nu introduc subtitlul în corpul textului, şi nici nu las spaţiu la început.
subtitlul îl sciu în rubrica care mi-l cere. în loc să mi-te adresezi pe tonul îsta ameninţător mai bine mi-ai explica ce să fac. ce dracu' puţină amabilitate nu strică, chiar de eşti director.
mi- a placut comparatia ta intre poema asta amara si noaptea dintre Vinerea si Sambata Mare...s-ar putea sa ai dreptate- e pe aproape o Inviere si poate inca o moarte, si poate inca o Inviere si poate inca o moarte....cam asa-i cu poetii astia:-), si nu numai cu ei. Multumesc pentru semn si pentru purtarea de grija
Fotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
Pentru a fi mai ușor de pus virgulele, rețineți măcar această regulă dintre multele pe care le are folosirea virgulei: înainte de conjucția „dar” se pune mereu virgulă. Apoi, orice explicație se pune între virgule. Vă puteți folosi și de lectura textului cu voce tare și sunt sigură că veți simți unde este nevoie de pauză, adică de virgulă.
Pentru a păstra ritmul poemului, în prima strofă cred că ar trebui scris "de-atît", iar în a doua strofă "și totul". Remarc ultima strofă, metaforele "caii de sînge" și "noaptea în scoc" (deși "scoc" nu rezonează tocmai bine, dar interesantă ideea). Pentru "razele lunii" cred că merge altceva.
zic și eu, în loc de: "ca o coadă văzută la relanti coada caninului păzitor de cirezi divine", dacă vrei să renunți la repetiție mai bine tai una din cozi, ;-) să înlocuiești cu altceva ar însemna, probabil, să rescrii cu totul aceste versuri. Așa că aă sugera ..."ca o coadă văzută la relanti a unui canin păzitor de cirezi divine" Nu-i quite the same, știu, dar...
Trebuie sa recunosc faptul ca poezia ta mi-a transmis o perceptie aparte a dualitatii... piedestalul moral pe care este construita imaginea ("vina") nu vine, paradoxal, sa completeze un spatiu al atingerii ori al separatiei ci imi pare o incercare de a spune ca omul, mai concret barbatul, poate suferi si rational, la nivelul ideii, al proiectiei, fara a implica resorturi mult mai adecvate unui astfel de discurs... As elimina acel "cu" din fragmentul "cu spatele gol" si cred ca expresia "concavitatea claviculelor", desi foarte expresiva prin sunetul surd pe care-l degaja, artificializeaza versul. Poate si utilizarea "conturului" in loc de "contururilor"... una peste alta mi-a placut textul, cu rezervele enuntate deja.
Scuze pentru răspunsul întârziat!
Mulţumesc frumos, Silvia, Raluca, Mihaela. Mă bucur mult pentru elevul meu, însă am regretul că nu am putut fi astăzi la premiere (din cauze obiective).
Păi, cum era? Parcă ,,sunt un pod de apă...fii tu un pod de oţel..." Mă aliez cu Raluca :) Ce-ar fi să faci un mixaj între cele două finaluri? :)
În rest, iarna e asa frumos sugerată, cu toate ale ei, bune, rele, albe, îndepărtate...Fie să nu se înzăpezească străzile tinereţii :)
mi-a placut tare mult poezia. mai ales dpdv al constructiei. permite mai multe lecturi. cred ca daca trec pe aici maine, s-ar putea sa inteleg altceva.
plus ca am gasit aici cateva metafore tare frumoase. de care s-a mai vorbit deja. din pacate :)
oricum, eu zic ca merita o penita. sper s-o si gasesc :))
eu deplâng nivelul de trai al românilor... și nu mai cred că o epocă precum cea a brătienilor mai poate reveni, epocă în care interesul național (da, există acest clișeu) era reprezentat optim. astfel încât acest aspect să se facă simțit și individual. suntem încă o societate primitivă. iar eu sunt dintr-o generație de sacrificiu. atât. interesele externe sunt îndeplinite. suntem membri NATO și UE. că vom avea un președinte filorus e greu de crezut. lucrurile s-au stabilit în privința RO între marile puteri. acum e o mascaradă.
chestii cu ăla a plagiat, ăsta a furat flota, ăla e mincinos, ăsta și-a amenajat o vilă pentru bătrânețe, etc. mă lasă impasibil. chiar amuzat (vb. dvs)... însă pentru că sunt în spațiul public și între un premier și un președinte al țării mele... tot mă dor. oricât m-aș detașa. da! punct!
