Chris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.
Finalul este sugestiv şi periplul poetic reuşit, aşa cum l-a definit şi Alex. Întotdeauna găsesc în versurile tale praful de aur prelins de pe buzele copilăriei. Şi îmi place. Cu prietenie.
un text ca o pictură. culori puţin înfiebîntate şi tragice. de fapt autorul, cel puţin pe mine, m-a obişnuit cu calitatea şi arta culorii romantice. am ceva rezerve faţă de facilul din "vînătoarea de păcate" şi "felinare cu miros de miez de noapte".
Nu cred ca am citit o mai frumoasa caracterizare a mainilor unui batran sau a mainilor in general:"orice sîn ar fi secat/ la atingerea lor/ orice buză ar fi crăpat/ s-ar fi pietrificat filele cărților/ între ele". Ma bucur ca am nimerit pe acest site, gasesc multa poezie de calitate."printre cutele / adînci/ ale îmbrăcăminții/ îi atîrnau rămășiță de viață". O viata de om traita demn este descrisa amanuntit in doar cateva strofe. Imi place ca gasesc metafore originale, nemaintalnite si nemaibatatorite."Ramasitele vietii" alaturi de "filele cartilor pietrificate" alaturi de Dumnezeul batranilor alaturi de realizarea perfecta a portretului batranului. Eu il am in fata in toata splendoarea sa si a poeziei tale.
Am observat că, dacă intru pe un text al meu, intrarea se contabilizează. Nu e în regulă! Asta înseamnă că orice autor poate, prin acest procedeu necinstit, să ajungă în fruntea topului la accesări (cele mai citite texte). Deși nu știu la ce i-ar folosi. Doar că i-ar deruta pe ceilalți...
Nu doresc să escaladăm febre ironice, aşadar trec peste nuanţa din "sigur, mai este vorba şi de har. fericiţi aceia care sunt dotaţi, nu? căci ei vor fi genii (sau aproape)".
"exagerezi. tocmai eu nu sunt dintre cei cărora nu le pasă şi de creaţiile altora. dovadă că, în acest sens, mă implic în mai multe zone literare. şi cu siguranţă şi pe hermeneia mai mult decât alţii." - adevărat. Şi mulţumim pentru asta. Doar că contextul (!) era cel al şantierului literar, nu al primei pagini. Iar aici, nu te implici mai mult decât alţii. Iar alţii nu se implică deloc. Deci nu exagerez.
În rest, e dreptul tău să nu fii de acord cu mine. E şi în lucrul ăsta o cale spre progres.
Bianca, nu pot să spun decât că ai lăsat cu poemul tău o jariște în mine. Aș pune o peniță, dar eu nu prea cred în ele. Trebuie motivate excelent, și faptul că îți spun: îmi place, poate însemna mai mult.(părerea mea). Apare un cuvințel pe care eu nu-l pot accepta: lacrimi. Dar aici intervine subiectivitatea ta în a-l alege. În rest, ai fluență, idee și lirism. Îmi amintesc, citindu-te, de tine. Bănuiam că un om cu tactul tău trebuie să fie doar la etajul VII. Deci ești. Fii! atent, Paul știu că sunt "lepros" pe hermeneia , deci nu aștept să-mi răspunzi!
inima mea nu poate sa priceapa, nu vrea, nu doreste, nu simte de ce nu v a placut textul, text care este in visul cititorului care se viseaza textul care determina cititorul sa reactioneze. deci cine a fost mai intai: textul sau cititorul sau?
Atenţie la spaţiul lăsat după cratimă, (de- ntuneric/ târându- şi) când aceasta uneşte/contopeşte cuvinte. Nu se lasă! De data aceasta am corectat eu, dar data viitoare n-o s-o mai fac.
doar doua sectiuni imi atrag atentia: "încruntarea ta lăsa urme pe catarg la înălțimea gândului" si "tresărea pe coapsă un fluture era senzația alunecării tale prin valuri fără întoarcere"
right, Virgil. azi, prin grădină virtuală (cea largă și cu gardurile scunde), am avut ocazia să asist la o proslăvire a nimicului "poietic"...și zău că puțea. textul de față e o reacție. de factură toxică.
