostru trei. Desigur, in mintea multora acea perioada a ramas asa, ca un fel de lucru sfant (aici in text spui chiar tu de lumini care se aprindeau din somoioage de hartie ca intr-o catedrala), insa nu avea chiar nimic de-a face cu sfintenia ceea ce se petrecea pe acolo. Iar ce scrii tu aici nu mi se pare patetic, ci neintentionat (probabil) demagogic si lasat asa... in puncte de suspensie... Doamne cat le urasc... In asteptarea ca vei scrie candva (si poate vei si posta aici sau aiurea) o analiza adevarata, pe masura capacitatii tale, a "fenomenului" (cum i se zice, nu?) Piata Universitatii, te voi citi cu acelasi interes. Pana atunci ne ramane iluzia, asta nu ne tradeaza niciodata. Andu
Frumoase imagini de prizonier al propriului destin "duceam de mană întunericul îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii norocul sta singur într-o ramă deasupra patului" și apoi încercarea de a găsi o ieșire, salvarea ...prin apocalipsă. Ai putea renunța la cuvântul "singurătatea" fiindcă răzbate cu prisosință din text. Ce să-ți urez? Seninătate și inspirație!
frumos haiku
prefer totuși imagistica naturală și absența metaforei în haiku, dar totuși acesta al tău este un haiku
un altul ar putea fi, fără să mă dau cunoscător,
final de concert
peste tot lumina și
flori de hârtie
dragul meu, începi prin a mă acuza și termini prin a mă insulta. eu nu am spus decât că în conjunctura aceea trebuia să dai dovadă de mai multă înteligență, și am spus-o frumos nu cum faci tu într-un comentariu recent, dar ajungem și acolo. deci prost pe față înseamnă să îți spun: ești prost Caragea. dar eu nu am spus asta, am pus sub semnul lui "dacă" inteligența ta , adică al dubiului, ceea ce nu percepi tu sunt nuanțele și încă multe altele... acum mă faci needucat... uite că mă insulți King, dar mie nu îmi pasă de insultele tale. tu îl insulți și pe Virgil, un om cu o vârstă respectabilă... pe lângă multe altele, și iată cum:
"Ca ai prostul obicei(insultă) sa faci afirmatii gratuite (insultă), asta se vede si cand spui ca nu ma intereseaza deloc de Hermeneia. Din contra, prin faptul ca respect un regulament, ca imi consum timpul citind creatiile autorilor, comentand si intervenind pe masura priceperii mele(de cât timp faci asta stimabile??? , sunt oameni care o fac de ani și nu se dau în stambă ca tine, oameni cu bun-simț) , arata ca imi pasa totusi de Hermeneia.(trebuie să demonstrezi, iar timpul o va demonstra dacă îți pasă însă uite cum îți pasă): "De fapt si de drept, ar trebui sa multumesti tututor care sunt activi pe sit (nesimțire crasă, adică Virgil să mulțumească pentru că plătește ceva și pentru că investește timp, și chiar a făcut-o dar unde erai tu mister King?) tuturor care au scos acest sit din letargie, nu de alta dar au fost zile la rand cand toata activitatea pe sit se rezuma la unul sau doua comentarii"(și tu erai un privitor pasiv, îți ziceai, doamne ce letargic site! ia uite-l cum stă în letargie!). Și asta numești tu educație? OK! Aha! Am înțeles! Totul se rezumă la faptul că nu știi cum să iei un pamfelt. Poate infatuarea să fie de vină? Poate inteligența? Dar ah, mă repet. Poate invidia? Poate ranchiuna? Poate niciuna sau poate toate. Chiar nu mă interesează. So, go on salvator de site-uri!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
hai sa fim seriosi. din principiu nu urmaresc sa dau lectii "de poezie" la nimeni. fiecare scrie asa cum vrea. dar asta nu inseamna ca ce scrie este neaparat si poezie chiar daca ii punem eticheta. tot din principiu nu urmaresc sa descurajez pe nimeni. imi doresc insa sa nu ne amagim ci doar sa incercam sa scriem simplu poezie si nu reţetare sau versificari.
