v-am citit trei poeme recunosc nu am reușit mai mult, cred că ar trebui să vă concentrați mai mult pe un anume singur adică mesaj poetic. Oricât ar părea de complicată prin procedee, poezia este mereu simplă când o citești cu inima, așa e ea.
Dvs. complicați prea mult și încercați prea puțin. Încercați mai mult, mai direct și mai simplu, complicați mai puțin, doar acolo unde simțiți că aveți justificarea.
Apoi mai citim, mai vedem.
Deocamdată valul, visul, soarele, paradisul, dojana mamei când 'erai în vizită' sunt o salata de beouf cu iz de nimic serios.
Nici măcar de maioneză.
Andu
nu ştiu dacă este de bine s-au de rău, dar mă bucur că v-aţi aplecat privirea şi peste textul meu, d-le Titarenco.câteva îndrumări nu mi-ar strica aşa că îndrăznesc să spun că vă mai aştept.mulţumesc mult.
Fara indoiala, Dorin Cozan a progresat in ultimii ani.Cel mai interesant este ca, in ciuda profesiei sale de profesor de filosofie, abordeaza scrierea cu mult ludic si pasiune. Pe ici pe colo dialoguri si jocuri soresciene, stanesciene. Pesemne dragostea pentru sotie si copil se materializeaza si in scris. Pentru bine, ca autor ci cititor versat de poezie, prima parte a textului o gasesc cea mai reusita. Citez: Ochii tăi au căutat în mine lumina Ca să înflorească –mi-am zis-, am dus pumnii la ochi Și am privit în mine întâi cu un deget, Degetul mic Sub aortă, -ca să vezi!-crescuse un piersic “Ce tare!”- îmi zic Un piersic cu piersici mari, cu mult puf Iară sub el cânta, cu năduf, Un inorog mic Mai departe stilul este personal si foarte erotic. Mi-ar fi placut sa pui altceva in loc de cada, cada e mai putin poetic, eventual o mansarda sau altceva si sa eviti expresia - goala de cuvinte. Succese in continuare, seriozitate maxima in actul creatiei, fie si ludic, si vei ajunge acolo unde iti doresti.
Mie titlul îmi sună a "N-a dansat decât o vară" sau a titlu de film românesc, cum oare se numea??. Oricum, trebuie ceva schimbat aici, nu sună româneşte: gustul alb de miere al ierbii - însă, pentru a fi perfect, ar trebui să mai aibă o silabă - ca de exemplu "gustul ma-ro de miere al ierbii" şi ar trebui să fie un echilibru între sunete, iar tu ai mulţi de "L".
E prea dificil ce zic? Cred că da, că m-am uitat şi pe celelalte texte şi deocamdată trăiesc doar cu speranţa că voi mai veni pe aici să citesc ceva bun scris de tine.
Şi de alţii.
P.S: Nu că eu aş mai fi în stare să mai scriu ceva bun :)
şi versurile acestea:"scaunul scârţâie surd - şi haţ;/lumina se joacă de-a prinselea/ pe pereți/umbrele se ascund/se întind/se contractă/ - şi scaunul este ironic şi ce "scaun surd!" - frumos adj.!, frumos sonor surd, frumos oximoron prin deducere.
prozaic spus, fiecare poet isi are turnul lui de fildes. lectorul, in cazul in care nu e tot un poet, este corabia care se indreapta, pe valurile mari sau mici, spre far. cine risca mai mult?
