desi refuzi tema iubirii, intreg poemul este construit pe ea. scrierea se vrea o facatura a unui iluzionist, din pacate, din punctul meu de vedere, sufocata de prea multa dulcegarie. de fapt, titlul spune totul in acest sens.
lucian, se poate sa fie adevarat ce zici tu. nu am inteles, insa, daca este de bine sau de rau. astept o lamurire. bianca, ma bucura ca ai prins esenta poemului dar, mai ales, ma bucur ca ti-a placut acest "reportaj" in versuri. in legatura cu ruperea ritmului de la acel vers o sa ma gandesc sa schimb ceva acolo, pentru acuratete. va multumesc ca ma cititi si imi lasati semn.
elia, ca să pot scrie o piesă mare ar trebui să fiu poet. iar asta este tot mai departe de mine.
andu, eu cred că citești în grabă și emiți concluzii în grabă. pentru mine atît pisica dar și degetele paznicului sînt puncte care te fac să întorci capul. tu chiar crezi în poezia cheală?
nu stiu daca solutia "după cum i-era felul" este corecta ca transcriere.
despre text; are desigur unele stîngăcii, dar ce este interesant este că totuși se simte un stil personal, un stil aparte. are un fel de tragism existențial, sec. mă face să mă gîndesc la de sica sau visconti. un anumit existențialsm ardelenesc.care te lasă cu un gol în inimă. nu în suflet, în inimă. interesant. părerea mea este că dacă autorul ar avea ambiția să își șlefuiască scriitura și să caute formule elegante (chiar laconice daca e nevoie) în locul stîngăciilor școlărești, are șanse să adune o culegere de amintiri care ar avea cititori. sau poate e subiectivismul meu ca unul care mi-am petrecut prea multe vacanțe de vară pe malul Mureșului în Ardeal.
Elia, Și tu ai multă sensibilitate și conduci bine firul narativ atît de necesar pentru poezia pentru copii. Felicitări, începi să strîngi de-o cărticică!
Dana, mulțumesc mult de vizită și semnul de încurajare pentru această încercare poetică. Eu sunt onorat de trecerea ta pe la mine. Virgil: ideea e că țărușii cu pricina nu sunt înfipți în piatră, ci tocmai că în pragul acestei pietre se pierd urmele lor... în fine, nici versul nu e extrem de explicativ. Răsufletul e un cuvânt e drept mai puțin folosit, dar prezent în DEX, așa că nu insist. Despre restul, nu am ce să spun, mi se pare chestie de gust și nu vreau să te contrazic. Mulțumesc mult de trecere, am nevoie de cât mai multe bușituri, sunt un real ajutor.
daca scot cuvantul iubire se intelege apoi cumva cum ca poemul inaintas de primavara e opiaceul? el e doar n efect. daca spun iubire la sfarsit mi-se pare lipsit de sens.
stiu ca nu e un poem puternic, iar daca scot iubire parca ii iau toata forta.
daca o las subanteleasa ma simt frustrata.
Bun, acum e limpede, acolo am dorit să fac o erată. Voi ține seama și voi avea grijă să postez un comentariu corect editat. Aș dori să reanalizezi și comentariul Ancăi Florian. Nu neapărat să răspunzi, ci aș dori să se comenteze pe text. În orice circumstanță. Eu cel puțin așa am procedat pe textele autorilor, indiferent de nume.
"ca o bilă din jocurile chinezești
să o adaugi în buzunarul (!)
și tu să mergi fluierând pe sub pomi" - cu "buzunarul tău" sau fără articol hotărât. Dar na, mai greu cu buzunarul in zilele astea :)
modul cum începe textul sună a orice numai nu a „lansare de carte”. nu că ar exista neaparat o rețetă anume dar mă tem că se confundă un text cu pretenție de articol sau eseu cu un fel de jurnal/blog de mîna a doua.
expresii precum „D-l preşedinte al Fundaţiei Culturale” sau domnul cutare sau cutare sună aproximativ ridicol într-un text cu pretențiile neutre ale unui articol.