Sebi, e discutie lunga asta. metaforic, putin fortat, cultura este treaba "evreiasca". trebuie sa ceri dublu ca sa capeti jumatate.:) cartile groase zic ca ea depunde de targetul fiecarui canal pe care se manifesta, iar internetul si televiziunea sunt 2 massmedia democratice dar subculturale, luand termenul dpdv estetic, orice le-ai face, cu orizontul de asteptare acceptat ca fara a avea mari pretentii. cand canalul este ieftin, el devine democratic si accesul este in consecinta, dar si zgomote in procesul de comunicare si acestea asumate. mie personal mi se pare o copilarie sa te superi pe internauti, indiferent daca sunt femei sau barbati. serios acum. cum se spune in televiziune, ai la indemana telecomanda pentru a schimba canalul, iar pe internet are dreptul sa navige oricine are posibilitatea, dar si sa scrie tot ce-i trece prin minte atat timp cat politica spatiului in care face asta ii permite. nu iti place sa te alaturi amatorilor, nu o faci.
daca ne referim la poezie feminina si masculina, iar e discutie lunga si lata. dpmdv nu exista poezie impartita pe sexe si moduri de receptare diferite pentru fiecare sex in parte. exista poezie care place unor oameni si altora nu. studiile despre psihologia receptarii textului artistic spun ceva foarte interesant si anume ca placerea estetica a contemplarii operei seamana cu procesul pictarii unui portret al unei persoane fictive, adica fara a avea un model in fata sevaletului, ai tendinta sa iti zugravesti pe canvas propriul chip. asa ca, e firesc sa-ti placa si in poezie stilul pe car-l abordezi tu sau la care aspiri.
una peste alta, dincolo de ludicul comunicarii interpersonale, doar orgolii si orgolii, mai mari la noi, la romani - ca doar ne-am nascut poeti:) - mai putine prin alte zone ale lumii. eu personal le suport pentru ca nu ma bat cu nimeni atat timp cat scriu doar pentru ca asta ma face sa ma simt bine. nu mi-am facut un tel din asta, nu vreau sa public, probabil de-asta o fac si sporadic, cand am timp sau nevoie de feedback. doar de-aia ne manifestam intr-o colectivitate. altfel, ne-am tine operele intr-un folder pe computer si atat tot. pe mine ma supara aerele (adica aroganta fara adancime), rafuielile poetizate si plagiatul, ca si pe tine. asta chiar ma supara. si ma mai supara si faptul de a casuna pe un text al cuiva doar pentru ca nu-l suporti pe autor sau altii il suporta mai bine. asta mi se pare total lipsit de fairplay.
referitor la textul tau, daca porneste de la niste realitati, e de preferat sa ti le asumi, altfel mi se pare oarecum hazardat si naiv sa-ti alegi personaje feminine atat timp cat puteai descrie, la fel de bine, si unele masculine , mai ales ca n-as putea crede nici in ruptul capului ca vreo membra a Hermeneia ar fi in stare sa se regasesca in text. asadar, nu are nici macar un mesaj moralizator. iar daca nu, de ce, totusi?! chiar ok fiind, doar ideea nu e suficienta ca textul sa ne faca pe noi, fetele sau femeile care scriu exclusiv pe internet, mai bune, mai frumoase, mai destepte sau mai talentate. sau targetul lui este alcatuit doar din doamne? cele mai tinere nu au dreptul la sensibilitate?:)
Cristi, in general ar nu trebui "sa arunci" nimic trebuie doar sa aduni, sa acumulezi cantitativ cum spunea marx :-) ca sa poti face un salt calitativ. Iti multumesc pentru incredere, dar asta cred ca e, cel putin deocamdata, un gest reflex de afinitate, pe care il fac la randu-mi. Ideea este ca poate ar merita sa scoti sufletul versurilor tale din chingile formei fixe si apoi mai vezi tu unde ajungi. Te mai citesc, iar adresa mea de contact este in pagina de autor. Andu
pe formă: punctuaţia ! ori există peste tot, ori deloc !
inutilă conjuncţia, aşezată şi total neinspirat, la început, „şi ce îmi recomanzi...”
nu prințesă (,)
nici lac plin cu vodcă (,)
nici măcar un motan castrat inutil
aici aş vedea în felul următor: ( desigur, pt. varianta fără punctuaţie)
„când ne îndepărtam părul
de prisos
împreună”
când ne îndepărtam
părul de prisos
împreună
pe fond:
exprimări greoaie, majoritatea nepoetice, ex: „să mă trezesc dis-de-dimineață/nu prințesă/nici lac plin cu vodcă/nici măcar un motan castrat inutil” ???
confuz de tot:
cum aș putea să arunc în apele acestea tulburi
o momeală adevărată
și vie pe deasupra?