Bun poem, iar daca e sa carcotesc putin e ca are prea multe indicatii "regizorale" aici se vede ca ai simtit nevoia de decor. Cred ca ar merge perfect pe o vizuala, parerea mea. Placut de citit, Andu
nu vad mai mult decat o beție de cuvinte... intradevar, suna ciudat, "poetic", insa nu e nici un subinteles. sunt pur si simplu cuvinte aruncate. ma asteptam la ceva mai bun, dupa ce am vazut lista nesfarsita de premii din lunga ta biografie
Ioana, o voi lua în ordinea importanței punctelor atinse de tine: 1) Nu am observat să fie penițe de "împăcare". Eu nu mă cert cu nimeni. Intervențiile sunt în calitate de moderator, iar ceea ce postez o fac în calitate de membru al acestui site, la fel cu ultimul venit. Younger Sister și-a justificat gestul. Andu, asemenea. Că ultimul a atins poate tangențial și anumite alte aspecte... l-am "sancționat"; sunt convinsă că el a simțit foarte bine unde anume, nu știu dacă și tu sau alții, important nu este circul, ci dacă persoana respectivă înțelege. Nu sunt de acord de exemplu pentru motivul invocat de el, cum că aceasta nu ar fi o poezie ce nu exagerează la capitolul "cerebralitate, dar asta este altceva. Am să spun franc, pentru tine și pentru cine mai este interesat (deși nu îmi imaginez că oamenii de pe hermeneia de asta sunt interesați...): eu una nu mi-aș fi dat nici o peniță pe acest text. În egală măsură însă eu nu aș fi dat poate jumătate din penițele care s-au dat pe hermeneia. Satisfăcută? Pentru că este un text mai vechi, pentru că îl văd cu mult mai puțină indulgență decât atunci când l-am scris, pentru că îi știu defectele. DAR, aceasta nu înseamnă, Ioana, că vreo clipă mi-am însușit părerea ta cum că ar fi un text prost. Nu te-am contrazis și nu mă ofensează această părere, dar nu pot fi obligată să o adopt. Daacă aș fi crezut că este un text prost, pur și simplu nu l-aș fi postat; standardele mele sunt sus indiferent de ceea ce se întâmplă în jur. Am fost și sunt în continuare împotriva penițelor acordate fără justificare, sau asupra unui text slab. Nu am intervenit și nu voi interveni acolo unde aprecierea cu peniță este în dubiu, adică textul este "călduț" să spunem, bunicel. Acestea sunt limite mult prea sensibile pentru a le putea măsura cu șublerul subiectivității. 2) Să nu ne ascundem după deget. "Am crezut și cred că prozatorii pot scrie și poezie, mai ales că aceasta s-a epicizat atât de mult. Apreciez efortul, succes mai departe, Bianca! " este ironie. Dar nu are sens să continuăm, eu că da, tu că nu. Important este să spunem lucrurilor frumos și franc pe nume, pentru a nu da naștere la interpretări. Am să te rog să revenim la text, Ioana, dacă mai este ceva de spus. Spațiul din pagina mea nu va fi loc de purtat altfel de bătălii decât "literare", dacă vreodată mă voi ridica la astfel de pretenții. Până atunci, mă repet, dacă nu ai înțeles de prima dată: too much ado. Nu merită această poezie bătălia asta. Am altele mai bune, și sunt multe și mai bune chiar pe acest site. Aceasta a fost sensul de prima dată, regret dacă nu s-a înțeles.
nu ştiu la ce încrâncenare te referi. mi-am exprimat o părere despre text. sigur atât cât pot eu pricepe despre ermetice concepte ca cele invocate de tine. dar de fapt tu singur ai spus că nu te consideri poet, aşa că, e inutil să-ţi mai explic că textul acesta nu are pic de poezie în el.