Scuză-mă Maia!, abia acum îmi dau seama de sens. Nu le pot înțelege nici eu pe toate. Da, poate ar fi mai bine cum spui, "nu" în penultimul vers, poate chiar două puncte, apoi "am să văd". Și-acum, odată cu sensul, realizez cât de bună e poezia. De aceea recomand întotdeauna folosirea semnelor de punctuație. Nu știu cât ești de "novice" în realitate, dar te-aș îndemna să nu renunți la ele niciodată. Păcat de o poezie bună care nu e înțeleasă bine din cauza asta.
Eu cred că granița de care vorbești dintre zborurile dinafară și dinăuntru este modul în care fiecare percepe o față sau alta a realității. Subtitlul mă duce însă cu gândul că iubirea, despre care vorbești în final, e totuși aceea care ne face să sângerăm, noi, "caiși înfloriți". Splendid final. Și totuși, poate mă lămurește Paul ce nu e bine, din punctul lui de vedere, cu genitiv- dativele. Nu de alta dar și eu le folosesc și nu știu de ce ar deranja atât? Tot cu gânduri bune, Cami
e noapte oamenii au adormit învelită în întuneric hipnotizați parcă de plasele nemișcării soarele s-a rostogolit după orizont învăluit de întuneric a și uitat roșeața apusului care îi cobora lumina în partea cealaltă de lume lumina s-a oprit pe o siluetă firavă a unei femei care medita își dezbrăca mantia aurie așa cum toamna nucul își lasă frunza veștedă pe pămînt încearca sa scrii simplu. simplitatea e aproape de intelepciune.
dorul de casa si de iubita ce asteapta intoarcerea eroului-autor, in cazul nostru, se simte usor dar constant de-a lungul scrierii. banlitatea ce descrie starea de neliniste si de constrangere a fiecarui vers, face ca poemul sa fie original si sa sublinieze puternic mesajul, continut, de altfel, inca din titlu.
Se pare ca trecerile uneori scot ce e mai bun si mai uman, iar poezia pentru mine nu e poezie daca nu pot vedea o farima de om. Foarte buna prima strofa, de fapt tot poemul e bun in opinia mea, dar m-am oprit la prim strofa pentru senzatia de pajura pe care mi-a dat-o. Putin patetic, dar in sensul pozitiv, cit sa nu deranjeze.
king, ms ptr ca te ai chinuit in comu asta. sunt terminata dupa asa suspendare, nu mai sunt in stare sa ti rsp dupa atita timp. sau, mai rau, sa mai schimb ceva. multam, na.
Multumesc pentru legenda, mladitza, nu era cazul, departe de mine tematica legendei, dar acesta este doar un exercitiu strict de noapte, de exersat, cu instrumentarul adecvat, lucrul cel mai greu: sa fii umil privindu-te pe tine insuti (din interior spre exterior si invers).
Poate altfel gandit textul... ai incercat tu ceva, dar a iesit un simplu jurnal, intr-adevar. Ai vrut sa te scuturi de tot, sa intorci putin timpul spre nemiscare, prin "de-metaforizare". Din pacate, nu-i suficient. Revezi esentialul, Madim. Gesturile mici, inutilul lor, dar arata-ne de ce tocmai astazi, de ce sunt ele altfel, de ce ar trebui sa citim pana la sfarsit. Titlul, si el ales nefericit. Si, Madim, si jurnal daca ar fi, trebuie sa fie unul literar. Cred ca esti intr-o perioada de cautari.
indrazneala, dar o vad putin, doar putin, mai "aerisita"...
"astăzi m-am lovit de câteva tristeţi
am întors capul din dorinţa de a mă scuza
dar mergeau sprinten
le-am urmărit un timp
până s-au pierdut în braţele unor necunoscuţi
am pornit mai departe şi în faţa mea a început să ningă
într-un fel în care nu mai vedeam
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
desi refuzi tema iubirii, intreg poemul este construit pe ea. scrierea se vrea o facatura a unui iluzionist, din pacate, din punctul meu de vedere, sufocata de prea multa dulcegarie. de fapt, titlul spune totul in acest sens.
pentru textul : să nu mă întrebi deNu cunosc limba ta materna. Insa imi suna bine in romaneste, de parca ar fi gandite direct in romaneste. :-)
pentru textul : Canibal delucian, se poate sa fie adevarat ce zici tu. nu am inteles, insa, daca este de bine sau de rau. astept o lamurire. bianca, ma bucura ca ai prins esenta poemului dar, mai ales, ma bucur ca ti-a placut acest "reportaj" in versuri. in legatura cu ruperea ritmului de la acel vers o sa ma gandesc sa schimb ceva acolo, pentru acuratete. va multumesc ca ma cititi si imi lasati semn.