Momeala o reprezintă, copiii ? Fie ei, chiar bastarzi?
De ce momeală? Pt.cine? Ai putea arunca momeli false şi vii ? Sau momeli adevărate şi moarte?
o imagine cvasi- interesantă, abia aici:
ci doar oglinda murdară
în care ne-am privit
pentru ultima oară
prea puţin însă. Textul este doar un pretext poetic. Însăşi titlul: „Go fishing”, este total ratat. Mai mult, un titlul în „ingliş” cu un text fără acoperire în acest sens, este bazaconie curată, ca să nu spun altfel.
Foarte frumos poem, delicat, tandru, fin ca o mănușă din dantelă, pentru o mână subțire... Dedicația îmi amintește de vremurile când primeam scrisorele pe hârtie... pe unele scria "pt." (pe acelea le citeam amuzată... iată cineva care a vrut în subconștient să scape mai repede, cu prescurtare), pe altele scria "ptr." (pe acelea adăugam cu pixul roșu încă un t și le trimiteam înapoi). Rareori s-a întâmplat să fie "pentru": pe acelea le respectam, pentru că și ele dădeau dovadă de respect pentru mine.
eu zic ca transmite foarte multe poemul de fata. de exemplu, doar vazand titlul imi vin in minte zeci, sute de amintiri suprapuse, care pt mine pot insemna "scaranoastradebloc". si nu cred ca sunt cuvinte in plus, ci ca e scris in asa fel incat fiecare vede aici "scarasadebloc", si nu cea din amintirile lui virgil titarenco
P.S. Nici versiunea pe CD, pe care o am acasa in Romania, nu mai poate fi accesata (s-a defectat CD-ul). Pe ea se gaseau ilustratii originale realizate pe calculator.
Adriana, stii am citit textul acesta atunci cind a aparut si am simtit ca ceva nu merge dar nu mi-am dat seama ce este. Acum am recitit si zic eu ca am putut sa identific acel lucru care ma intriga. In primul vers vorbesti despre timp framintat in palme "ca pe o frunza de nuc" si imaginea, desi putin neclara, e frumoasa sau cel putin sugestiva. Dar apoi asezi totul in mijlocul iernii, si inca o iarna din aia cumplita. Problema e ca mie mi se pare un salt spatio-temporal cam dificil de facut de la frunza evident verde de nuc (altfel e discutabil cita aroma buna de frint in palme ar avea), deci frunza verde de nuc care evident vorbeste despre toamna, chiar poate toamna tirziu, catre cumplita iarna. Eu am probleme cu asta. Dar poate este vorba numai de perceptia mea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulțumesc, alma. mă bucur că ți-a plăcut.
pentru textul : Nippon kouhii deChris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.
pentru textul : Muzeul particular deFinalul este sugestiv şi periplul poetic reuşit, aşa cum l-a definit şi Alex. Întotdeauna găsesc în versurile tale praful de aur prelins de pe buzele copilăriei. Şi îmi place. Cu prietenie.
pentru textul : La distanță de-un om deun text ca o pictură. culori puţin înfiebîntate şi tragice. de fapt autorul, cel puţin pe mine, m-a obişnuit cu calitatea şi arta culorii romantice. am ceva rezerve faţă de facilul din "vînătoarea de păcate" şi "felinare cu miros de miez de noapte".
pentru textul : Poezia in timp de pace deNu cred ca am citit o mai frumoasa caracterizare a mainilor unui batran sau a mainilor in general:"orice sîn ar fi secat/ la atingerea lor/ orice buză ar fi crăpat/ s-ar fi pietrificat filele cărților/ între ele". Ma bucur ca am nimerit pe acest site, gasesc multa poezie de calitate."printre cutele / adînci/ ale îmbrăcăminții/ îi atîrnau rămășiță de viață". O viata de om traita demn este descrisa amanuntit in doar cateva strofe. Imi place ca gasesc metafore originale, nemaintalnite si nemaibatatorite."Ramasitele vietii" alaturi de "filele cartilor pietrificate" alaturi de Dumnezeul batranilor alaturi de realizarea perfecta a portretului batranului. Eu il am in fata in toata splendoarea sa si a poeziei tale.