textul de fata, pe linga faptul ca este oda evidentei si a redundantei nu te face sa vibrezi nici macar o secunda.
ma intreb ce era daca nu ne spuneai ca este vorba despre casnicie. poate ramineam si ne intrebam, raminea ceva mister, vraja. asa insa totul e CLAR. clar ca o banalitate antiromantica.
porumbar si adapostire. oare nu sint acelasi lucru.
ingeri invizibili. probabil ca cam toti ingerii sint mai mult sau mai putin invizibili. cel putin eu n-am vazut nici unul azi.
chestia cu locatia de munca m-a dat gata. a vedea pe cineva care se considera poeta ca foloseste expresia asta intr-un text care se vrea poezie este mai rau ca un film de groază.
greierii se aud noaptea. desigur, dar se aud in... casnicie? pe bune ce vrea sa insemne asta? ce vrea sa sugereze asta? vorbim de casnicie sau de curtea din spate noaptea? pentru ca atunci cind spunem ceva in poezie trebuie sa vremn sa sugeram ceva. iar eu am impresia ca aici autorul a uitat despre ce scrie si a fost asa de impresionat de imaginea unei nopti calme incit a confundat casa cu casnicia. sint doua lucruri....... diferite!
chestia cu macii care ard noaptea, blah blah blah este asa de un sudo-erotism asa de ieftin incit e jenant sa o citesti.
"locul de întâlnire al sufletelor noastre împlinite". - asta e o banalitate pe care o scrii pe o felicitare dar nu are ce cauta in absolut nici o poezie. e ridicol.
"aici este totdeauna primăvară-vară,". gosh!.. si cu iarna ce facem??? cum e cu batrinetea? cu boala, cu cearta? cu conflictele? nu ca as fi eu un mare pasionat de realism. dar pozitivismul asta ieftin este orice numai poezie nu.
"e locul unde peniţa şi ochii şefuli nu ne ajung". fantastic! astept sa ne poevestesti si despre restul, tramvai, casierie, benzinarie, magazin. si alte obiecte. ochii colegilor (ca pe aia ai sefului i-ai clarificat), etc.
pe bune acum, scrie trei rinduri dar sa fie poezie nu dedicatie sudo-versificata.
pentru textul : Misterul cuplului perfect demulțumesc pentru idee și pentru apreciere.
pentru textul : Mărturia lui Iuda deam să schimb ultimile 2 strofe care sunt și mai mici
pentru textul : Sunt nepotrivite nopțile reci denu-i de ajuns să te căiești pentru păcatele mereu prezente ale trecutei lumi ...
pentru textul : Sonet 160 deCred ca ar trebui sa te hotarasti daca valorizezi partea meditativa a textului prin recursul la descriptiv si detaliu ori accepti ca sambure lamentatia si te ocupi de atmosfera si stare... altfel iese un crochiu. Final foarte slab.
pentru textul : Altfel de„îmi aduce de rigiditatea” - „îmi aduce aminte de rigiditatea...”
Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deO cointidență stranie și tullburătoare s-a întâmplat noaptea trecută. Am aflat de ea vorbind azi, la telefon cu mama mea. În satul meu, nu departe de casa mea părintească (unde locuiește mama), există, de câțiva ani )din 2002, cred), un gater. Evident, nu m-am bucurat de așa ceva, să văd pădurile distruse... În fine, relațiile cu cei ce munceau acolo au fost amicale, totuși. Noaptea trecută însă, de la un scurtcircuit electric generat de umezeala, cladirea unde dormeau muncitorii si șeful lor a luat foc. A ars atât de rapid incat abia au apucat sa iasa afara, desculți și fără haine. Unul din ei e la spital, în urma unor arsuri suferite (din fericire nu grave). Mama i-a convins pe o parte să doarmă la noi pentru o vreme. Din gater și echipamentul de prelucrare a lemnului nu cred c-a mai rămas ceva. Mă întreb acum, de ce, după ce am scris povestirea de mai sus, s-a întâmplat, așa de repede drama descrisă? Oare, în urma mesajului meu, s-au trezit zeii locali și s-au hotărât să treacă la fapte? Dacă acest lucru se pate face fără victime și fără pagube materiale pentru oameni, opțiunea n-ar fi rea.. Știu că ideea e fantezistă, dar nu m-am putut opri să nu mă simt tulburat... Și, curios, azi noapte am avut multe vise ciudate și sentimentul că ceva s-a întâmplat undeva.
