e o balada, nu? asa mi se pare mie. ma gandeam ca daca tot am trecut din nou pe aici sa imi iau inima in dinti si sa las un semn... parerea mea este ca acest text e scris altfel decat altele. seamana cu baladele lui St. A Doinas.(Mistretul cu colti de argint) imi plac, oricum, multe texte ale tale. balade sau nu, e o coarda sensibila, foarte sensibila acolo... un fond sufletesc deosebit, dar prea trist de cele mai multe ori ... in poezie. singuratatile tale doar de mine sunt pline tinde-ti mana, mana dreapta inima ta dreapta peste mine foarte frumos, dar nu stiu ce-as mai putea spune, eu... iarta-mi indrazneala...
e un text reusit, aparent fractionat, in care se recompun puzzle-uri, poze decolorate, destine, pagini albe, flash-uri, culori; toata recuzita unei a doua vieti, ce se proiecteaza inevitabil pe esafodajul angoaselor...acest rond de noapte-zi, viata-moarte pastreaza insa accente grave. frumos suflet are aceasta Ramona daca a stiut sa deschida a doua copilarie in tine...
merci orfeu, in ce priveste "experienta de viata" nu stiu ce sa spun, prefer sa zimbesc te mai astept in subsolul textelor mele; e ok sa spui si ce nu ti se pare reusit
Subscriu la părerea cu strofele de mijloc. Nu știu dacă poate rămâne simplu. Cercurile interioare ale unui copac vorbesc despre vârsta lui, după cum știi. Eu încerc să sugerez altceva, de aici și explicația mai greoaie. Mă bucur că-ți plac finalurile.
Inceputul il vad asa... "el ține de mână îngeri dimineața vorbește cu ei" Partea aceasta este bine conturata... "ai mei sunt tăcuți orbi eu îi conduc printre oameni de fapt nu mi-au spus niciodată nici un cuvânt dar asta e bine așa știu că nu au căzut de-au ajuns lângă mine că nu-i doar o-ntâmplare îngerii mei tac tac și eu" Restul textului este prea aglutinat... poate o rearanjare a versurilor ar fi o solutie. E cumva... ca si cum te-ai dezobisnuit sa scrii poezie :) Oricum remarc curajul autoarei de a trata un asa subiect.
textul mi-a placut. motivele pentru care nu ofer o penita de aur sint:
- „să tac/ căci” - suna deranjant
- „numai necuvintele” - sună clișeistic
- „care nu se definește/ decât la nivel de dumnezeire” - sună inutil pretențios, sau poate prea pedagogic.
și apoi e titlul, despre care nu știu ce legătură are cu textul, și sună și oarecum... gastronomic...
Ioana, cunosc foarte bine simpatiile domnului Cristea. Nu a precupetit nici un moment ca sa le faca de cunoscut. Deci nu cred ca am inteles gresit. Si nu cred ca deshumarea are prea mult de a face cu asta. Si de fapt nici nu cred ca are de a face cu nimic. E o chestiune care am impresia ca se rezuma la familie, ceva legalitate si o anumita clarificare istorica. Dar nu cred ca are o importanta care sa apuce iarna. Domnul Cristea continua sa sustina ca comunismul a fost oricum mai bun si mai vrednic decit ce s-a intimplat Romaniei in ultimii 20 de ani la fel cum ar spune ca o gazela este mai nenorocita in libertate decit in cusca gradinii zoologice. Pentru ca in cusca avea zilnic gramada de fin iar acum are zilnic pericolul de a fi devorata de un tigru. Well, daca pornesti de la sistemul de referinta al unui om care nu a vazut lumina zilei probabil ca soarele este o nenorocire si un risc. Dar un risc este si sa te nasti.