pentru textul : palmele bătrînului deCorina, revezi un pic distanța dintre rânduri. E greu de urmărit așa cum e acum.
pentru textul : Drapeau blanc deÎn miezul zilei nu poți fi decât tu! Alone!
pentru textul : Haiku deAm observat că, dacă intru pe un text al meu, intrarea se contabilizează. Nu e în regulă! Asta înseamnă că orice autor poate, prin acest procedeu necinstit, să ajungă în fruntea topului la accesări (cele mai citite texte). Deși nu știu la ce i-ar folosi. Doar că i-ar deruta pe ceilalți...
pentru textul : despre noi I I ▒ deeu as lasa: "Toate ar fi
bune,
numai că
a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu."
e doar o sugestie :)
pentru textul : Ambidextru deNu doresc să escaladăm febre ironice, aşadar trec peste nuanţa din "sigur, mai este vorba şi de har. fericiţi aceia care sunt dotaţi, nu? căci ei vor fi genii (sau aproape)".
"exagerezi. tocmai eu nu sunt dintre cei cărora nu le pasă şi de creaţiile altora. dovadă că, în acest sens, mă implic în mai multe zone literare. şi cu siguranţă şi pe hermeneia mai mult decât alţii." - adevărat. Şi mulţumim pentru asta. Doar că contextul (!) era cel al şantierului literar, nu al primei pagini. Iar aici, nu te implici mai mult decât alţii. Iar alţii nu se implică deloc. Deci nu exagerez.
În rest, e dreptul tău să nu fii de acord cu mine. E şi în lucrul ăsta o cale spre progres.
pentru textul : şi s-au ales cu mine deBianca, nu pot să spun decât că ai lăsat cu poemul tău o jariște în mine. Aș pune o peniță, dar eu nu prea cred în ele. Trebuie motivate excelent, și faptul că îți spun: îmi place, poate însemna mai mult.(părerea mea). Apare un cuvințel pe care eu nu-l pot accepta: lacrimi. Dar aici intervine subiectivitatea ta în a-l alege. În rest, ai fluență, idee și lirism. Îmi amintesc, citindu-te, de tine. Bănuiam că un om cu tactul tău trebuie să fie doar la etajul VII. Deci ești. Fii! atent, Paul știu că sunt "lepros" pe hermeneia , deci nu aștept să-mi răspunzi!
pentru textul : Etaj VII deinima mea nu poate sa priceapa, nu vrea, nu doreste, nu simte de ce nu v a placut textul, text care este in visul cititorului care se viseaza textul care determina cititorul sa reactioneze. deci cine a fost mai intai: textul sau cititorul sau?
pentru textul : Vis cu giugiuca și portocali dePaul, Mariana,
stânjenit, vă mulţumesc!
pentru textul : Adrian Agheorghesei la Tecuci deAtenţie la spaţiul lăsat după cratimă, (de- ntuneric/ târându- şi) când aceasta uneşte/contopeşte cuvinte. Nu se lasă! De data aceasta am corectat eu, dar data viitoare n-o s-o mai fac.
pentru textul : Vechi revelaţii dedoar doua sectiuni imi atrag atentia: "încruntarea ta lăsa urme pe catarg la înălțimea gândului" si "tresărea pe coapsă un fluture era senzația alunecării tale prin valuri fără întoarcere"
pentru textul : aqua marine demultumesc pentru aprecieri. totul a fost ca o revolta iar ultima strofa ca o pedeapsa pentru lumea noastra.
pentru textul : Origini abandonate deright, Virgil. azi, prin grădină virtuală (cea largă și cu gardurile scunde), am avut ocazia să asist la o proslăvire a nimicului "poietic"...și zău că puțea. textul de față e o reacție. de factură toxică.