pentru textul : f e s t i n deelia, ca să pot scrie o piesă mare ar trebui să fiu poet. iar asta este tot mai departe de mine.
andu, eu cred că citești în grabă și emiți concluzii în grabă. pentru mine atît pisica dar și degetele paznicului sînt puncte care te fac să întorci capul. tu chiar crezi în poezia cheală?
pentru textul : tablou cu pisică albă denu stiu daca solutia "după cum i-era felul" este corecta ca transcriere.
pentru textul : Barajul dedespre text; are desigur unele stîngăcii, dar ce este interesant este că totuși se simte un stil personal, un stil aparte. are un fel de tragism existențial, sec. mă face să mă gîndesc la de sica sau visconti. un anumit existențialsm ardelenesc.care te lasă cu un gol în inimă. nu în suflet, în inimă. interesant. părerea mea este că dacă autorul ar avea ambiția să își șlefuiască scriitura și să caute formule elegante (chiar laconice daca e nevoie) în locul stîngăciilor școlărești, are șanse să adune o culegere de amintiri care ar avea cititori. sau poate e subiectivismul meu ca unul care mi-am petrecut prea multe vacanțe de vară pe malul Mureșului în Ardeal.
Elia, Și tu ai multă sensibilitate și conduci bine firul narativ atît de necesar pentru poezia pentru copii. Felicitări, începi să strîngi de-o cărticică!
pentru textul : Cea mai sensibilă floare deo poezie în stilul tău sensibil... o rugăciune pentru cel strivit între "roțile timpului", fiecare din noi ne putem regăsi aici...
pentru textul : rugă deDana, mulțumesc mult de vizită și semnul de încurajare pentru această încercare poetică. Eu sunt onorat de trecerea ta pe la mine. Virgil: ideea e că țărușii cu pricina nu sunt înfipți în piatră, ci tocmai că în pragul acestei pietre se pierd urmele lor... în fine, nici versul nu e extrem de explicativ. Răsufletul e un cuvânt e drept mai puțin folosit, dar prezent în DEX, așa că nu insist. Despre restul, nu am ce să spun, mi se pare chestie de gust și nu vreau să te contrazic. Mulțumesc mult de trecere, am nevoie de cât mai multe bușituri, sunt un real ajutor.
pentru textul : Undeva amețitor de aproape debabol are legatura cu unul dintre fii sahului Mohammad ?;)
pentru textul : îl iubesc pe grigore dehttp://www.agonia.ro/index.php/poetry/1813613/krei%FEerova_sonata oare?
pentru textul : kreițerova sonata dehahaha data viitoare mă plătești tu să te comentez, să zici mersi că deocamdată e free.
pentru textul : expoziția de corali dedaca scot cuvantul iubire se intelege apoi cumva cum ca poemul inaintas de primavara e opiaceul? el e doar n efect. daca spun iubire la sfarsit mi-se pare lipsit de sens.
pentru textul : poem înaintaş de primăvară destiu ca nu e un poem puternic, iar daca scot iubire parca ii iau toata forta.
daca o las subanteleasa ma simt frustrata.
Bun, acum e limpede, acolo am dorit să fac o erată. Voi ține seama și voi avea grijă să postez un comentariu corect editat. Aș dori să reanalizezi și comentariul Ancăi Florian. Nu neapărat să răspunzi, ci aș dori să se comenteze pe text. În orice circumstanță. Eu cel puțin așa am procedat pe textele autorilor, indiferent de nume.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui denici nu stiu sigur ce sa spun. "waaaw" cred ca e de ajuns.
pentru textul : turtle blues de"ca o bilă din jocurile chinezești
pentru textul : În loc să dorm, scriu desă o adaugi în buzunarul (!)
și tu să mergi fluierând pe sub pomi" - cu "buzunarul tău" sau fără articol hotărât. Dar na, mai greu cu buzunarul in zilele astea :)
modul cum începe textul sună a orice numai nu a „lansare de carte”. nu că ar exista neaparat o rețetă anume dar mă tem că se confundă un text cu pretenție de articol sau eseu cu un fel de jurnal/blog de mîna a doua.
pentru textul : Adrian Munteanu- un trubadur tomnatic cu privighetori în suflet deexpresii precum „D-l preşedinte al Fundaţiei Culturale” sau domnul cutare sau cutare sună aproximativ ridicol într-un text cu pretențiile neutre ale unui articol.
