Mda, desigur ai dreptate. Ma intreb insa cum se va schimba situatia daca vor fi publicate inca alte 60 de texte la fel de proaste. Multumesc, in schimb, pentru limonada:-) .
da, si pe mine ma ia mereu pe nepregatite, chiar daca ma antrenez din greu
si ma bucur cand peretii sunt surzi si orbi, pacat ca au simtul tactil atat de dezvoltat
daca te intereseaza, revin mai tarziu si iti zic pe unde nu mi-a iesit la pipait, dar e bine, oricum
am corectat, multumesc pentru atentionare si pentru parere. mesajul e unul din acelea cu filacterii. nu sunt citiori simpli pe acest site, aici sunt numai autori, scriitori de proza si poezie. nu cred ca cititorii simpli au descoperit acest taram literar, yet.
De obcei cand ma apuc de scris, nu gandesc foarte mult ce cuvant ar trebui sa vina unde, ca poemul sa aiba o anumita forma. Scriu pentru ca trebuie sa ma eliberez de o emotie si atat, se poate sa arate ca fiind putin prefabricat, nu zic nu, dar la mine n-au mers niciodata retetele.:) Cat despre ciori, stiu ca nu-s ca pasarile calatoare care pleaca toamna si vin primavara, insa toamna ciorile par a fi mai multe.
Multumesc de semnalarea greșelii. Se tot strecoară...
Hm, știi de ce aș prefera să rămână în engleză? Pentru că expresia mi se pare tare interesantă. Americanii (e chiar din constituția lor) nu-și crează fericirea, n-o asteaptă. "Pursuit" sună a urmărire, a vânat, parcă stau cu pușca în mână la capăt de coridor țipând din rărunchi "unde ești?", spărgând toate ușile de-a lungul lui. (există acest echivalent în limba română?)
Cam asta-mi inspiră, de aceea aș vrea să rămân la el, și se leagă ulterior oarecum de acțiunea povestirii. Dacă la sfâșitul textului încă mai consideri că ar trebui schimbat, schimb. :)
Doresc să fac o precizare: aşa cum spuneţi, domnule Adrian, cacofonia e un fenomen lingvistic nerecomandabil, nu o greşeală. E o greşeală, şi încă una intolerabilă, evitarea ei prin folosirea cuvântului ,,virgulă'' sau a acelui atât de supărător ,,şi'', atunci când nu-şi are locul. În cazul de faţă, cacofonia era supărătoare (cel puţin pentru persoane mai sensibile) şi e bine că aţi corectat-o.
cred că din acea lumină se poate desprinde firul unei vieți, ca o renaștere sidefie, un cordon ombilical transparent și subtil pe care nimic nu îl desprinde, e sacru. eu sunt prezentă în orice absență. chiar și când celălalt nu poate vedea, auzi, atinge. iar depărtarea e doar o distanță între două puncte. nu știm niciodată ce o anulează, e de ajuns o vibrație de suflet. atunci când există, autentic. mulțumesc, dinspre răsăritul de acasă.
Dom'le, e oare chiar asa de greu sa scriem in limba româna? Parca pina mai ieri ma acuza cineva pe aici ca nu am respect fata de România. Acum vad ca românii nu stiu sa scrie româneste
Mie nu îmi plac cuvintele complicate, în poezie, pentru că nu cred că exprimă complexitatea. Și nu cred că ai prins esențialul comentariului meu, așa cum nici eu nu am înțeles (mai nimic din) poemul tău. Ca în cărțile sf, fiecare crede ce vrea.
eşti sigur că ai încadrat-o corect? ţi-aş recomanda cutia cu nisip... textul e doar un discurs şi câteva figuri de stil fade: "versuri fumate... " tuşesc metafore..." începi însă bine (prima strofă)
Nu știu de ce sau poate știu (nu mai știu pe cine parafrazez) mă duce gândul la "Frumoșii nebuni ai marilor orașe" (Acei nebuni ai marilor orașe - Fănuș Neagu), un titlu de altădată, o poveste pe deplin uitată, în cadența clasică a versurilor, ceva între catren și text muzică folk sau poate niciuna, într-un exercițiu firesc la cafeaua de dimineață. Și mie îmi plac diminețile când mă scutur de coșmaruri și îmbrac cămeșa unor versuri vechi ce sună prin gânduri și proiecte... Allora, știu, e un joc al ritmului, iar ritmul ține de tinerețe și speranță. Îmi place strofa a doua, mai ales ultimul vers: "Căci zeii azi se plictisesc Visând analogii fantaste La-ntretăieri care lipsesc Din vidul vidurilor vaste"...