pentru textul : Clivaj deprea suna a colectie de maxime si cugetari
pentru textul : Karenină în piele de cameleon deSebi, e discutie lunga asta. metaforic, putin fortat, cultura este treaba "evreiasca". trebuie sa ceri dublu ca sa capeti jumatate.:) cartile groase zic ca ea depunde de targetul fiecarui canal pe care se manifesta, iar internetul si televiziunea sunt 2 massmedia democratice dar subculturale, luand termenul dpdv estetic, orice le-ai face, cu orizontul de asteptare acceptat ca fara a avea mari pretentii. cand canalul este ieftin, el devine democratic si accesul este in consecinta, dar si zgomote in procesul de comunicare si acestea asumate. mie personal mi se pare o copilarie sa te superi pe internauti, indiferent daca sunt femei sau barbati. serios acum. cum se spune in televiziune, ai la indemana telecomanda pentru a schimba canalul, iar pe internet are dreptul sa navige oricine are posibilitatea, dar si sa scrie tot ce-i trece prin minte atat timp cat politica spatiului in care face asta ii permite. nu iti place sa te alaturi amatorilor, nu o faci.
pentru textul : Creaţiile astrale ale doamnei Narcisa Horjeta. Plagiatul lui Bacovia. (I) dedaca ne referim la poezie feminina si masculina, iar e discutie lunga si lata. dpmdv nu exista poezie impartita pe sexe si moduri de receptare diferite pentru fiecare sex in parte. exista poezie care place unor oameni si altora nu. studiile despre psihologia receptarii textului artistic spun ceva foarte interesant si anume ca placerea estetica a contemplarii operei seamana cu procesul pictarii unui portret al unei persoane fictive, adica fara a avea un model in fata sevaletului, ai tendinta sa iti zugravesti pe canvas propriul chip. asa ca, e firesc sa-ti placa si in poezie stilul pe car-l abordezi tu sau la care aspiri.
una peste alta, dincolo de ludicul comunicarii interpersonale, doar orgolii si orgolii, mai mari la noi, la romani - ca doar ne-am nascut poeti:) - mai putine prin alte zone ale lumii. eu personal le suport pentru ca nu ma bat cu nimeni atat timp cat scriu doar pentru ca asta ma face sa ma simt bine. nu mi-am facut un tel din asta, nu vreau sa public, probabil de-asta o fac si sporadic, cand am timp sau nevoie de feedback. doar de-aia ne manifestam intr-o colectivitate. altfel, ne-am tine operele intr-un folder pe computer si atat tot. pe mine ma supara aerele (adica aroganta fara adancime), rafuielile poetizate si plagiatul, ca si pe tine. asta chiar ma supara. si ma mai supara si faptul de a casuna pe un text al cuiva doar pentru ca nu-l suporti pe autor sau altii il suporta mai bine. asta mi se pare total lipsit de fairplay.
referitor la textul tau, daca porneste de la niste realitati, e de preferat sa ti le asumi, altfel mi se pare oarecum hazardat si naiv sa-ti alegi personaje feminine atat timp cat puteai descrie, la fel de bine, si unele masculine , mai ales ca n-as putea crede nici in ruptul capului ca vreo membra a Hermeneia ar fi in stare sa se regasesca in text. asadar, nu are nici macar un mesaj moralizator. iar daca nu, de ce, totusi?! chiar ok fiind, doar ideea nu e suficienta ca textul sa ne faca pe noi, fetele sau femeile care scriu exclusiv pe internet, mai bune, mai frumoase, mai destepte sau mai talentate. sau targetul lui este alcatuit doar din doamne? cele mai tinere nu au dreptul la sensibilitate?:)
Cristi, in general ar nu trebui "sa arunci" nimic trebuie doar sa aduni, sa acumulezi cantitativ cum spunea marx :-) ca sa poti face un salt calitativ. Iti multumesc pentru incredere, dar asta cred ca e, cel putin deocamdata, un gest reflex de afinitate, pe care il fac la randu-mi. Ideea este ca poate ar merita sa scoti sufletul versurilor tale din chingile formei fixe si apoi mai vezi tu unde ajungi. Te mai citesc, iar adresa mea de contact este in pagina de autor. Andu
pentru textul : Mă piere povară depe formă: punctuaţia ! ori există peste tot, ori deloc !