In ce priveste glumitele astea cu noul partid comunist, blah, blah, blah, ma faci sa zimbesc. Asta nu are nici o legatura cu ce spuneam eu. Comunismul ca ideologie (sau ca idee) este mort. Pentru ca, guess what? Si ideologiile pot muri. Dar ar trebui prea mult spatiu ca sa iti demonstrez sau exemplific asta. In orice caz, te rog nu confunda comunismul cu gindirea de stinga sau cu socialismul. Dupa cum nu poti sa o confunzi nici cu anarhismul sau montanismul sau iacobinismul. Comunismul e ceva clar definit. Si a murit. Cam la fel cum moare un sobolan pe care ai facut un experiment in laborator.
imi place forta imagistica, cuvintele se spun unele pe altele ca-ntr-un joc de puzzle, alcatuind desene precise. nu-mi place primul vers si finalul, poezia se poate termina mai repede, poate la "dud" cum spunea dorin, sau poate la "pas cu pas", parerea mea!
chiar obraznic să te votezi pe tine în concurs chiar dacă, să presupunem, ai fi genial. cred însă că geniile nu participă la concursuri, e absurdă ideea în sine!
deci, chiar dacă nu a fost precizat lucrul acesta în regulamentul concursului, mi se pare la mintea cocoşului. în schimb, mi s-ar fi părut obligatorie votarea de către toţi participanţii la concurs pentru o evaluare cât mai reală.
Iată o justă reflecţie, dar în comentariu, şi anume dacă n-ar "trebui să avem curajul să ne aruncăm, altfel simulăm vieți". E un răspuns şi pentru tipul de proză pe care-l scrii, Crin. Chiar dacă îi dai forma jurnalului (dar un jurnal cu difuzare largă, prin postare, iar nu unul strict privat). E necesar ca ea "sa se arunce" mai curajos în realitate, în epică. Altminteri, o sută sau două sute de pagini în stilul celor de mai sus ar putea fi cu greu suportate de către cititor. E o proză inteligentă, dar exsanguă şi chiar un pic sofisticată.
De fapt, eu mă întreb care este simbolul lostriței, în acest context, "treceri în lostrițe". Dacă e să atribui ceva semnificație magică acestui pește, mergând puțin pe filonul popular, mie mi se pare că nu se potrivește aici. Poezia ta este așa cum spunea și Alma, o alunecare lină cumva dinspre întuneric înspre lumină, dar lostrița este luptă și sălbăticie... Știi ce mi-a plăcut? "niciun giulgiu nu le poartă urma chipuri de ape între două lumi fără porți". Poezia se streocară cumva ca un abur, și place, aș mai obiecta puțin la acel "în alb", o culoare pe care nu o asociez deloc cu nașterile, nici măcar ca antiteză... cred că poți fi mai îndrăzneață acolo.
Ah, iertați-mă ! nu imi permit să-mi "termin" partenerul de dialog! :) Binevenită propunerea dumneavoastră - vorbesc de acea plimbare, chiar aveam nevoie de ea! mă gândesc însă dacă n-ar fi mai potrivit să primesc lecțiile pe mail (am o adresă la profil), că să nu aglomerăm pagina Hermeneei cu niște commuri care i-ar plictisi, probabil, pe cei mai avansați decât începătoarea de mine (și, firește, că să nu vadă toată lumea ce întrebări naive o să vă pun...:)) dar motivul ăsta vi-l spun în șoaptă, să nu mă audă altcineva!) Bineînțeles că de intenționați să sintetizați informațiile sub forma unui eseu, situația se schimbă. Rămâne la alegerea dvs. prin care "parc" ne vom plimba. Atunci când veți avea vreme. Răgazul de care aveți nevoie va fi respectat! Promit solemn. Până atunci,voi deschide o carte care îmi tot face cu ochiul și pentru care n-am avut timp, "Între știință și religie" de Thierry Magin, și le voi termina pe cele începute și abandonate - deja îmi bat cu pumnii în masă. Mulțumesc încă o dată pentru propunerea mai mult decât generoasă .
Ce anume nu te intereseaza? Regulamentul hermeneia? Este dreptul tău, și nu-ți cere nimeni să aderi, ci să-l respecți. Principiul acesta însoțește calitatea de membru hermeneia. Te asigur că numai respectarea lui îți va permite în continuare să postezi aici.