Cinci secunde în care imaginația atinge limite maxime, într-un poem foarte vizual doar prin cuvinte, în special în versurile: "firesc ne umblăm prin palme. deschidem inocenți amintirile până la ultimul cerc." și în strofa de final. Poate revii cândva la "poarta vântului" și "fiul tempestelor", cu un suflu nou.
miez de rană... nu știu, probabil ”centrul” ăla care doare mai tare decât văd ceilalți în rana ta. cât despre înscrierea unei poezii în perioade istorice, nu știu ce să zic. cum poate cineva explica scrierea unei astfel de poezii în anul 2010:) să vorbim despre evoluția istorică a poeziei?! greu de categorisit calitativ arta. la gramatică sunt as, după cum lesne se vede:)
"Apoi, folosirea în două versuri succesive a două adverbe care nu par să aducă un plus de lirism în penultima strofă(mă refer la „neutru” și „vânăt”)" - puteai să spui că nu-ţi plac adverbele alea, dar, of! nu că nu aduc nimic nou, pen' că aduc ceva nou fie şi pentrui simplul fapt că sunt licenţe. Titlul e tot ceea ceea ce trebuie să fie un titlu. De unde ideea că titlul tre' să fie abscons, intuitibil?! La modul cel mai plat spus, titlul tre să fie explicit/explicativ. Ok, poate fi aşa combinându-se cu textul, ori după ce-a fost trecut printr-o alegorie, dar tot menit explicării/deschiderii/rezumatului/imanenţei textului este. Înţelegi? Iar cât este de lung, asta pur şi simplu e o neoprejudecată? So, nu ştiu de ce pur şi simplu preiei păreri, în loc să le treci prin filtrul tău raţional-cultural, şi să le faci upgrade.
Strofa trei, cu excepţia utlimului vers, este cea mai slabă din text - abuzează de metaforă. E copilăresc de uşor să scrii suprametaforic, supraaglomerat, supraîncâlcit, cu enşpe mii de înţelesuri. Nu c-ar fi cazul strofei respective, care însă tot slabă rămâne. În general vorbesc. Demetaforizarea, în poezie, se impune, şi nu de acum. Primul mod de falsare, de poetizare e însăşi metafora. "A adăuga peste sens" a fost ok când aveai de spus adevăruri mari, revelate. Chestiilea alea s-au termiant înainte de mesia. Acum, metafora, când nu slujeşte pur şi simplu un lucru de necaptat prin cuvinte/sintagme la propriu, e primul val de preţiozitate. Şi când spun "lucru de necaptat" nu mă refer la mofturi lirice, cum că unul vrea să-mi spună mie ce alt gust divin avea ceaiul dintr-o dimineaţă ploiasă.
Sunt câteva elemente care fac mai dificilă citirea textului, faptul că intercalezi multe expresii în engleză și frazele scurte. Încearcă o rescriere fără semne de punctuație și fără majuscule și elementele precizate anterior, s-ar putea să nu fie tocmai rău.
Pentru că îmi doresc să știu care este interesul real de îmbunătățire a mediului hermeneia, am să fac un pas mai departe, și voi face un mic sondaj, dar așa cum trebuie, nu aici. Ar fi interesant de știut dacă preocuparea pentru regulament vine doar dintr-un spirit de coaliție (ușor de lansat un comentariu în subsolul unui text), sau chiar din dorința de a face ca hermeneia sa devină un spațiu din ce în ce mai bun. Dacă este a doua variantă, atunci voi propune consiliului hermeneia crearea unui vehicul (că tot vorbeam mai devreme) al propunerilor voastre. Dar nu, nu de maniera aceasta, în subsolul textelor, nu alterând cu totul și interesul pentru text, și seriozitatea propunerii în sine, prin aspectul de frondă pe care îl implică. Ne dorim dialog, și este trist dacă nu se realizează că tot ce apare de exemplu în acest subsol este o expresie a acestei intenții. Iar rugămintea mea de a nu mai interveni off topic se referă, desigur, la alte situații viitoare, Vlad. Având în vedere că ai ales să procedezi de această manieră, și că noi nu am ignorat (până la urmă dacă ar fi să avem un regulament draconic așa cum sugerezi, nu ai mai putea să faci nici un comentariu de acest gen, și nici nu ai primi vreun răspuns... dar noi nu asta ne dorim) spusele tale, dacă mai este ceva de spus aici, shoot. Și pentru mine ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici.