Textul nu-i rau... poate ai fi putut conduce semnificatia strict medicala spre o parte oculta, sa migrezi fontul spre galben, trecand prin manipura, rostind mantra sacra a focului intr-un altar de sunete centrat pe mi... Nu-mi place " de descoperiri", "c-o"... mai bine "cu o". E o senzatie de joc neterminat in acest text.
cailean, iti multumesc pentru comentariu. Vezi, parerile sunt diferite. Tu-mi spui sa gasesc altceva in loc de "zbor", altii imi spun sa las zborul asa cum e, incat nu mai stiu cum sa impac pe toata lumea. :) Important e ca poemul spune ceva. Te mai astept pe la mine. profetul, m-am gandit la "spunerea" ta, si am sa vad daca voi modifica pasajul respectiv. Ela, vreau sa las asa inceputul poemului, pentru ca "introvertiti" poate sugera si intristati, ingandurati etc. depinde de starea de spirit in care fiecare percepe si simte poezia. Stii ca pot fi introvertiti oameni care nu sunt neaparat intristati ci veseli, insa isi manifesta cu greu trairile. Asa am dorit sa sugerez si eu cu acesti cocori. Am adaugat ulterior la poezie acel "pe deplin" tocmai pentru a sugera forta zborului. Numai atunci cand inima va fi acoperita "pe deplin' si nu partial, voi migra si eu inspre linisti.... :) Multumesc tuturor pentru comentariile voastre. Cu pretuire, al dvs. Bogdan
nu ma incanta panoul publicitar gen: ""mâine: am să dorm mai mult cu o oră am să citesc bloguri mai mult cu o oră am să ascult REM de la J mai mult cu o oră am să iubesc mai mult cu o oră"" nici platitudini ca: ""așez o vază cu flori, un creion chinezesc, un pat și o masă, una alta, ce trebuie la o casă de om"" si, in general, poezia cu pisici... (""o pisică la geam, cine vrea un pisoi, întreb de două ori pe an, când fată pisicile nimănui și vin la mine, îngerii lor vin la mine, merg pe strazi aiurea găsesc pisici"") nici filosofia ieftin pusa in versuri: ""apoi mă întorc mâine, și mâine devine azi, apoi ieri, îngerii mă așteaptă mereu la aceeași oră, eu însă nu pot să mă întorc ieri, și nici mâine, pentru că mâine deja e altfel"" etc am gasit in acest text si o bucata de poezie (f buna): ""Mdambizana: locuiește în Malawi genul: fetiță jocul favorit: să sară coarda ajută: la cărat apă Abby: locuiește în Zambia genul: băiat jocul favorit: fotbalul sănătatea: satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic sănătatea satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic""
In dimineata asta a cantat pasarea! A cantat ciudat, prelung si duios. Trilul ei s-a inaltat peste case, peste orase, peste munti. Spre seara, cuminte, s-a intors ecoul. In colivia ei de plictiseala doar cantecul se auzea incet, slab, ca o parere. Pasarea s-a oprit si-a ascultat ecoul frant. Aici, in colivia de argint, nu putea fi atinsa de ploaie, de ninsoare, de mare ori de soare. Ferita de viata, doar visele albastre se joaca in gandurile ei. Un experiment foto-literar reusit, un copil reusit, felicitari! Sorin Teodoriu
in vremuri in care se neagă de dragul negării orice, se sapă la temelia satuilor făfă a le privi chipul, suferința, se cuvine a glosa in continuare pe marginea misterului creației poetice, spre a adăuga înțelegerii/aproprierii de lumea poeziei adăugată lumii (re)cunoscute. Nichita rămâne un "profesor" care in fiece zi - la fiece lectura nouă - spune ceva, încă ceva... O carte de Nichita este o carte de noptieră, adica de citit atunci când nimic nu te mai tentează spre lectură... și viața ți se pare searbădă... poate ca aici mi-aș dori sa zicem câte cava și despre poații care ne plac, ne emoționează, ne sunt aproape de suflet... nu veau să fiu off topic, dar textul merită o steluță din partea mea...
"arta in ansamblul ei, o chestiune de suflet si de educatie" Andule pentru vorba asta ai sa intri in istorie ca Maiorescu. Uite chiar ma gindeam sa gasesc o solutie de compromis. Am sa pun dedesubt si o a doua varianta, "curatata" de molozul retoricii explicative. Am sa vad atunci opinia ta. Si nu numai.