De data asta, da. Fără ocolișuri. Fără „pretențiile” almbicării cu orice preț pentru obținere de efecte (interpretative dar și interpretabile). O „pacea pentru care nu se capitulează în întregime niciodată”
Versul "aruncat normal peste mine" imi pare inutil, amar, oricum se subintelege ca scutura scrumul peste tine. Apoi "ca niste" strica versul "ca niște cearcăne de mucegai pe tomată". As face o paralela intre suprafata plamanilor vecinului si tomata incercanata. "scoate rotocoale de fum/ din cratere pe plamani/ cearcăne de mucegai pe tomată" Nu vad utilitatea stilistica si ideatica a versurilor 12 si 13. Inutila repetitia cuvantului "azi" si "fiinta tactila" imi suna ciudat. Poezia este deja centrata in tine asa ca "meu" din orizontul meu este superfluu. "azi nu pot să dau ochii cu nimeni/ sunt o entitate tactilă/ orizontul se termină în buricele degetelor" Imi plac acele slash-uri (bare oblice) in loc de virgule.
într-un comentariu anterior poate am fost un pic nedrept cu tine, pentru că citind texte pe acest site îmi dau seama că eşti măcar printre cei mai buni. apreciez rămasul acesta în real, fără flu-flu-uri, fără a mă da în vânt după forma sau cuvintele alese
Altfel e poemul acesta, Altaiyr, parca l-ai scris direct pe computer si nu intai pe coala gandului. Dupa ce il citesti, iti ramane un reziduu de nostalgie dureroasa. Sa stii ca finalul poate fi si ironic. Eu raman la etajul patru. Tu lasa cenaclurile literare din cartierul de nord si vino sa vezi cum una din cele zece penite e langa titlu.
Un text de demuazela care are si un celular in mana si face o poza de 2M pixeli (de calitate slaba adica) la un lac cu niste ambarcatiuni pe el si apoi zice, pretinzand ca a fotografiat Mediterana, ca "ochii tai s-au pierdut in noapte" (Holograf). Un poem desuet si complet nereusit. Are totusi o calitate acest text de "limbi straine", poate fi inteles cu minime notiuni de limba franceza. A qui la faute? Aranca, pe bune, tie ti se pare ca "viata mea continua/ atat de dezordonata/ atat de monotona" si "les cils de la mer restent blue" reprezinta vreo emotie poetica autentica, moderna? Eu zic sa-ti faci curatenie prin ograda proprie inainte sa te uiti peste gardurile altora si apoi sa te pui la curent cu poezia actuala, macar cu cea de acum o suta de ani, fara nicio suparare, Bobadil.
O incursiune interesantă în necunoscutul cotidian plecând de la conceptele artistice și filosofice ale artistului plastic (Avidar, Eva), care nu numai că reușește să creeze o poveste dincolo de poveste, o lume dincolo de altă lume, dar oferă performanța estetică scontată. Am găsit și câteva rânduri despre artistă și le reproduc în speranța ca și ceilalți dacă sunt interesați sau au mai multe detalii să le completeze. Avidar, Eva Eva Avidar, Sculptor. b. 1960, Transylvania, Romania. Immigrated 1974. Studies: 1981-85 and 1988-89 Bezalel, Jerusalem, ceramic design, specialised in porcelain; 1994-96 M.A. Sculpture, Royal College of Art, London. Prizes: 1976, 1984, 1987 Scholarships from Sharett and America-Israel Cultural Foundations. Teaching: 1989-94 Bezalel, design in clay; Since 1990 Emuna College, Jerusalem; Since 1996 Shenkar College of Fashion and Textile, Ramat Gan. (Israeli Art Center)
Fain text, dar ce este acela un "cont retras"? Menit sa te puna pe ganduri, acest "cont retras" mi se infatisezeaza ca un adevarat invatator intru ale regulilor. Cont retras... hm... la diateza pasiva... de catre cine? de autor doar ar fi putut fi retras, deoarece Consililul "suspenda", nu "retrage"... m-a pus pe ganduri, recunosc, acest nou tip de hai sa-i zic "sanctiune" pe Hermeneia si chiar as vrea sa inteleg ce-i ala "cont retras" In rest, poemul este bun, sta in picioare si chiar tropaie. desi construit oarecum "clasic" cu premise si concluzii ulterioare, lectura este placuta pentruca nu lipsesc surprizele "pirateria" "ochiul lipsa" "instrumentarul unui transplant lucid de speranta" - eh, aici e prea mult, poate daca este ceva ce caracterizeaza lirica feminina este aceasta imposibilitate genetica a a dragelor nostre autoare de a se opri acolo unde deja au spus ce trebuia... nu, ele trebuie neaparat sa mai spuna inca ceva! Eu asa deosebesc o poezie feminina aproape fara sa dau gres. Dar asta nu vreau sa imi fie luata in nume de rau... that's just the way it is :-) Poemul este de citit, parerea mea, Andu