poate că îndrăgostiții se simt uneori ca și când nu mai au suflet, au altceva sau altcineva. chiar atunci ... șeherezada vrea tot. especially after the flood. îndrăgostiții tăi amintesc de miracolele din timpurile când oamenii se iubeau, dorine.
Nu ai pentru ce. Imi face placere sa ajut membrii sensibili si cu bun simt de pe Hermeneia. Scrisul tau a evoluat foarte mult, ca o consecinta fireasca a lucrurilor pe care le traiesti.
Pentru descȃntecul din final și pentru inventivitatea în „manipularea” cuvintelor și sunetelor și rimelor (uneori intercalate), alternare de ritmuri, toate astea ducȃnd la sensuri și sugestii neașteptate și nu la „virtuozități” lingvistice (și nu limbistice), o peniță din aur pur obținut alchimic de poezia ta
Actaeon, e o localitate dupa care jinduiesc toata iarna; acolo am vazut prima oara copaci de leandri in drumul spre faleza cind ieseam cu Boba (un biet caine, a murit deja) sa alergam la 6 dimineata; faceam un ocol sub mirosul acela de vara, mare si leandri pina in dreptul unui arbore mare de piper...dar asta e alta poezie.
Aranca, Faptul că ai remarcat cîteva elemente esențiale, mai ales efectul surselor de lumină-amplasamentul lor optim în scenă fiind extrem de migălos- mă bucură și îti mulțumesc. Referitor la acea decalare de cîțiva cm, acolo, avem o pasăre în cădere, care este susținută de surata ei pentru a restabili un echilibru în zbor –așadar, aripă peste aripă, tehnic vorbind și sec, un efect de pîrghie. Profetul, Mulțumesc pentru recomandare; de regulă, atunci cînd uploadezi o imagine, esti atenționat într-o fereastră interactivă, asupra a două elemente de control: rezoluția maximă admisă și size of file în KB; dacă le depășești, esti refuzat. Nu, nu uităm care este scopul hermeneia, dar să nu uităm că avem acolo și un tab pe care scrie – arte vizuale.
nu inteleg intrebarea Elei. poate ca ai uitat tasta caps lock apasata. nici un program (si cu atit mai putin adobe photoshop) nu intervine la nivel de comada hardware. stilul literei il stabilesti de la tastatura (bineinteles in limitele fontului respectiv - ptr ca exista si fonturi ca nu ai caractere majuscule de exemplu, sau invers, dar asta se poate verifica foarte usor)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
wow. bineînțeles.:)probabil trebuia să spun " sper că e ok dacă acord o peniță textului", scuze dacă am creat confuzie.
pentru textul : anticoncepționale deCuminţenia pământului
Prin ,,ochii de sticlă" am vrut să redau privirea inexpresivă şi pierdută şi cu ,,în lacrimi" pentru grijile lumii ai cuminţeniei pământului.
pentru textul : Şi tu încă mă mai cauţi deMda, desigur ai dreptate. Ma intreb insa cum se va schimba situatia daca vor fi publicate inca alte 60 de texte la fel de proaste. Multumesc, in schimb, pentru limonada:-) .