Da, in linia scrierilor lui emil care hai sa recunoastem, parca vrea sa re-inventeze realismul, poemul de fata se evidentiaza prin cel putin doua elemente novatoare: - eu e mai mult el, deci apare o anume obiectivare bine plasata in context si - declaratia, care hai sa recunoastem, este poate cel mai greu element al sinceritatii literare dar care aici lui emil ii iese pur si simplu, poate si datorita semnaturii din final. O penita de apreciere si o recomandare din partea mea. Andu P.S. acolo la "sa-si tina copii" cred ca trebuie trei de "i"... sa-si tina copiii
Dorel, eu nu te-am numit frustrat. Adica am avut bunul simt sa nu o fac. Tu nu il ai. Este simplu. Du-te acolo unde comportamente din acestea ca ale tale sint considerate acceptabile. Am citit parerea ta despre Hermeneia. Nu cred ca este nevoie sa iti spun ca desi nu o impartasesc iti multumesc pentru ea. Ca de obicei sint intotdeauna deschis sa aud pareri. Hermeneia insa este bine merci si va fi aici si atunci cind tu nu vei mai fi. In orice caz sper ca nu te vei supara daca iti voi spune ca sint mai mult oameni interesati de Hermeneia decit de parerile lui Teodor Cristea.
îmi plac arhaismele "scălâmbă" şi "zăngănit".
mă bucur să constat că mai sunt iubitori ai acestor cuvinte,uitate de mult de unii.
la fel de mult îmi place ideea naşterii primăverii
"agățîndu-se de umerii mei cu toate crengile înflorite"-frumos.
Splendid, de mult nu m-a mai mișcat așa un poem, adevărat, matur, tristețe într-un spațiu familiar. Am sentimentul că aș strica spunând mai mult. Sper să nu trebuiască să justific.
si probabil ca eu acum ar trebui sa ma simt in offside si sa joc la levată. iata genul de comentarii care se vor neinspirat culpabilizatoare. daca era dedicat textul puteai sa o spui de la inceput si probabil ca "intelegeam" ca nu e literatura de criticat ci altceva. oricum, e si asta un fel de a raspunde la critica. in ce priveste sarcasmul ma tem ca atunci cind se repeta incepe sa demonstreze penurie de imaginatie
esti binevenita oricand si cu minusuri si cu plusuri, parerea ta conteaza pentru mine. eu deobicei evit comparatiile si incerc doar sa le sugerez. ma voi gandi... iti multumesc de citire si iti urez un la multi cu intarziere toate cele bune
Per total mi se pare o proză slăbuță. Așteptam să vad unde duce povestirea contesei de la început, dacă are vreo legătură cu restul, ca să aflu că singura utlitate a primei părți a fost să te aducă in momentul în care ai găsit cartea de Kafka.
Apoi a urmat o bucată în care aveam senzația că citesc o cronică de călătorie.
Scrisoarea e plină de prețiozități, iar acțiunea e tărăgănată.
Partea cu „falusul imens” e de-a dreptul hilară, pe sistemul s-a culcat cu mulți uite că a primit să se sature...
Unele idei trebuie reformulate, de exemplu: „Din cauza sângelui pierdut faţa ei era palidă dar frumoasă.”
Nu pot nici in vreun fel sa-mi inchipuiesc cum vine treaba cu un prezent înmulțit cu niște câmpuri electromagnetice si care e rezultatul. Dar de un lucru as fi sigura: nimeni, niciodata, niciunde pe niciun camp de oricare, de pe Terra, nu a terminat vreun poem in "lopată". De unde si originalitatea pastelului.
obsesia humusului și a translucidului ca posibilitate de transformare neasumată. de aici și invitația pentru un "celălalt" din tine sau din afară care ar veni și ar reevalua catharhic "învestirea" în ființă. rețeta verbală e mai domoală în textul ăsta. e un decoct. poate doar conjunctivul ăla din final stă prea cu multe frunze în afara ceinicului.