Mircea, esti tu? comentariul tau elucideaza intr-un fel tain-ul din care vin, lumea careia ii apartin si pe care incerc s-o descriu. pentru multi lirica biblica, crestin bisericeasca e un dinozaur care n-a fost extins inca, spre stupefactia carturarilor de azi! ei bine, am o veste rea pentru literatura new age de astazi: nici portile locuintei mortilor nu vor birui biserica, mesajul si lirica ei. te mai astept. zic aici ca ne-am intalnit: "cele rele sa se spele, cele bune sa se-adune". iti eram dator cu o apologie...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu introduc subtitlul în corpul textului, şi nici nu las spaţiu la început.
pentru textul : Unchiul Fedea (21) desubtitlul îl sciu în rubrica care mi-l cere. în loc să mi-te adresezi pe tonul îsta ameninţător mai bine mi-ai explica ce să fac. ce dracu' puţină amabilitate nu strică, chiar de eşti director.
mi- a placut comparatia ta intre poema asta amara si noaptea dintre Vinerea si Sambata Mare...s-ar putea sa ai dreptate- e pe aproape o Inviere si poate inca o moarte, si poate inca o Inviere si poate inca o moarte....cam asa-i cu poetii astia:-), si nu numai cu ei. Multumesc pentru semn si pentru purtarea de grija
pentru textul : Scrisori de la Diogene (I) deFotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri dePentru a fi mai ușor de pus virgulele, rețineți măcar această regulă dintre multele pe care le are folosirea virgulei: înainte de conjucția „dar” se pune mereu virgulă. Apoi, orice explicație se pune între virgule. Vă puteți folosi și de lectura textului cu voce tare și sunt sigură că veți simți unde este nevoie de pauză, adică de virgulă.
PS. Vă rog, o fotografie la profil.
pentru textul : hamalul dePentru a păstra ritmul poemului, în prima strofă cred că ar trebui scris "de-atît", iar în a doua strofă "și totul". Remarc ultima strofă, metaforele "caii de sînge" și "noaptea în scoc" (deși "scoc" nu rezonează tocmai bine, dar interesantă ideea). Pentru "razele lunii" cred că merge altceva.
pentru textul : antisonet dezic și eu, în loc de: "ca o coadă văzută la relanti coada caninului păzitor de cirezi divine", dacă vrei să renunți la repetiție mai bine tai una din cozi, ;-) să înlocuiești cu altceva ar însemna, probabil, să rescrii cu totul aceste versuri. Așa că aă sugera ..."ca o coadă văzută la relanti a unui canin păzitor de cirezi divine" Nu-i quite the same, știu, dar...
pentru textul : coadă văzută la relanti deTrebuie sa recunosc faptul ca poezia ta mi-a transmis o perceptie aparte a dualitatii... piedestalul moral pe care este construita imaginea ("vina") nu vine, paradoxal, sa completeze un spatiu al atingerii ori al separatiei ci imi pare o incercare de a spune ca omul, mai concret barbatul, poate suferi si rational, la nivelul ideii, al proiectiei, fara a implica resorturi mult mai adecvate unui astfel de discurs... As elimina acel "cu" din fragmentul "cu spatele gol" si cred ca expresia "concavitatea claviculelor", desi foarte expresiva prin sunetul surd pe care-l degaja, artificializeaza versul. Poate si utilizarea "conturului" in loc de "contururilor"... una peste alta mi-a placut textul, cu rezervele enuntate deja.
pentru textul : singurătate deScuze pentru răspunsul întârziat!
