erată: interbelici, generaţia

pentru ca prin "arme" cu pricina incercam sa transfer atributele armelor asupra mainilor. un fel de... habar nu am daca exista varianta asta pe undeva:) Da multam de apreciere!

tocmai citeam zilele acestea cele mai frumoase poeme de Ioan Evu, despre care știu că ți-a fost apropiat (sper să nu mă fenteze memoria) și dau de comentariul tău luminos, Nuța... mulțumesc frumos pentru el și pentru revenirea pe la noi pe Hermeneia! crescut într-un mediu religios am păstrat anumite cuvinte involuntar care au trimitere la unele traduceri ale Bibliei, cornilescu sau BVA, unde în contextul arderilor de tot (dar să nu intru în amănunte), jertfelor în general este folosită această formă a cuvântului. de aceea am făcut legătura greșită cu "spre miros de bună mireasmă".
Raluca, tu ai multe sugestii bune, nu numai la poeme. Mulțumesc și ție! am modificat! gambele rămân! și îți mulțumesc frumos pentru timpul alocat, știu că ești în sesiune...
dorindu-vă un timp plăcut în această seară,

atmosfera generala inspirata are impact abigail este doar un pretext o prelungire a orasului scufundat sub algele albastre "într-o nadă de lumină plouă flămând acoperind orașul de alge" o scenografie aparte realizata de corimbele acestea stranii in lumea cetaceelor si noi anonimi transfigurandu-ne treptat sub inflorescenta fericirii nepamantene intr-o "imensa coloana a oamenilor-delfin". un poem rotund dintr-o singura respiratie.

Mă bucur că place poezia și celor mari! tincuta

Andu, nu știu dacă e o modă cu link-urile pe you tube. Eu l-am pus din dorința de a împărtăși ceva care mi-a plăcut sau m-a inspirat. Nu e nimeni însă obligat să dea click pe link. Textul e gândit să stea în picioare și fără videoclip.
Virgil, nu știu ce treabă au oamenii aici. Pur și simplu mi-a plăcut cum sună aceste cuvinte în germană și așa am vrut eu să conturez atmosfera. Dacă nu ți-a plăcut poemul, abordarea, e ok, pot să înțeleg asta.

Totuși, îmi pare rău să spun, dar nu voi mai posta aici. Mulțumesc Hermeneiei că m-a suportat , găzduit.

cred că s-ar potrivi mai bine "împrăștiate pe jos" fiindcă "răspîndite" duce cu gîndul la rolul reproducerii. sau poate chiar asta ai și vrut să se subînțeleagă, dacă faci referințe și la animale în continuare. interesant racordajul "optativ/durere". răzbunarea conturează o anume stare însă nu văd rostul ei. anterior, reproșurile erau îndreptate înspre sine.

awesome, that's definitely one of the best things i've read around. you're lucky english is such a language these days :P i can't imagine writing in german for any public but the german one. i feel like it's kind of what/how i write, but from a girl's perspective, maybe that's why i'm loving it. have a nice time in romania. by the way, do you speak the language? i do; i had just finished first grade when we left the country

Virgil, nu am marit pozele, ele au fost facute la rezolutia asta si nu am avut posibilitati tehnice sa le micsorez, din pacate. In plus, am postat la cald, sa nu las impresiile sa zboare. Multumesc. Alma, multumesc si tie.

Bine scris textul, realist. Adela este personajul cel mai bine conturat, spre deosebire de Maria, căreia cred că ar trebui să îi îngroși puțin tușa, e doar schițată. Cât despre ceas, sunt de acord cu Sapphire. În general senzațiile astea sunt doar niște umbre, trebuie doar ușor accentuată ideea de respingere, de repulsie, când Maria își amintește de ceas, altfel pare ușor exagerată imaginea. Aș mai avea o sugestie: textul să se încheie la "și nu, nici atunci nu va purta ceas", să elimini acel "niciodată" și ultima replică, din același motiv, de a nu insista prea mult pe o anumită idee, care într-adevăr constituie nucleul textului, dar care nu trebuie să iasă așa mult în evidență pentru că riscă să devină artificială. Altfel, textul este foarte plăcut la lectură, echilibrat, tonul este cald. "Ea striga când nu el nu era de față"-aici cred că e un typo.

Sapphire, într-adevăr, unde se subțiază am ascuns o întâmplare nu tocmai plăcută... e locul unde strângi cu mâna și unde rămâne drojdia, încât nu îți mai vine să bei. Eu corelez orice întâmplare personală, sau despre care aflu, cu alte întâmplări asemănătoare din prezent, din trecut sau de aiurea. Le compar, caut asemănări și deosebiri, le reordonez așa încât să înțeleg o anume tendință. A mea sau din jur. Mulțumesc pentru ochiul critic. Actaeon, uite că nada mă face să mă gândesc la o cupă mare, cât un lac de mare unde înoată tot felul de înaripate. :-) Aranca, ai observat clar cupa de cucută. Pot spune că am băut una, dar n-am murit. Încă. :-) Ori nu era cucută, ori are efect întârziat, ori îmi trebuie mai multe. :-)

:)

stii la ce as renunta? la "e drept că am fost tentat să mănânc a doua zi
ceapă". Imi pare inutil, nu aduce nimic in text e ca si cum ai face putin misto intr-un registru care nu este tocmai pe genul asta de atitudine, intelegi, sau, in fine, asa mi s-a parut la o prima citire.

Dar, in rest, uite, exact genul asta de lejeritate a discusului, de normalitate cumva a imaginii care insa nu este banala, usurinta de a Spune imi par demne de admiratie in cazul textelor tale, Paul. Pe scurt si simplu spus mi-a placut.

D-le Dinu, a vorbi de rău - înţelege-s-ar orice din sintagma asta - consiliul H. nu duce niciodată la retrogradare categorială. Altele-s criteriile acolo, criterii artistice. Dar, şi vorbesc serios, văd că vă prieşte noul statut - scrieţi din ce în ce mai bine. Continuaţi aşa şi, zic eu, veţi redeveni autor.

Alma, nu stiu "The waves"?! Te rog, spune-mi la ce anume te-ai referit, chiar m-ai facut curioasa... Altfel, stiu bine ca ai dreptate, daca, pe de-o parte, nu mi-ar fi lene, pe de alta, daca nu as considera ca si-asa am spus prea mult, ar iesi, cine stie: o schita, sceneta, mai multe poezii... Asa, cand am scris, mi s-a parut ca asta este, rien ne va plus. Acum am si eu senzatia ca totusi cititorului i se poate oferi mai mult... Nu stiu, cred ca voi reveni asupra lui, multumesc.