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) dedespre poem acu. first: titlul mi se pare relativ ratat. cu disonanta cu tot la mine. deci m ai pierdut pe jumatate. second: cum crapa tacerea? reformuleaza si tu da pastreaza idea fix. third: strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie. fourth: ti am zis de versul cu numele n oglinda. e mai terminat decit cum ma treyesc eu in diminetile mai sumbre. fiveth: sunteti destul de aproape. romantic. sixth: cu aer conclusiv zic "mi-ai salvat ziua si viata in dimineata asta. deci este faina poezia. esti un scriitor bun". ec
pentru textul : ora cocoşului detotul e intors aici, pe dos, invers... ilogic, imposibil, apasator si rasturnat precum un cosmar de la febra mare din timpul gripelor rele. ce de epitete, da. amandoi aveti dreptate.
pentru textul : la micul dejun inghite o stanca mare deAm mers pe ideea că ce e prea mult strică, dragă Luminița. Și în poezie e la fel.
pentru textul : Tetley de...apreciez relația ta cu Dumnezeu. poemul acesta este însă nefericit. fericește-l, eliberează-l de asonanțe, rime facile, ruperi de ritm, tropi desueți etc., de sărbători, merită! îmi place genuitatea lui...
pentru textul : Refuz cu dor deMi-a placut povestirea ta plina de sinceritate si naturalete, de inocenta si dezinvoltura cu care ai "pierdut in carnea lui un arhanghel", ....cu toate ca si Lucifer a fost tot inger. Cred ca merita continuata pe viu si pe "hartie" si nu-ti pot oferi decat o penita grosolana, de novice. O seara inspirata si sper sa am ocazia sa te citesc cat mai des.
pentru textul : despre arhangheli neglijenți deanna, ai spus f bine aici "e o stare de hiatus cand te simti stapanul unui timp trecut, ce simti ca inca iti apartine …" nu stiu insa cine si cui apartine, pana la urma. si la ce bun toate astea? poate de asta mi am permis sa vorbesc ...adolescentin. com ul tau mi a amintit de sfatul unui om care mi a zis odata ca mai important decat scrisul este tacerea dintre texte. si din ele. na, ca m ai emotionat :D
pentru textul : An-lumină de tine dePerfect finalul cu "secolul..." "Necuvinte-cuvinte" e uzat. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Tora detextul nu aduce nimic nou, poate doar in felul in care este spus. imagini nerevelante si un final slab, fortat. "peste inima" in al doilea vers mi se pare in plus. "imbracat intr-o biblioteca de aer" suna interesant si chiar original. cam atat ! aleks
pentru textul : și cînd mi-e somn de... un text demn de remarcat. puterea de întâmpinare a lecturii la prima vedere, conotativul bine strunit și fără a vitupera aspura nimănui, imaginea clară ce se formează spontan în cel ce lecturează acest gen de "fericire" împotriva mea însumi mi-am spus iată! într-o după-amiază culmile au făcut pace fără a se muta din loc. Soarele s-a întors în ceramică scrierea cufică a devenit transparentă frumos Andule, ca o mobilă de mahon, aia de cireș încă nu a sosit, probabil:) cu drag, Paul
pentru textul : fericire off-topic dedraga mea Violeta, as vrea sa intelegi un lucru. eu aici (in sectiunea comentariilor) nu bag in seama pe nimeni. aici nu scriu, daca scriu ceva, de dragul autorului. de fapt ma si controlez sa nu ma las influentat de persoana lui sau de istoria lui (in cazul in care as cunoaste ceva despre ea). recunosc, nu imi reuseste intotdeauna, la urma urmei sint om nu masina, dar asta este prinicipiul meu aici. in ce priveste cariera ta literara niciodata nu am raportat-o la Hermeneia. nu stiu de unde ai scos asta. in ce priveste comentariul meu precedent te asigur ca nu a fost rautacios, nici macar un pic. de fapt am vrut sa scriu un pic mai dur dar m-am abtinut totusi facind un compromis fata de principiul meu de a scrie fara menajamente. dar, dupa cum vad, nu oricine poate inghiti critica. daca ai gasit ceva incorect la ce am scris eu te rog sa imi spui.