cu riscul de a lua o suspendare, fac o recapitulare offtopic:
pe ici pe colo (mai străbate câte-o rază mai curată dintr-un carmen saeculare ce-l visai și eu odată ar fi zis Poetul) mai vedem ceva originalitate 'înțelegi limba muștelor pe-a femeilor nu' sau chiar această 'ridicare pe sufletele din spate' care mi se pare o idee bună, din păcate sufocată de un poem slab, încropit din murăturile găsite împrăștiate prin cămara literară a acestui autor.
Margas
pentru asta și eu aș fi făcut-o cu mai puține litere la activ! Este denigrarea atât a scrisului cât și a persoanei.
am avut polemici cu Adrian dar respectul reciproc a rămas. aici de ce nu poate fi așa? răspunsul e mai sus!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
George, fain dar prea multe explicatii prin text. Pai cititorul ce sa mai faca? Imi place discursul, e natural si frust. Andu
pentru textul : Fotografii nonexplicite dev-am citit trei poeme recunosc nu am reușit mai mult, cred că ar trebui să vă concentrați mai mult pe un anume singur adică mesaj poetic. Oricât ar părea de complicată prin procedee, poezia este mereu simplă când o citești cu inima, așa e ea.
pentru textul : Soarele e rotund deDvs. complicați prea mult și încercați prea puțin. Încercați mai mult, mai direct și mai simplu, complicați mai puțin, doar acolo unde simțiți că aveți justificarea.
Apoi mai citim, mai vedem.
Deocamdată valul, visul, soarele, paradisul, dojana mamei când 'erai în vizită' sunt o salata de beouf cu iz de nimic serios.
Nici măcar de maioneză.
Andu
nu ştiu dacă este de bine s-au de rău, dar mă bucur că v-aţi aplecat privirea şi peste textul meu, d-le Titarenco.câteva îndrumări nu mi-ar strica aşa că îndrăznesc să spun că vă mai aştept.mulţumesc mult.
pentru textul : deşertăciune deFara indoiala, Dorin Cozan a progresat in ultimii ani.Cel mai interesant este ca, in ciuda profesiei sale de profesor de filosofie, abordeaza scrierea cu mult ludic si pasiune. Pe ici pe colo dialoguri si jocuri soresciene, stanesciene. Pesemne dragostea pentru sotie si copil se materializeaza si in scris. Pentru bine, ca autor ci cititor versat de poezie, prima parte a textului o gasesc cea mai reusita. Citez: Ochii tăi au căutat în mine lumina Ca să înflorească –mi-am zis-, am dus pumnii la ochi Și am privit în mine întâi cu un deget, Degetul mic Sub aortă, -ca să vezi!-crescuse un piersic “Ce tare!”- îmi zic Un piersic cu piersici mari, cu mult puf Iară sub el cânta, cu năduf, Un inorog mic Mai departe stilul este personal si foarte erotic. Mi-ar fi placut sa pui altceva in loc de cada, cada e mai putin poetic, eventual o mansarda sau altceva si sa eviti expresia - goala de cuvinte. Succese in continuare, seriozitate maxima in actul creatiei, fie si ludic, si vei ajunge acolo unde iti doresti.
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deMie titlul îmi sună a "N-a dansat decât o vară" sau a titlu de film românesc, cum oare se numea??. Oricum, trebuie ceva schimbat aici, nu sună româneşte: gustul alb de miere al ierbii - însă, pentru a fi perfect, ar trebui să mai aibă o silabă - ca de exemplu "gustul ma-ro de miere al ierbii" şi ar trebui să fie un echilibru între sunete, iar tu ai mulţi de "L".
E prea dificil ce zic? Cred că da, că m-am uitat şi pe celelalte texte şi deocamdată trăiesc doar cu speranţa că voi mai veni pe aici să citesc ceva bun scris de tine.