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deda, si pe mine ma ia mereu pe nepregatite, chiar daca ma antrenez din greu
si ma bucur cand peretii sunt surzi si orbi, pacat ca au simtul tactil atat de dezvoltat
daca te intereseaza, revin mai tarziu si iti zic pe unde nu mi-a iesit la pipait, dar e bine, oricum
pentru textul : no new messages in your inbox deam corectat, multumesc pentru atentionare si pentru parere. mesajul e unul din acelea cu filacterii. nu sunt citiori simpli pe acest site, aici sunt numai autori, scriitori de proza si poezie. nu cred ca cititorii simpli au descoperit acest taram literar, yet.
pentru textul : mic pamflet de neputință. 1. deDe obcei cand ma apuc de scris, nu gandesc foarte mult ce cuvant ar trebui sa vina unde, ca poemul sa aiba o anumita forma. Scriu pentru ca trebuie sa ma eliberez de o emotie si atat, se poate sa arate ca fiind putin prefabricat, nu zic nu, dar la mine n-au mers niciodata retetele.:) Cat despre ciori, stiu ca nu-s ca pasarile calatoare care pleaca toamna si vin primavara, insa toamna ciorile par a fi mai multe.
pentru textul : corespondență de septembrie deMultumesc de semnalarea greșelii. Se tot strecoară...
Hm, știi de ce aș prefera să rămână în engleză? Pentru că expresia mi se pare tare interesantă. Americanii (e chiar din constituția lor) nu-și crează fericirea, n-o asteaptă. "Pursuit" sună a urmărire, a vânat, parcă stau cu pușca în mână la capăt de coridor țipând din rărunchi "unde ești?", spărgând toate ușile de-a lungul lui. (există acest echivalent în limba română?)
Cam asta-mi inspiră, de aceea aș vrea să rămân la el, și se leagă ulterior oarecum de acțiunea povestirii. Dacă la sfâșitul textului încă mai consideri că ar trebui schimbat, schimb. :)
pentru textul : in the pursuit of happiness (I) deDoresc să fac o precizare: aşa cum spuneţi, domnule Adrian, cacofonia e un fenomen lingvistic nerecomandabil, nu o greşeală. E o greşeală, şi încă una intolerabilă, evitarea ei prin folosirea cuvântului ,,virgulă'' sau a acelui atât de supărător ,,şi'', atunci când nu-şi are locul. În cazul de faţă, cacofonia era supărătoare (cel puţin pentru persoane mai sensibile) şi e bine că aţi corectat-o.
pentru textul : Suspiciune decred că din acea lumină se poate desprinde firul unei vieți, ca o renaștere sidefie, un cordon ombilical transparent și subtil pe care nimic nu îl desprinde, e sacru. eu sunt prezentă în orice absență. chiar și când celălalt nu poate vedea, auzi, atinge. iar depărtarea e doar o distanță între două puncte. nu știm niciodată ce o anulează, e de ajuns o vibrație de suflet. atunci când există, autentic. mulțumesc, dinspre răsăritul de acasă.
pentru textul : zborul tău sidefiu deDom'le, e oare chiar asa de greu sa scriem in limba româna? Parca pina mai ieri ma acuza cineva pe aici ca nu am respect fata de România. Acum vad ca românii nu stiu sa scrie româneste
pentru textul : vorbesc o latină ciudată deMie nu îmi plac cuvintele complicate, în poezie, pentru că nu cred că exprimă complexitatea. Și nu cred că ai prins esențialul comentariului meu, așa cum nici eu nu am înțeles (mai nimic din) poemul tău. Ca în cărțile sf, fiecare crede ce vrea.
pentru textul : și zeii plîng deeşti sigur că ai încadrat-o corect? ţi-aş recomanda cutia cu nisip... textul e doar un discurs şi câteva figuri de stil fade: "versuri fumate... " tuşesc metafore..." începi însă bine (prima strofă)
pentru textul : Poem fără picioare de*sugestiile
pentru textul : Eterna reîntoarcere deNu știu de ce sau poate știu (nu mai știu pe cine parafrazez) mă duce gândul la "Frumoșii nebuni ai marilor orașe" (Acei nebuni ai marilor orașe - Fănuș Neagu), un titlu de altădată, o poveste pe deplin uitată, în cadența clasică a versurilor, ceva între catren și text muzică folk sau poate niciuna, într-un exercițiu firesc la cafeaua de dimineață. Și mie îmi plac diminețile când mă scutur de coșmaruri și îmbrac cămeșa unor versuri vechi ce sună prin gânduri și proiecte... Allora, știu, e un joc al ritmului, iar ritmul ține de tinerețe și speranță. Îmi place strofa a doua, mai ales ultimul vers: "Căci zeii azi se plictisesc Visând analogii fantaste La-ntretăieri care lipsesc Din vidul vidurilor vaste"...