inutilă conjuncţia, aşezată şi total neinspirat, la început, „şi ce îmi recomanzi...”
nu prințesă (,)
nici lac plin cu vodcă (,)
nici măcar un motan castrat inutil
aici aş vedea în felul următor: ( desigur, pt. varianta fără punctuaţie)
„când ne îndepărtam părul
de prisos
împreună”
când ne îndepărtam
părul de prisos
împreună
pe fond:
pentru textul : go fishing deexprimări greoaie, majoritatea nepoetice, ex: „să mă trezesc dis-de-dimineață/nu prințesă/nici lac plin cu vodcă/nici măcar un motan castrat inutil” ???
confuz de tot:
cum aș putea să arunc în apele acestea tulburi
o momeală adevărată
și vie pe deasupra?
Momeala o reprezintă, copiii ? Fie ei, chiar bastarzi?
De ce momeală? Pt.cine? Ai putea arunca momeli false şi vii ? Sau momeli adevărate şi moarte?
o imagine cvasi- interesantă, abia aici:
ci doar oglinda murdară
în care ne-am privit
pentru ultima oară
prea puţin însă. Textul este doar un pretext poetic. Însăşi titlul: „Go fishing”, este total ratat. Mai mult, un titlul în „ingliş” cu un text fără acoperire în acest sens, este bazaconie curată, ca să nu spun altfel.
respect memoria acestei tragedii
pentru textul : Holocaust deFoarte frumos poem, delicat, tandru, fin ca o mănușă din dantelă, pentru o mână subțire... Dedicația îmi amintește de vremurile când primeam scrisorele pe hârtie... pe unele scria "pt." (pe acelea le citeam amuzată... iată cineva care a vrut în subconștient să scape mai repede, cu prescurtare), pe altele scria "ptr." (pe acelea adăugam cu pixul roșu încă un t și le trimiteam înapoi). Rareori s-a întâmplat să fie "pentru": pe acelea le respectam, pentru că și ele dădeau dovadă de respect pentru mine.
pentru textul : Facerea lumii demi-a placut poezia ta. imagini frumoase, feminine aproape. si-o o lume, de parca ar fi privita cu ochii intredeschisi.
pentru textul : in memoriam deda, paul, poemul e ok, pe alocuri chiar bun, dar tipa care citeste strica tot
pentru textul : vintage collection -audio dee o atmosfera coplesitoare de dezolare aici, de absenta a binelui si-a umanului.
Prutul sau Styxux - acelasi rau, aici...
mi-a placut. m-a facut sa inghet, dar mi-a placut.
pentru textul : în vama de la oancea deeu zic ca transmite foarte multe poemul de fata. de exemplu, doar vazand titlul imi vin in minte zeci, sute de amintiri suprapuse, care pt mine pot insemna "scaranoastradebloc". si nu cred ca sunt cuvinte in plus, ci ca e scris in asa fel incat fiecare vede aici "scarasadebloc", si nu cea din amintirile lui virgil titarenco
pentru textul : scaranoastradebloc deP.S. Nici versiunea pe CD, pe care o am acasa in Romania, nu mai poate fi accesata (s-a defectat CD-ul). Pe ea se gaseau ilustratii originale realizate pe calculator.
pentru textul : Reoarhitectura - arhitectul Popa Roman defiecare cu imaginația sa, Virgil. aiuristic sau nu, e un răspuns!
pentru textul : the only ones deAdriana, stii am citit textul acesta atunci cind a aparut si am simtit ca ceva nu merge dar nu mi-am dat seama ce este. Acum am recitit si zic eu ca am putut sa identific acel lucru care ma intriga. In primul vers vorbesti despre timp framintat in palme "ca pe o frunza de nuc" si imaginea, desi putin neclara, e frumoasa sau cel putin sugestiva. Dar apoi asezi totul in mijlocul iernii, si inca o iarna din aia cumplita. Problema e ca mie mi se pare un salt spatio-temporal cam dificil de facut de la frunza evident verde de nuc (altfel e discutabil cita aroma buna de frint in palme ar avea), deci frunza verde de nuc care evident vorbeste despre toamna, chiar poate toamna tirziu, catre cumplita iarna. Eu am probleme cu asta. Dar poate este vorba numai de perceptia mea.
pentru textul : madlenă dePagini