pentru textul : Șoapte deBine ai venit Albu Elena! Poezia este camera cea buna a sufletului unde intri lasind incaltarile la usa.
pentru textul : Graal deAlma, nu știu cum alții, însă eu am avut parte în liceu de profesori de limbă și literatură română foarte buni. Din punctul ăsta de vedere nu cred că poate fi vorba de o lipsă de continuitate. Am avut însă pauze în scris din cauza lipsei de timp, dar și lecturi. Simt totuși că am evoluat, cel puțin în ceea ce scriu, chiar dacă textele de care sunt cu adevărat mulțumit nu sunt foarte multe. De unde și obișnuința mea de a reveni asupra lor. Mulțumesc de revenire, Eugen.
pentru textul : Mica țigariadă deMulțumesc pentru peniță! Și pentru avalanșa de lumină pe care ai remarcat-o!
pentru textul : Așteptând să-mi crească degetele deun om singur se inchide in singuratate ca intr-o fintina si ramine acolo refuzind lumina... un om singur e cel ce isi pierde credinta. un poem deosebit.
pentru textul : Singur deddm, perfect de acord, si eu cunosc avantajele si dezavantajele. Probabil experienta nefericita de pe unele siteuri in care se prolifereaza vulgarul sub pretextul unor manifeste literare m-a facut sa am asa un sentiment de greata. Insa, exista cativa autori, oameni seriosi, care fac diferenta, in anumite cercuri. De fiecare data cand ii regasesc este un motiv de bucurie. Te salut.
pentru textul : analiza manifestului boierismului den-am inteles de ce americanii au "stilul lor mult prea exuberant de a-și exprima emoțiile și neplăcerile". nu recunosc deloc descrierea, mi-a last gustul unor observatii de genul "moldovenii sunt puturosi si regatenii sunt imputiti", cu variatiuni in functie de convingere, varsta si alte nise.
pentru textul : Between the bars dein rest, sunt cateva constructii interesante dar textul e in ansamblu fad, n-are niciun twist care sa-i justifice existenta. puerile frazele de genul "În privirea lui se întindeau alte cărări, care aminteau de bezna cutiilor. Loc în care ascunsese durerile. Le acoperea de fața lumii. A plâns isteric. A râs isteric". durerile, isteriile, bezna. aproape ca enumerate asa simplu suna mai bine.
se intampla rar sa critic texte, chiar mi s-a parut naiv, scris parca de un adolescent care inca n-a trait niciun eveniment demn de povestit. probabil ca iti trebuie sute de lecturi ca sa poti gasi exact contextul in care sa intre un "plans" sau o "durere" fara sa sune a soap opera, sau sa realizezi ca fara un eveniment care sa capteze interesul, relatarea oricat de priceputa a unei zi de nastere ramane doar o promisiune frustranta pentru cititor.
cu toate astea am incredere in Paul, sunt parti (inceputul, de pilda) care m-au prins si m-au facut sa citesc pana la capat. voi mai citi, te asigur ca am lasat mesajul cu buna credinta.