Şi de alţii.
P.S: Nu că eu aş mai fi în stare să mai scriu ceva bun :)
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deşi versurile acestea:"scaunul scârţâie surd - şi haţ;/lumina se joacă de-a prinselea/ pe pereți/umbrele se ascund/se întind/se contractă/ - şi scaunul este ironic şi ce "scaun surd!" - frumos adj.!, frumos sonor surd, frumos oximoron prin deducere.
pentru textul : last night deprozaic spus, fiecare poet isi are turnul lui de fildes. lectorul, in cazul in care nu e tot un poet, este corabia care se indreapta, pe valurile mari sau mici, spre far. cine risca mai mult?
pentru textul : zbor deasupra unui cuib de cuc dedar parca mergeau mai multe versuri si asteptam sa fii mai nietzschean in atitudine.
pentru textul : sodomizează-ți aproapele deTextul nu-i rau... poate ai fi putut conduce semnificatia strict medicala spre o parte oculta, sa migrezi fontul spre galben, trecand prin manipura, rostind mantra sacra a focului intr-un altar de sunete centrat pe mi... Nu-mi place " de descoperiri", "c-o"... mai bine "cu o". E o senzatie de joc neterminat in acest text.
pentru textul : insulele lui langerhans decailean, iti multumesc pentru comentariu. Vezi, parerile sunt diferite. Tu-mi spui sa gasesc altceva in loc de "zbor", altii imi spun sa las zborul asa cum e, incat nu mai stiu cum sa impac pe toata lumea. :) Important e ca poemul spune ceva. Te mai astept pe la mine. profetul, m-am gandit la "spunerea" ta, si am sa vad daca voi modifica pasajul respectiv. Ela, vreau sa las asa inceputul poemului, pentru ca "introvertiti" poate sugera si intristati, ingandurati etc. depinde de starea de spirit in care fiecare percepe si simte poezia. Stii ca pot fi introvertiti oameni care nu sunt neaparat intristati ci veseli, insa isi manifesta cu greu trairile. Asa am dorit sa sugerez si eu cu acesti cocori. Am adaugat ulterior la poezie acel "pe deplin" tocmai pentru a sugera forta zborului. Numai atunci cand inima va fi acoperita "pe deplin' si nu partial, voi migra si eu inspre linisti.... :) Multumesc tuturor pentru comentariile voastre. Cu pretuire, al dvs. Bogdan
pentru textul : înspre liniști denu ma incanta panoul publicitar gen: ""mâine: am să dorm mai mult cu o oră am să citesc bloguri mai mult cu o oră am să ascult REM de la J mai mult cu o oră am să iubesc mai mult cu o oră"" nici platitudini ca: ""așez o vază cu flori, un creion chinezesc, un pat și o masă, una alta, ce trebuie la o casă de om"" si, in general, poezia cu pisici... (""o pisică la geam, cine vrea un pisoi, întreb de două ori pe an, când fată pisicile nimănui și vin la mine, îngerii lor vin la mine, merg pe strazi aiurea găsesc pisici"") nici filosofia ieftin pusa in versuri: ""apoi mă întorc mâine, și mâine devine azi, apoi ieri, îngerii mă așteaptă mereu la aceeași oră, eu însă nu pot să mă întorc ieri, și nici mâine, pentru că mâine deja e altfel"" etc am gasit in acest text si o bucata de poezie (f buna): ""Mdambizana: locuiește în Malawi genul: fetiță jocul favorit: să sară coarda ajută: la cărat apă Abby: locuiește în Zambia genul: băiat jocul favorit: fotbalul sănătatea: satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic sănătatea satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic""