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 deMulţumesc frumos, Silvia, Raluca, Mihaela. Mă bucur mult pentru elevul meu, însă am regretul că nu am putut fi astăzi la premiere (din cauze obiective).
Păi, cum era? Parcă ,,sunt un pod de apă...fii tu un pod de oţel..." Mă aliez cu Raluca :) Ce-ar fi să faci un mixaj între cele două finaluri? :)
pentru textul : până acum e clar că moartea trebuie urmată deÎn rest, iarna e asa frumos sugerată, cu toate ale ei, bune, rele, albe, îndepărtate...Fie să nu se înzăpezească străzile tinereţii :)
mi-a placut tare mult poezia. mai ales dpdv al constructiei. permite mai multe lecturi. cred ca daca trec pe aici maine, s-ar putea sa inteleg altceva.
plus ca am gasit aici cateva metafore tare frumoase. de care s-a mai vorbit deja. din pacate :)
oricum, eu zic ca merita o penita. sper s-o si gasesc :))
pentru textul : l'approche du nuage deeu deplâng nivelul de trai al românilor... și nu mai cred că o epocă precum cea a brătienilor mai poate reveni, epocă în care interesul național (da, există acest clișeu) era reprezentat optim. astfel încât acest aspect să se facă simțit și individual. suntem încă o societate primitivă. iar eu sunt dintr-o generație de sacrificiu. atât. interesele externe sunt îndeplinite. suntem membri NATO și UE. că vom avea un președinte filorus e greu de crezut. lucrurile s-au stabilit în privința RO între marile puteri. acum e o mascaradă.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” dechestii cu ăla a plagiat, ăsta a furat flota, ăla e mincinos, ăsta și-a amenajat o vilă pentru bătrânețe, etc. mă lasă impasibil. chiar amuzat (vb. dvs)... însă pentru că sunt în spațiul public și între un premier și un președinte al țării mele... tot mă dor. oricât m-aș detașa. da! punct!
Bun poem, iar daca e sa carcotesc putin e ca are prea multe indicatii "regizorale" aici se vede ca ai simtit nevoia de decor. Cred ca ar merge perfect pe o vizuala, parerea mea. Placut de citit, Andu
pentru textul : incoruptibil deintre doua puncte virtuale nefixe cu duiumul, cati bustrofedoni si maxopalanci intra? misto!
pentru textul : portret în bustrofedon denu vad mai mult decat o beție de cuvinte... intradevar, suna ciudat, "poetic", insa nu e nici un subinteles. sunt pur si simplu cuvinte aruncate. ma asteptam la ceva mai bun, dupa ce am vazut lista nesfarsita de premii din lunga ta biografie
pentru textul : celor cîțiva deIoana, o voi lua în ordinea importanței punctelor atinse de tine: 1) Nu am observat să fie penițe de "împăcare". Eu nu mă cert cu nimeni. Intervențiile sunt în calitate de moderator, iar ceea ce postez o fac în calitate de membru al acestui site, la fel cu ultimul venit. Younger Sister și-a justificat gestul. Andu, asemenea. Că ultimul a atins poate tangențial și anumite alte aspecte... l-am "sancționat"; sunt convinsă că el a simțit foarte bine unde anume, nu știu dacă și tu sau alții, important nu este circul, ci dacă persoana respectivă înțelege. Nu sunt de acord de exemplu pentru motivul invocat de el, cum că aceasta nu ar fi o poezie ce nu exagerează la capitolul "cerebralitate, dar asta este altceva. Am să spun franc, pentru tine și pentru cine mai este interesat (deși nu îmi imaginez că oamenii de pe hermeneia de asta sunt interesați...): eu una nu mi-aș fi dat nici o peniță pe acest text. În egală măsură însă eu nu aș fi dat poate jumătate din penițele care s-au dat pe hermeneia. Satisfăcută? Pentru că este un text mai vechi, pentru că îl văd cu mult mai puțină indulgență decât atunci când l-am scris, pentru că îi știu defectele. DAR, aceasta nu înseamnă, Ioana, că vreo clipă mi-am însușit părerea ta cum că ar fi un text prost. Nu te-am contrazis și nu mă ofensează această părere, dar nu pot fi obligată să o adopt. Daacă aș fi crezut că este un text prost, pur și simplu nu l-aș fi postat; standardele mele sunt sus indiferent de ceea ce se întâmplă în jur. Am fost și sunt în continuare împotriva penițelor acordate fără justificare, sau asupra unui text slab. Nu am intervenit și nu voi interveni acolo unde aprecierea cu peniță este în dubiu, adică textul este "călduț" să spunem, bunicel. Acestea sunt limite mult prea sensibile pentru a le putea măsura cu șublerul subiectivității. 