pentru textul : Doar un nebun frumos deCinci secunde în care imaginația atinge limite maxime, într-un poem foarte vizual doar prin cuvinte, în special în versurile: "firesc ne umblăm prin palme. deschidem inocenți amintirile până la ultimul cerc." și în strofa de final. Poate revii cândva la "poarta vântului" și "fiul tempestelor", cu un suflu nou.
pentru textul : Five Seconds deCorectat. multumiri. Sunt in continuare devastat de porumbei, Sa vedeti cum arata masina mea dimineata ...
pentru textul : Cinema, Cinema demiez de rană... nu știu, probabil ”centrul” ăla care doare mai tare decât văd ceilalți în rana ta. cât despre înscrierea unei poezii în perioade istorice, nu știu ce să zic. cum poate cineva explica scrierea unei astfel de poezii în anul 2010:) să vorbim despre evoluția istorică a poeziei?! greu de categorisit calitativ arta. la gramatică sunt as, după cum lesne se vede:)
pentru textul : rugă dinspre pământeni deDar de ce nu ai putut da premiul, Andule? Ai avut doua maini stangi si la premiere, se pare!
pentru textul : feng shui în lucernă de"Apoi, folosirea în două versuri succesive a două adverbe care nu par să aducă un plus de lirism în penultima strofă(mă refer la „neutru” și „vânăt”)" - puteai să spui că nu-ţi plac adverbele alea, dar, of! nu că nu aduc nimic nou, pen' că aduc ceva nou fie şi pentrui simplul fapt că sunt licenţe. Titlul e tot ceea ceea ce trebuie să fie un titlu. De unde ideea că titlul tre' să fie abscons, intuitibil?! La modul cel mai plat spus, titlul tre să fie explicit/explicativ. Ok, poate fi aşa combinându-se cu textul, ori după ce-a fost trecut printr-o alegorie, dar tot menit explicării/deschiderii/rezumatului/imanenţei textului este. Înţelegi? Iar cât este de lung, asta pur şi simplu e o neoprejudecată? So, nu ştiu de ce pur şi simplu preiei păreri, în loc să le treci prin filtrul tău raţional-cultural, şi să le faci upgrade.
Strofa trei, cu excepţia utlimului vers, este cea mai slabă din text - abuzează de metaforă. E copilăresc de uşor să scrii suprametaforic, supraaglomerat, supraîncâlcit, cu enşpe mii de înţelesuri. Nu c-ar fi cazul strofei respective, care însă tot slabă rămâne. În general vorbesc. Demetaforizarea, în poezie, se impune, şi nu de acum. Primul mod de falsare, de poetizare e însăşi metafora. "A adăuga peste sens" a fost ok când aveai de spus adevăruri mari, revelate. Chestiilea alea s-au termiant înainte de mesia. Acum, metafora, când nu slujeşte pur şi simplu un lucru de necaptat prin cuvinte/sintagme la propriu, e primul val de preţiozitate. Şi când spun "lucru de necaptat" nu mă refer la mofturi lirice, cum că unul vrea să-mi spună mie ce alt gust divin avea ceaiul dintr-o dimineaţă ploiasă.
Deci, da, iau comentariul tău ca pe o părere.
pentru textul : Tratat despre dragoste, pulovere şi fluturi deraspunsul este simplu. se va sti pentru ca un moderator sau eu vom pune respectivului memmbru hermeneia intrebarea aceasta
pentru textul : Despre ștergerea textelor deSunt câteva elemente care fac mai dificilă citirea textului, faptul că intercalezi multe expresii în engleză și frazele scurte. Încearcă o rescriere fără semne de punctuație și fără majuscule și elementele precizate anterior, s-ar putea să nu fie tocmai rău.