pentru textul : mâine am să iubesc mai mult cu o oră deIn dimineata asta a cantat pasarea! A cantat ciudat, prelung si duios. Trilul ei s-a inaltat peste case, peste orase, peste munti. Spre seara, cuminte, s-a intors ecoul. In colivia ei de plictiseala doar cantecul se auzea incet, slab, ca o parere. Pasarea s-a oprit si-a ascultat ecoul frant. Aici, in colivia de argint, nu putea fi atinsa de ploaie, de ninsoare, de mare ori de soare. Ferita de viata, doar visele albastre se joaca in gandurile ei. Un experiment foto-literar reusit, un copil reusit, felicitari! Sorin Teodoriu
pentru textul : Blue Iulia dein vremuri in care se neagă de dragul negării orice, se sapă la temelia satuilor făfă a le privi chipul, suferința, se cuvine a glosa in continuare pe marginea misterului creației poetice, spre a adăuga înțelegerii/aproprierii de lumea poeziei adăugată lumii (re)cunoscute. Nichita rămâne un "profesor" care in fiece zi - la fiece lectura nouă - spune ceva, încă ceva... O carte de Nichita este o carte de noptieră, adica de citit atunci când nimic nu te mai tentează spre lectură... și viața ți se pare searbădă... poate ca aici mi-aș dori sa zicem câte cava și despre poații care ne plac, ne emoționează, ne sunt aproape de suflet... nu veau să fiu off topic, dar textul merită o steluță din partea mea...
pentru textul : Îngerul și glonțul deFlori sa vinzi florarului, lemne padurarului sa vinzi paie la grajdar, castraveti la padurar.
pentru textul : Cei trei Iacob de"arta in ansamblul ei, o chestiune de suflet si de educatie" Andule pentru vorba asta ai sa intri in istorie ca Maiorescu. Uite chiar ma gindeam sa gasesc o solutie de compromis. Am sa pun dedesubt si o a doua varianta, "curatata" de molozul retoricii explicative. Am sa vad atunci opinia ta. Si nu numai.
pentru textul : downloadez poezii deDa, in linia scrierilor lui emil care hai sa recunoastem, parca vrea sa re-inventeze realismul, poemul de fata se evidentiaza prin cel putin doua elemente novatoare: - eu e mai mult el, deci apare o anume obiectivare bine plasata in context si - declaratia, care hai sa recunoastem, este poate cel mai greu element al sinceritatii literare dar care aici lui emil ii iese pur si simplu, poate si datorita semnaturii din final. O penita de apreciere si o recomandare din partea mea. Andu P.S. acolo la "sa-si tina copii" cred ca trebuie trei de "i"... sa-si tina copiii
pentru textul : training day deDorel, eu nu te-am numit frustrat. Adica am avut bunul simt sa nu o fac. Tu nu il ai. Este simplu. Du-te acolo unde comportamente din acestea ca ale tale sint considerate acceptabile. Am citit parerea ta despre Hermeneia. Nu cred ca este nevoie sa iti spun ca desi nu o impartasesc iti multumesc pentru ea. Ca de obicei sint intotdeauna deschis sa aud pareri. Hermeneia insa este bine merci si va fi aici si atunci cind tu nu vei mai fi. In orice caz sper ca nu te vei supara daca iti voi spune ca sint mai mult oameni interesati de Hermeneia decit de parerile lui Teodor Cristea.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deîmi plac arhaismele "scălâmbă" şi "zăngănit".
pentru textul : primăvara asta scălîmbă II demă bucur să constat că mai sunt iubitori ai acestor cuvinte,uitate de mult de unii.
la fel de mult îmi place ideea naşterii primăverii
"agățîndu-se de umerii mei cu toate crengile înflorite"-frumos.