2) Să nu ne ascundem după deget. "Am crezut și cred că prozatorii pot scrie și poezie, mai ales că aceasta s-a epicizat atât de mult. Apreciez efortul, succes mai departe, Bianca! " este ironie. Dar nu are sens să continuăm, eu că da, tu că nu. Important este să spunem lucrurilor frumos și franc pe nume, pentru a nu da naștere la interpretări. Am să te rog să revenim la text, Ioana, dacă mai este ceva de spus. Spațiul din pagina mea nu va fi loc de purtat altfel de bătălii decât "literare", dacă vreodată mă voi ridica la astfel de pretenții. Până atunci, mă repet, dacă nu ai înțeles de prima dată: too much ado. Nu merită această poezie bătălia asta. Am altele mai bune, și sunt multe și mai bune chiar pe acest site. Aceasta a fost sensul de prima dată, regret dacă nu s-a înțeles.
pentru textul : Piața norilor deÎn lumea epigramei, se poartă rularea ideii pe mai multe tonalităţi. De acolo "sper".
pentru textul : Sfatul unui marinar bătrân pentru Opoziţia română denu ştiu la ce încrâncenare te referi. mi-am exprimat o părere despre text. sigur atât cât pot eu pricepe despre ermetice concepte ca cele invocate de tine. dar de fapt tu singur ai spus că nu te consideri poet, aşa că, e inutil să-ţi mai explic că textul acesta nu are pic de poezie în el.
pentru textul : l-am întîlnit pe hristos în mall într-o zi deDe data asta, da. Fără ocolișuri. Fără „pretențiile” almbicării cu orice preț pentru obținere de efecte (interpretative dar și interpretabile). O „pacea pentru care nu se capitulează în întregime niciodată”
pentru textul : Diminețile unei victime fericite. Livezile din noi deVersul "aruncat normal peste mine" imi pare inutil, amar, oricum se subintelege ca scutura scrumul peste tine. Apoi "ca niste" strica versul "ca niște cearcăne de mucegai pe tomată". As face o paralela intre suprafata plamanilor vecinului si tomata incercanata. "scoate rotocoale de fum/ din cratere pe plamani/ cearcăne de mucegai pe tomată" Nu vad utilitatea stilistica si ideatica a versurilor 12 si 13. Inutila repetitia cuvantului "azi" si "fiinta tactila" imi suna ciudat. Poezia este deja centrata in tine asa ca "meu" din orizontul meu este superfluu. "azi nu pot să dau ochii cu nimeni/ sunt o entitate tactilă/ orizontul se termină în buricele degetelor" Imi plac acele slash-uri (bare oblice) in loc de virgule.
pentru textul : Morgă/Morgue deîntr-un comentariu anterior poate am fost un pic nedrept cu tine, pentru că citind texte pe acest site îmi dau seama că eşti măcar printre cei mai buni. apreciez rămasul acesta în real, fără flu-flu-uri, fără a mă da în vânt după forma sau cuvintele alese
pentru textul : probă de țesut flori dePentru că e Marea Peniţiadă, revin si eu la locul crimei :).
pentru textul : trăiesc cu 5 minute în urmă devremea de luptă
pentru textul : Haiku decucuvea nesătulă
de ochii de maci
Altfel e poemul acesta, Altaiyr, parca l-ai scris direct pe computer si nu intai pe coala gandului. Dupa ce il citesti, iti ramane un reziduu de nostalgie dureroasa. Sa stii ca finalul poate fi si ironic. Eu raman la etajul patru. Tu lasa cenaclurile literare din cartierul de nord si vino sa vezi cum una din cele zece penite e langa titlu.