Cristina Ştefan, aş vrea să aflu de la tine, cu subiect, predicat şi toate cele, ce este interesant şi inovator la acest text... Şi, numai dacă se poate, explicaţia să fie clară ca o apă de munte, pentru că eu sunt mai greu de cap.
O iei asa inca netrezita si bruta, nelustruita si nu vrei sa o lasi sa umble singura ca un Lazar inviat si tot te invarti pana faci geloasa insasi notiunea de circularitate... despre idee vorbesc ca sa nu intelegi gresit, ca vad ca de la o vreme toata lumea pricepe anapoda. Textul este fara miza, conceput si scris fara luciditate doar de dragul de a fi scris... asta simt asta zic.
Eu zic să renunți la versificație de tot. Și mai zic să renunți la practica asta de a pune texte și apoi a le șterge. Și asta nu e valabil numai pentru tine. Eu zic că sîntem oameni mari. Adică maturi. Adică facem un text, îl recitim, îl corectăm, îl edităm, ne asigurăm că ne rerezintă. Și acum și eventulal peste zece ani. Și apoi îl postăm. Nu ne jucăm. Că dacă ne jucăm, există site-uri unde te poți juca. Dar nu aici. Aici am ales în mod deliberat să nu îngrădesc drepturile membrilor Hermeneia. Dar dacă observ o tendință de joacă sau neseriozitate probabil că va trebui să adopt o soluție care să contracareze asta.
Per total pare un text bun, insa este dominat de sintagme si idei foarte uzitate gen "seva iubirii", "isi plang tristetea", "au murit in noi"... Incercati o schimbare sau o abordare diferita. Textul dumneavoastra merge liniar pe o idee : tristetea, suntem tristi, uscati, e trist, plangem, plangem. Prea mult patetism in atat de putine versuri. Succes in continuare ! Ialin
O singura observatie (care, la Virgil, "este" doua): 'Nimic nu ai și totul îți lipsește.' mi se pare redundant. Dar, uitandu-ma mai bine, redundanta asta nu "esista". Si uite asa raman si fara ea
...singura obiecție la text, Virgil, subtitlul nu 3 ci 2. și profit să-mi fac reclamă la ultimul poem postat de mine ce tu l-ai văzut interesant: nicodem, am suprins o clipă sublimă la tine, vezi pauză de băgat aplauze și ca pe un....acrostih:))
well, ovyus, trebuie sa fi scris ceva de te-am ofuscat asa de tare. sper ca nu ti-am tulburat prea tare dimineata. iar daca am facut-o o sa iti treaca.
Da, Francisc, fiindca si iluzia isi are, un timp, rolul ei, cel putin pina cind e nevoie sa vezi realitatea, cea cer nu mai poarta iluzoriul. Si mie imi vine uneori sa vad radacinile acelea, dar is tare indepartate. Multam fain.
Marina, lucrul acesta il sesizasem si eu inca de la postare. Initial am zis ca e un titlu provizoriu intrucit nu gasisem altceva mai potrivit. Se pare ca nici acum nu prea am gasit. Petre, multumesc de apreciere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
si vine o vreme cand simti ca trebuie sa urli. si urli
pentru textul : wild deghimpi de măceş
fructe pângărite sub
lacrimi de lotus
stele nebănuite ascunse-n clăi
de fân trecut
şi miros de struguri
chinuiţi în teasc
atât. şi e de-ajuns.
pentru textul : Întoarcerea toamnei deok, Cristina, din partea mea ai free, dacă mai ai impulsul:)
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară de& btw, mă răsfeți:))!
e o balada, nu? asa mi se pare mie. ma gandeam ca daca tot am trecut din nou pe aici sa imi iau inima in dinti si sa las un semn... parerea mea este ca acest text e scris altfel decat altele. seamana cu baladele lui St. A Doinas.(Mistretul cu colti de argint) imi plac, oricum, multe texte ale tale. balade sau nu, e o coarda sensibila, foarte sensibila acolo... un fond sufletesc deosebit, dar prea trist de cele mai multe ori ... in poezie. singuratatile tale doar de mine sunt pline tinde-ti mana, mana dreapta inima ta dreapta peste mine foarte frumos, dar nu stiu ce-as mai putea spune, eu... iarta-mi indrazneala...