Splendid, de mult nu m-a mai mișcat așa un poem, adevărat, matur, tristețe într-un spațiu familiar. Am sentimentul că aș strica spunând mai mult. Sper să nu trebuiască să justific.
pentru textul : al doilea cîntec de dragoste demerci Bobadil. ai adus niste observatii valide. am sa incerc sa schimb. merci de trecere. nu ca nu m-as fi asteptat sa treci. care idila?
pentru textul : ars poetica II desi probabil ca eu acum ar trebui sa ma simt in offside si sa joc la levată. iata genul de comentarii care se vor neinspirat culpabilizatoare. daca era dedicat textul puteai sa o spui de la inceput si probabil ca "intelegeam" ca nu e literatura de criticat ci altceva. oricum, e si asta un fel de a raspunde la critica. in ce priveste sarcasmul ma tem ca atunci cind se repeta incepe sa demonstreze penurie de imaginatie
pentru textul : crucile deAi uitat sa adaugi, Francisc: "Stiu ca nu stiu nimic" dixit Socrate-Platon. Ca sa fie lamurite lucrurile.
pentru textul : Ce rost are poezia? deesti binevenita oricand si cu minusuri si cu plusuri, parerea ta conteaza pentru mine. eu deobicei evit comparatiile si incerc doar sa le sugerez. ma voi gandi... iti multumesc de citire si iti urez un la multi cu intarziere toate cele bune
pentru textul : Turnul deScuze pentru "scăpări" . Am recitit textul și am corectat greșelile. Aș fi bucuros să aflu și ceva păreri despre esența lui.
pentru textul : Șarpele Midgardului detypo:
primitore - primitoare
copse - coapse
Per total mi se pare o proză slăbuță. Așteptam să vad unde duce povestirea contesei de la început, dacă are vreo legătură cu restul, ca să aflu că singura utlitate a primei părți a fost să te aducă in momentul în care ai găsit cartea de Kafka.
pentru textul : Oraşul scufundat deApoi a urmat o bucată în care aveam senzația că citesc o cronică de călătorie.
Scrisoarea e plină de prețiozități, iar acțiunea e tărăgănată.
Partea cu „falusul imens” e de-a dreptul hilară, pe sistemul s-a culcat cu mulți uite că a primit să se sature...
Unele idei trebuie reformulate, de exemplu: „Din cauza sângelui pierdut faţa ei era palidă dar frumoasă.”
... o scriitură foarte slabă.
pentru textul : Muştele verzi deNu pot nici in vreun fel sa-mi inchipuiesc cum vine treaba cu un prezent înmulțit cu niște câmpuri electromagnetice si care e rezultatul. Dar de un lucru as fi sigura: nimeni, niciodata, niciunde pe niciun camp de oricare, de pe Terra, nu a terminat vreun poem in "lopată". De unde si originalitatea pastelului.
pentru textul : pastel de iarnă de...ceea ce nu înseamnă că Marlena mi-a schimbat opiniile literare:)!
pentru textul : cinșpe pași cu Marlena Braester deobsesia humusului și a translucidului ca posibilitate de transformare neasumată. de aici și invitația pentru un "celălalt" din tine sau din afară care ar veni și ar reevalua catharhic "învestirea" în ființă. rețeta verbală e mai domoală în textul ăsta. e un decoct. poate doar conjunctivul ăla din final stă prea cu multe frunze în afara ceinicului.
pentru textul : fragil decu riscul de a lua o suspendare, fac o recapitulare offtopic:
pe ici pe colo (mai străbate câte-o rază mai curată dintr-un carmen saeculare ce-l visai și eu odată ar fi zis Poetul) mai vedem ceva originalitate 'înțelegi limba muștelor pe-a femeilor nu' sau chiar această 'ridicare pe sufletele din spate' care mi se pare o idee bună, din păcate sufocată de un poem slab, încropit din murăturile găsite împrăștiate prin cămara literară a acestui autor.
Margas
pentru asta și eu aș fi făcut-o cu mai puține litere la activ! Este denigrarea atât a scrisului cât și a persoanei.
am avut polemici cu Adrian dar respectul reciproc a rămas. aici de ce nu poate fi așa? răspunsul e mai sus!
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate dePagini