pentru textul : tablou din cartierul de nord deUn text de demuazela care are si un celular in mana si face o poza de 2M pixeli (de calitate slaba adica) la un lac cu niste ambarcatiuni pe el si apoi zice, pretinzand ca a fotografiat Mediterana, ca "ochii tai s-au pierdut in noapte" (Holograf). Un poem desuet si complet nereusit. Are totusi o calitate acest text de "limbi straine", poate fi inteles cu minime notiuni de limba franceza. A qui la faute? Aranca, pe bune, tie ti se pare ca "viata mea continua/ atat de dezordonata/ atat de monotona" si "les cils de la mer restent blue" reprezinta vreo emotie poetica autentica, moderna? Eu zic sa-ti faci curatenie prin ograda proprie inainte sa te uiti peste gardurile altora si apoi sa te pui la curent cu poezia actuala, macar cu cea de acum o suta de ani, fara nicio suparare, Bobadil.
pentru textul : La Méditerranée deO incursiune interesantă în necunoscutul cotidian plecând de la conceptele artistice și filosofice ale artistului plastic (Avidar, Eva), care nu numai că reușește să creeze o poveste dincolo de poveste, o lume dincolo de altă lume, dar oferă performanța estetică scontată. Am găsit și câteva rânduri despre artistă și le reproduc în speranța ca și ceilalți dacă sunt interesați sau au mai multe detalii să le completeze. Avidar, Eva Eva Avidar, Sculptor. b. 1960, Transylvania, Romania. Immigrated 1974. Studies: 1981-85 and 1988-89 Bezalel, Jerusalem, ceramic design, specialised in porcelain; 1994-96 M.A. Sculpture, Royal College of Art, London. Prizes: 1976, 1984, 1987 Scholarships from Sharett and America-Israel Cultural Foundations. Teaching: 1989-94 Bezalel, design in clay; Since 1990 Emuna College, Jerusalem; Since 1996 Shenkar College of Fashion and Textile, Ramat Gan. (Israeli Art Center)
pentru textul : Șoșana și Crocodilul dede ce se afla acest text la rubrica remarcate?
pentru textul : l’absente deFain text, dar ce este acela un "cont retras"? Menit sa te puna pe ganduri, acest "cont retras" mi se infatisezeaza ca un adevarat invatator intru ale regulilor. Cont retras... hm... la diateza pasiva... de catre cine? de autor doar ar fi putut fi retras, deoarece Consililul "suspenda", nu "retrage"... m-a pus pe ganduri, recunosc, acest nou tip de hai sa-i zic "sanctiune" pe Hermeneia si chiar as vrea sa inteleg ce-i ala "cont retras" In rest, poemul este bun, sta in picioare si chiar tropaie. desi construit oarecum "clasic" cu premise si concluzii ulterioare, lectura este placuta pentruca nu lipsesc surprizele "pirateria" "ochiul lipsa" "instrumentarul unui transplant lucid de speranta" - eh, aici e prea mult, poate daca este ceva ce caracterizeaza lirica feminina este aceasta imposibilitate genetica a a dragelor nostre autoare de a se opri acolo unde deja au spus ce trebuia... nu, ele trebuie neaparat sa mai spuna inca ceva! Eu asa deosebesc o poezie feminina aproape fara sa dau gres. Dar asta nu vreau sa imi fie luata in nume de rau... that's just the way it is :-) Poemul este de citit, parerea mea, Andu
pentru textul : Marea cu susu-n jos denu, eu nu am spus ce insinuezi
pentru textul : art nouveau deMircea, esti tu? comentariul tau elucideaza intr-un fel tain-ul din care vin, lumea careia ii apartin si pe care incerc s-o descriu. pentru multi lirica biblica, crestin bisericeasca e un dinozaur care n-a fost extins inca, spre stupefactia carturarilor de azi! ei bine, am o veste rea pentru literatura new age de astazi: nici portile locuintei mortilor nu vor birui biserica, mesajul si lirica ei. te mai astept. zic aici ca ne-am intalnit: "cele rele sa se spele, cele bune sa se-adune". iti eram dator cu o apologie...
pentru textul : Rugă de fiecare zi dedăguță parodia. ba chiar reușită
pentru textul : scurt îndemn la cine știe ce dePagini