Iote ca si eu am fost acolo si nu iti spun ca esti patetic Gorune dar ce s-a intamplat in Piata Universitatii (inainte de prima mineriada adica, sa fim bine intelesi) a fost o mare manipulare din partea mai multor cercuri de interese, multimea de acolo fiind, astfel, o mare masa de manevra, niste cobai care singuri au vrut sa fie cobai, un inceput glorios a ceeace va urma la capitolul manipulare, in mod glorios, in anii 90 si apoi, si mai si, in mileniul nostru trei. Desigur, in mintea multora acea perioada a ramas asa, ca un fel de lucru sfant (aici in text spui chiar tu de lumini care se aprindeau din somoioage de hartie ca intr-o catedrala), insa nu avea chiar nimic de-a face cu sfintenia ceea ce se petrecea pe acolo. Iar ce scrii tu aici nu mi se pare patetic, ci neintentionat (probabil) demagogic si lasat asa... in puncte de suspensie... Doamne cat le urasc... In asteptarea ca vei scrie candva (si poate vei si posta aici sau aiurea) o analiza adevarata, pe masura capacitatii tale, a "fenomenului" (cum i se zice, nu?) Piata Universitatii, te voi citi cu acelasi interes. Pana atunci ne ramane iluzia, asta nu ne tradeaza niciodata. Andu
pentru textul : Piața Universității. Remember devă mulţumesc pentru semnul lăsat,
george
pentru textul : insomniac devlad, stiu ce s-a intimplat dar nu pot deocamdata sa imi explic de ce si nici sa replic fenomenul. am corectat si iti multumesc.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - IX – deFrumoase imagini de prizonier al propriului destin "duceam de mană întunericul îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii norocul sta singur într-o ramă deasupra patului" și apoi încercarea de a găsi o ieșire, salvarea ...prin apocalipsă. Ai putea renunța la cuvântul "singurătatea" fiindcă răzbate cu prisosință din text. Ce să-ți urez? Seninătate și inspirație!
pentru textul : ultimul vis defrumos haiku
prefer totuși imagistica naturală și absența metaforei în haiku, dar totuși acesta al tău este un haiku
un altul ar putea fi, fără să mă dau cunoscător,
final de concert
pentru textul : Haiku depeste tot lumina și
flori de hârtie
dragul meu, începi prin a mă acuza și termini prin a mă insulta. eu nu am spus decât că în conjunctura aceea trebuia să dai dovadă de mai multă înteligență, și am spus-o frumos nu cum faci tu într-un comentariu recent, dar ajungem și acolo. deci prost pe față înseamnă să îți spun: ești prost Caragea. dar eu nu am spus asta, am pus sub semnul lui "dacă" inteligența ta , adică al dubiului, ceea ce nu percepi tu sunt nuanțele și încă multe altele... acum mă faci needucat... uite că mă insulți King, dar mie nu îmi pasă de insultele tale. tu îl insulți și pe Virgil, un om cu o vârstă respectabilă... pe lângă multe altele, și iată cum:
"Ca ai prostul obicei(insultă) sa faci afirmatii gratuite (insultă), asta se vede si cand spui ca nu ma intereseaza deloc de Hermeneia. Din contra, prin faptul ca respect un regulament, ca imi consum timpul citind creatiile autorilor, comentand si intervenind pe masura priceperii mele(de cât timp faci asta stimabile??? , sunt oameni care o fac de ani și nu se dau în stambă ca tine, oameni cu bun-simț) , arata ca imi pasa totusi de Hermeneia.(trebuie să demonstrezi, iar timpul o va demonstra dacă îți pasă însă uite cum îți pasă): "De fapt si de drept, ar trebui sa multumesti tututor care sunt activi pe sit (nesimțire crasă, adică Virgil să mulțumească pentru că plătește ceva și pentru că investește timp, și chiar a făcut-o dar unde erai tu mister King?) tuturor care au scos acest sit din letargie, nu de alta dar au fost zile la rand cand toata activitatea pe sit se rezuma la unul sau doua comentarii"(și tu erai un privitor pasiv, îți ziceai, doamne ce letargic site! ia uite-l cum stă în letargie!). Și asta numești tu educație? OK! Aha! Am înțeles! Totul se rezumă la faptul că nu știi cum să iei un pamfelt. Poate infatuarea să fie de vină? Poate inteligența? Dar ah, mă repet. Poate invidia? Poate ranchiuna? Poate niciuna sau poate toate. Chiar nu mă interesează. So, go on salvator de site-uri!
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deun pas mic pentru om, un pas urias pentru omenire. tacere placuta. iti doresc toate cele bune.
pentru textul : Transplant de inimă dePagini