pentru textul : Cântecul pădurii către cel ce moare în frunzele ei dee un text reusit, aparent fractionat, in care se recompun puzzle-uri, poze decolorate, destine, pagini albe, flash-uri, culori; toata recuzita unei a doua vieti, ce se proiecteaza inevitabil pe esafodajul angoaselor...acest rond de noapte-zi, viata-moarte pastreaza insa accente grave. frumos suflet are aceasta Ramona daca a stiut sa deschida a doua copilarie in tine...
pentru textul : A doua mea copilărie demerci orfeu, in ce priveste "experienta de viata" nu stiu ce sa spun, prefer sa zimbesc te mai astept in subsolul textelor mele; e ok sa spui si ce nu ti se pare reusit
pentru textul : uneori femeia deSubscriu la părerea cu strofele de mijloc. Nu știu dacă poate rămâne simplu. Cercurile interioare ale unui copac vorbesc despre vârsta lui, după cum știi. Eu încerc să sugerez altceva, de aici și explicația mai greoaie. Mă bucur că-ți plac finalurile.
pentru textul : ani nu zile deInceputul il vad asa... "el ține de mână îngeri dimineața vorbește cu ei" Partea aceasta este bine conturata... "ai mei sunt tăcuți orbi eu îi conduc printre oameni de fapt nu mi-au spus niciodată nici un cuvânt dar asta e bine așa știu că nu au căzut de-au ajuns lângă mine că nu-i doar o-ntâmplare îngerii mei tac tac și eu" Restul textului este prea aglutinat... poate o rearanjare a versurilor ar fi o solutie. E cumva... ca si cum te-ai dezobisnuit sa scrii poezie :) Oricum remarc curajul autoarei de a trata un asa subiect.
pentru textul : Îngeri ® detextul mi-a placut. motivele pentru care nu ofer o penita de aur sint:
- „să tac/ căci” - suna deranjant
- „numai necuvintele” - sună clișeistic
- „care nu se definește/ decât la nivel de dumnezeire” - sună inutil pretențios, sau poate prea pedagogic.
și apoi e titlul, despre care nu știu ce legătură are cu textul, și sună și oarecum... gastronomic...
pentru textul : Demidulce deIoana, cunosc foarte bine simpatiile domnului Cristea. Nu a precupetit nici un moment ca sa le faca de cunoscut. Deci nu cred ca am inteles gresit. Si nu cred ca deshumarea are prea mult de a face cu asta. Si de fapt nici nu cred ca are de a face cu nimic. E o chestiune care am impresia ca se rezuma la familie, ceva legalitate si o anumita clarificare istorica. Dar nu cred ca are o importanta care sa apuce iarna. Domnul Cristea continua sa sustina ca comunismul a fost oricum mai bun si mai vrednic decit ce s-a intimplat Romaniei in ultimii 20 de ani la fel cum ar spune ca o gazela este mai nenorocita in libertate decit in cusca gradinii zoologice. Pentru ca in cusca avea zilnic gramada de fin iar acum are zilnic pericolul de a fi devorata de un tigru. Well, daca pornesti de la sistemul de referinta al unui om care nu a vazut lumina zilei probabil ca soarele este o nenorocire si un risc. Dar un risc este si sa te nasti.
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist deIn ce priveste glumitele astea cu noul partid comunist, blah, blah, blah, ma faci sa zimbesc. Asta nu are nici o legatura cu ce spuneam eu. Comunismul ca ideologie (sau ca idee) este mort. Pentru ca, guess what? Si ideologiile pot muri. Dar ar trebui prea mult spatiu ca sa iti demonstrez sau exemplific asta. In orice caz, te rog nu confunda comunismul cu gindirea de stinga sau cu socialismul. Dupa cum nu poti sa o confunzi nici cu anarhismul sau montanismul sau iacobinismul. Comunismul e ceva clar definit. Si a murit. Cam la fel cum moare un sobolan pe care ai facut un experiment in laborator.
