totul îmi pare sau îmi sună bine dar nu știu de ce "Lacustră de Sahara" îmi pare un fel de chestie disonantă acolo, ca un fel de persiflare a paradoxului

draga Lentib, te rog să mă crezi că amenințările și ultimatumurile au un efect copleșitor asupra mea. mă plictisesc de moarte. și cred că moartea de plictiseală e cea mai cumplită. deci te rog nu mă omorî.

da, fireste, la asa interval de timp am cautat deja in dexonline.ro. oricum merci de osteneala de a scrie si politetea de a nu ma lasa cu intrebarea in brate.

Virgil,e aproape de banal textul ăsta. mă rog mie nu-mi trasmite nimic. nici măcar minimalismul ăsta, aproape desuet de acum, nu reuşeşte să-mi spună decât că te-ai întîlnit cu un Hristos şi că după ce ai vrut să treci neobservat ca de obicei, ( de ce doreai să fii neobservat ? sau e doar aşa de umplutură ?), ai avut un dialog totuşi, un dialog simplu, simpatic, ca şi cu un oarecare ( de fapt am precizat mai sus că tu te-ai întâlnit cu un hristos) care, condescendent, îţi acceptă punctul de vedere, tu-supus trecerii timpului, el-neatins, în afara lui, deci în altă sferă, şi te invită la o cafea unde tu pierzi 5-10 min. din viaţă, el-nimic, dar nu aveţi ce să vă reproşaţi, ceea ce e minunat.
Virgil, sunt sute de textuleţe din acestea.

"Timpului i se face milă
i se face atât de milă
încât
începe să plângă în faţa crucii de piatră".

un inger coplesit de responsabilitati, nu e timp de taifas. mi-a placut tonul care se pastreaza la granita pateticului, un stop pe piept unde trebuie, o confesiune de vindecare.

Privind repetiția generală promisă, prin extensie, mă gândesc la William Shakespeare și „lumea-ntreagă e o scenă iar noi toți actori în ea." Această dedublare succesivă a domnului Pa și personalitatea multiplă pe care ți-o atribui vinovat e foarte interesantă. Neașteptată empatie. Finalul mi se pare concludent de altfel "în definitiv, măștile nu pot măștile nu pot relua totul" Toată viața ne pregătim măștile de rigoare cu ipocrizie și prețiozitate: "și eu eueueueueueueueueueueu" Dragostea e doar un carnaval la Veneția.

Interesant, îmi place și acest al doilea text. Bună ideea și e bine transcrisă. Finalul reușit. Felicitări!

Psalmii, această formă de comunicare, de părtăşie cu divinitatea, caldă,apropriată şi totuşi incisivă, dureroasă, aducătoare de nelinişti, de mari întrebări, au acel ceva care nu te lasă să treci mai departe cu indiferenţă. Au acel ceva...

Paul, mulțumesc pentru trecere și semnul tău aurit! Valoreză mult! O duminică frumoasă în compania marelui poet Eminovici, doar e ziua lui, nu?:)

Marga, stiu cred ce vrei sa spui, problema este ca trebuie sa scriu textele astfel incat macar pe moment sa imi placa mie. Desigur ca sper ca cititorul sa fie pe aceeasi lungime de unda. Eu mizez in general pe senzatia lasata de un text, pe imaginea de ansamblu. Incetul cu incetul imi descopar limitele si-mi dau seama ca nu pot scrie astfel incat sa placa la toata lumea. Apreciez parerea ta si pe undeva iti dau dreptate. eu incerc sa redau o emotie, o stare si sa-l invit pe cititor in lumea mea, sperand sa gaseasca din cand, lucruri care ii plac.
multumesc pentru oprire si numai bine.

si nu stiu despre ce meleaguri cu numele "teii de pe dealul Copoului" vorbești. poate-mi explici si mie. scrie-mi pe ID [email protected]

Eu am recomandat acest text. Procedura obisnuita de recomandare a unui text este destul de simpla si consta in faptul ca un membru al consiliului hermeneia face o propunere si are nevoie de macar o sustinere pentru a promova textul la rubrica de referinta. Nimeni nu isi permite sa promoveze un text slab ori pe alte considerente decat valoarea datorita acestui mecanism simplu de autoreglare. Personal nu vad de ce ar trebui ca editorul care recomanda un text sa aduca la cunostinta tuturor membrilor siteului faptul ca el este subiectul actional. Fiecare membru poate in mod neingradit sa isi spuna parerea, din punct de vedere literar, cu privire la text, sa-l remarce prin acordarea unei penite ori sa-i sublinieze neajunsurile etc Desigur editorul sau moderatorul pot sustine un text pentru rubrica recomandate iar in paralel sa-l evidentieze printr-o penita, demers insotit desigur de comentariul necesar. Insa recunoasterea unui text valoros si confirmarea acestei opinii de catre alt editor cred ca sunt de ajuns. A propune si a comenta sunt insa doua demersuri separate si nu vad ratiunea pentru care ar trebui unite. Eu cunosc foarte bine realitatea de la care Andrei a pornit atunci cand a problematizat pe aceasta tema insa pot spune ca in cazul hermeneia situatia este diferita in sensul bun. Pana la urma comentam texte si nu pe cei care le comenteaza/remarca/critica. Apreciez insa faptul ca sunt persoane interesate de perfectionarea mecanismelor de administrare a hermeneia, de imbunatatire a legaturilor dintre membri si invit pe cei care au alte astfel de sugestii sa le transmita pe adresa de contact a siteului.

Funcția definită pe mulțimea oamenilor cu valori în mulțimea astrală a îngerilor (f : I -> Ω) Având în vedere că fiecărui element din I (bărbați, femei, copii), îi corespunde un unic element din astralul omega (îngeri, heruvimi) – fie ei cu plusuri sau minusuri, trași la față sau dolofani; înseamnă că cele două mulțimi sunt biunivoce, fără echivoc. Ca demonstrație alternativă: Fiecare om are de-a dreapta lui un înger păzitor, ceea ce face ca relația să fie bijectivă. Obiecție: În realitate nu știm câți oameni se pot transforma de fapt și de drept în îngeri. Îngerii par să poată lua trăsăturilor oamenilor, știind de existența lor. Reciproca, după părerea mea, e mai puțin valabilă în realitate, deci, nu în poezie, deoarece încă nu am văzut un arhanghel/Anghel umblând pe stradă în pijama. Pentru simbolistică, pentru aspectul intelectual, strict matematic, completare poetică și stil, acord o peniță de aur aalizeei.

Adrian, una e să nu înțelegi ceva sau să nu înțelegi rostul acelui ceva. Și pentru că nu m-ai lămurit despre care dintre alternative este vorba prin folosirea unei simple virgule virgulă nici eu nu îți pot explica.
Dar dacă nici nu ai făcut 'un efort prea mare' înseamnă că ești cool, right?