pentru textul : Scurtmetraj în aer liber dePentru că îmi doresc să știu care este interesul real de îmbunătățire a mediului hermeneia, am să fac un pas mai departe, și voi face un mic sondaj, dar așa cum trebuie, nu aici. Ar fi interesant de știut dacă preocuparea pentru regulament vine doar dintr-un spirit de coaliție (ușor de lansat un comentariu în subsolul unui text), sau chiar din dorința de a face ca hermeneia sa devină un spațiu din ce în ce mai bun. Dacă este a doua variantă, atunci voi propune consiliului hermeneia crearea unui vehicul (că tot vorbeam mai devreme) al propunerilor voastre. Dar nu, nu de maniera aceasta, în subsolul textelor, nu alterând cu totul și interesul pentru text, și seriozitatea propunerii în sine, prin aspectul de frondă pe care îl implică. Ne dorim dialog, și este trist dacă nu se realizează că tot ce apare de exemplu în acest subsol este o expresie a acestei intenții. Iar rugămintea mea de a nu mai interveni off topic se referă, desigur, la alte situații viitoare, Vlad. Având în vedere că ai ales să procedezi de această manieră, și că noi nu am ignorat (până la urmă dacă ar fi să avem un regulament draconic așa cum sugerezi, nu ai mai putea să faci nici un comentariu de acest gen, și nici nu ai primi vreun răspuns... dar noi nu asta ne dorim) spusele tale, dacă mai este ceva de spus aici, shoot. Și pentru mine ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici.
pentru textul : livada de sticlă depoate că îndrăgostiții se simt uneori ca și când nu mai au suflet, au altceva sau altcineva. chiar atunci ... șeherezada vrea tot. especially after the flood. îndrăgostiții tăi amintesc de miracolele din timpurile când oamenii se iubeau, dorine.
pentru textul : cheile deNu ai pentru ce. Imi face placere sa ajut membrii sensibili si cu bun simt de pe Hermeneia. Scrisul tau a evoluat foarte mult, ca o consecinta fireasca a lucrurilor pe care le traiesti.
pentru textul : tăiș dePentru descȃntecul din final și pentru inventivitatea în „manipularea” cuvintelor și sunetelor și rimelor (uneori intercalate), alternare de ritmuri, toate astea ducȃnd la sensuri și sugestii neașteptate și nu la „virtuozități” lingvistice (și nu limbistice), o peniță din aur pur obținut alchimic de poezia ta
pentru textul : vule vu murir avec moi? deActaeon, e o localitate dupa care jinduiesc toata iarna; acolo am vazut prima oara copaci de leandri in drumul spre faleza cind ieseam cu Boba (un biet caine, a murit deja) sa alergam la 6 dimineata; faceam un ocol sub mirosul acela de vara, mare si leandri pina in dreptul unui arbore mare de piper...dar asta e alta poezie.
pentru textul : confesiune demulțumesc pentru corectură. inițial a fost cum trebuie, apoi am făcut niște schimbări și s-au încurcat lucrurile.
pentru textul : noctis deAranca, Faptul că ai remarcat cîteva elemente esențiale, mai ales efectul surselor de lumină-amplasamentul lor optim în scenă fiind extrem de migălos- mă bucură și îti mulțumesc. Referitor la acea decalare de cîțiva cm, acolo, avem o pasăre în cădere, care este susținută de surata ei pentru a restabili un echilibru în zbor –așadar, aripă peste aripă, tehnic vorbind și sec, un efect de pîrghie. Profetul, Mulțumesc pentru recomandare; de regulă, atunci cînd uploadezi o imagine, esti atenționat într-o fereastră interactivă, asupra a două elemente de control: rezoluția maximă admisă și size of file în KB; dacă le depășești, esti refuzat. Nu, nu uităm care este scopul hermeneia, dar să nu uităm că avem acolo și un tab pe care scrie – arte vizuale.
pentru textul : Lemuria deAdrian, poate ar trebui să reformulez, mă gândesc şi modific cumva, merci pentru lectură.
pentru textul : îmbătrânesc pe malul unui poem dePaul, mulţumesc frumos, bucură aprecierea ta.
nu inteleg intrebarea Elei. poate ca ai uitat tasta caps lock apasata. nici un program (si cu atit mai putin adobe photoshop) nu intervine la nivel de comada hardware. stilul literei il stabilesti de la tastatura (bineinteles in limitele fontului respectiv - ptr ca exista si fonturi ca nu ai caractere majuscule de exemplu, sau invers, dar asta se poate verifica foarte usor)
pentru textul : no memory dePagini