dar e normal în cazul lui...
pentru textul : emindoină deei, bine, mă bucură revenirea ta cu... precizări :).
imi place forta imagistica, cuvintele se spun unele pe altele ca-ntr-un joc de puzzle, alcatuind desene precise. nu-mi place primul vers si finalul, poezia se poate termina mai repede, poate la "dud" cum spunea dorin, sau poate la "pas cu pas", parerea mea!
pentru textul : casa cu pereții de sticlă dechiar obraznic să te votezi pe tine în concurs chiar dacă, să presupunem, ai fi genial. cred însă că geniile nu participă la concursuri, e absurdă ideea în sine!
deci, chiar dacă nu a fost precizat lucrul acesta în regulamentul concursului, mi se pare la mintea cocoşului. în schimb, mi s-ar fi părut obligatorie votarea de către toţi participanţii la concurs pentru o evaluare cât mai reală.
părerea mea sinceră.
Virgil, ideea confirmării votului îmi aparţine.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deba deloc. „cele 3 poeme” decurg, sau curg. chiar mă mir că legătura dintre ele nu-i evidentă! ;)
pentru textul : porumbeii și ninsorile știu deIată o justă reflecţie, dar în comentariu, şi anume dacă n-ar "trebui să avem curajul să ne aruncăm, altfel simulăm vieți". E un răspuns şi pentru tipul de proză pe care-l scrii, Crin. Chiar dacă îi dai forma jurnalului (dar un jurnal cu difuzare largă, prin postare, iar nu unul strict privat). E necesar ca ea "sa se arunce" mai curajos în realitate, în epică. Altminteri, o sută sau două sute de pagini în stilul celor de mai sus ar putea fi cu greu suportate de către cititor. E o proză inteligentă, dar exsanguă şi chiar un pic sofisticată.
pentru textul : dream maker deDe fapt, eu mă întreb care este simbolul lostriței, în acest context, "treceri în lostrițe". Dacă e să atribui ceva semnificație magică acestui pește, mergând puțin pe filonul popular, mie mi se pare că nu se potrivește aici. Poezia ta este așa cum spunea și Alma, o alunecare lină cumva dinspre întuneric înspre lumină, dar lostrița este luptă și sălbăticie... Știi ce mi-a plăcut? "niciun giulgiu nu le poartă urma chipuri de ape între două lumi fără porți". Poezia se streocară cumva ca un abur, și place, aș mai obiecta puțin la acel "în alb", o culoare pe care nu o asociez deloc cu nașterile, nici măcar ca antiteză... cred că poți fi mai îndrăzneață acolo.
pentru textul : infans deAh, iertați-mă ! nu imi permit să-mi "termin" partenerul de dialog! :) Binevenită propunerea dumneavoastră - vorbesc de acea plimbare, chiar aveam nevoie de ea! mă gândesc însă dacă n-ar fi mai potrivit să primesc lecțiile pe mail (am o adresă la profil), că să nu aglomerăm pagina Hermeneei cu niște commuri care i-ar plictisi, probabil, pe cei mai avansați decât începătoarea de mine (și, firește, că să nu vadă toată lumea ce întrebări naive o să vă pun...:)) dar motivul ăsta vi-l spun în șoaptă, să nu mă audă altcineva!) Bineînțeles că de intenționați să sintetizați informațiile sub forma unui eseu, situația se schimbă. Rămâne la alegerea dvs. prin care "parc" ne vom plimba. Atunci când veți avea vreme. Răgazul de care aveți nevoie va fi respectat! Promit solemn. Până atunci,voi deschide o carte care îmi tot face cu ochiul și pentru care n-am avut timp, "Între știință și religie" de Thierry Magin, și le voi termina pe cele începute și abandonate - deja îmi bat cu pumnii în masă. Mulțumesc încă o dată pentru propunerea mai mult decât generoasă .
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deCe anume nu te intereseaza? Regulamentul hermeneia? Este dreptul tău, și nu-ți cere nimeni să aderi, ci să-l respecți. Principiul acesta însoțește calitatea de membru hermeneia. Te asigur că numai respectarea lui îți va permite în continuare să postezi aici.
pentru textul : I have a dream deCristina Ştefan, aş vrea să aflu de la tine, cu subiect, predicat şi toate cele, ce este interesant şi inovator la acest text... Şi, numai dacă se poate, explicaţia să fie clară ca o apă de munte, pentru că eu sunt mai greu de cap.
pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit dee ok, nu-i graba.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deeu folosesc Opera pe un tel samsung.
O iei asa inca netrezita si bruta, nelustruita si nu vrei sa o lasi sa umble singura ca un Lazar inviat si tot te invarti pana faci geloasa insasi notiunea de circularitate... despre idee vorbesc ca sa nu intelegi gresit, ca vad ca de la o vreme toata lumea pricepe anapoda. Textul este fara miza, conceput si scris fara luciditate doar de dragul de a fi scris... asta simt asta zic.
pentru textul : Într-o gară de sticlă deEu zic să renunți la versificație de tot. Și mai zic să renunți la practica asta de a pune texte și apoi a le șterge. Și asta nu e valabil numai pentru tine. Eu zic că sîntem oameni mari. Adică maturi. Adică facem un text, îl recitim, îl corectăm, îl edităm, ne asigurăm că ne rerezintă. Și acum și eventulal peste zece ani. Și apoi îl postăm. Nu ne jucăm. Că dacă ne jucăm, există site-uri unde te poți juca. Dar nu aici. Aici am ales în mod deliberat să nu îngrădesc drepturile membrilor Hermeneia. Dar dacă observ o tendință de joacă sau neseriozitate probabil că va trebui să adopt o soluție care să contracareze asta.
pentru textul : Teenage angst dePer total pare un text bun, insa este dominat de sintagme si idei foarte uzitate gen "seva iubirii", "isi plang tristetea", "au murit in noi"... Incercati o schimbare sau o abordare diferita. Textul dumneavoastra merge liniar pe o idee : tristetea, suntem tristi, uscati, e trist, plangem, plangem. Prea mult patetism in atat de putine versuri. Succes in continuare ! Ialin
pentru textul : Echinocțiu deO singura observatie (care, la Virgil, "este" doua): 'Nimic nu ai și totul îți lipsește.' mi se pare redundant. Dar, uitandu-ma mai bine, redundanta asta nu "esista". Si uite asa raman si fara ea
pentru textul : Trăiesc zilele fericite ale vieții mele, Julietta deDa, pare că se leagă mai bine acum. "grădina botanică" ar cere un genitiv - "grădina botanică a ..." (pentru că altfel versul nu ține).
pentru textul : Ursul panda din grădina de bambus de...singura obiecție la text, Virgil, subtitlul nu 3 ci 2. și profit să-mi fac reclamă la ultimul poem postat de mine ce tu l-ai văzut interesant: nicodem, am suprins o clipă sublimă la tine, vezi pauză de băgat aplauze și ca pe un....acrostih:))
pentru textul : psalm dewell, ovyus, trebuie sa fi scris ceva de te-am ofuscat asa de tare. sper ca nu ti-am tulburat prea tare dimineata. iar daca am facut-o o sa iti treaca.
pentru textul : caut femeie deDorine, adica tot ce stii e ca nu stii...? :P
pentru textul : "insuportabila ușurătate a frumuseții" deDa, Francisc, fiindca si iluzia isi are, un timp, rolul ei, cel putin pina cind e nevoie sa vezi realitatea, cea cer nu mai poarta iluzoriul. Si mie imi vine uneori sa vad radacinile acelea, dar is tare indepartate. Multam fain.
pentru textul : vremuri, în Lhasa deMarina, lucrul acesta il sesizasem si eu inca de la postare. Initial am zis ca e un titlu provizoriu intrucit nu gasisem altceva mai potrivit. Se pare ca nici acum nu prea am gasit. Petre, multumesc de apreciere.
pentru textul : în numele fiului dansînd pe mormîntul tatălui dePagini