Scuză-mă Maia!, abia acum îmi dau seama de sens. Nu le pot înțelege nici eu pe toate. Da, poate ar fi mai bine cum spui, "nu" în penultimul vers, poate chiar două puncte, apoi "am să văd". Și-acum, odată cu sensul, realizez cât de bună e poezia. De aceea recomand întotdeauna folosirea semnelor de punctuație. Nu știu cât ești de "novice" în realitate, dar te-aș îndemna să nu renunți la ele niciodată. Păcat de o poezie bună care nu e înțeleasă bine din cauza asta.
pentru textul : trei cuvinte deRaspunsul de la mine il stiu, dar n-am ce face cu el, daca tu nu o sa lucrezi pe text.
pentru textul : psalm deEu cred că granița de care vorbești dintre zborurile dinafară și dinăuntru este modul în care fiecare percepe o față sau alta a realității. Subtitlul mă duce însă cu gândul că iubirea, despre care vorbești în final, e totuși aceea care ne face să sângerăm, noi, "caiși înfloriți". Splendid final. Și totuși, poate mă lămurește Paul ce nu e bine, din punctul lui de vedere, cu genitiv- dativele. Nu de alta dar și eu le folosesc și nu știu de ce ar deranja atât? Tot cu gânduri bune, Cami
pentru textul : Graniță de culoarea sângelui deCred că mai degrabă "File din cartea naturii". Dar merge și "Rurală". De acord cu strofa citată de tine, aceea nu pare scrisă forțat. În rest...
pentru textul : Cassa-Blanca (rurala) dee noapte oamenii au adormit învelită în întuneric hipnotizați parcă de plasele nemișcării soarele s-a rostogolit după orizont învăluit de întuneric a și uitat roșeața apusului care îi cobora lumina în partea cealaltă de lume lumina s-a oprit pe o siluetă firavă a unei femei care medita își dezbrăca mantia aurie așa cum toamna nucul își lasă frunza veștedă pe pămînt încearca sa scrii simplu. simplitatea e aproape de intelepciune.
pentru textul : Noaptea însorită defoloseste butonul "editeaza". (sub text, dreapta)
pentru textul : Tu ești femeie dewell, sa speram că nu e nevoie sa se intimple iarna.
pentru textul : K.2 dedorul de casa si de iubita ce asteapta intoarcerea eroului-autor, in cazul nostru, se simte usor dar constant de-a lungul scrierii. banlitatea ce descrie starea de neliniste si de constrangere a fiecarui vers, face ca poemul sa fie original si sa sublinieze puternic mesajul, continut, de altfel, inca din titlu.
pentru textul : calypso deSe pare ca trecerile uneori scot ce e mai bun si mai uman, iar poezia pentru mine nu e poezie daca nu pot vedea o farima de om. Foarte buna prima strofa, de fapt tot poemul e bun in opinia mea, dar m-am oprit la prim strofa pentru senzatia de pajura pe care mi-a dat-o. Putin patetic, dar in sensul pozitiv, cit sa nu deranjeze.
pentru textul : obrazul de gânduri, ud deking, ms ptr ca te ai chinuit in comu asta. sunt terminata dupa asa suspendare, nu mai sunt in stare sa ti rsp dupa atita timp. sau, mai rau, sa mai schimb ceva. multam, na.
pentru textul : fiecare își lasă autograful și pleacă deun text plin de banalitati, "ochiul lunii", "urmele pasilor mei grabiti", "greutatea lumii" hai sa fim seriosi
pentru textul : Restul, reformulez deMultumesc pentru legenda, mladitza, nu era cazul, departe de mine tematica legendei, dar acesta este doar un exercitiu strict de noapte, de exersat, cu instrumentarul adecvat, lucrul cel mai greu: sa fii umil privindu-te pe tine insuti (din interior spre exterior si invers).
pentru textul : exercițiul umilinței dePoate altfel gandit textul... ai incercat tu ceva, dar a iesit un simplu jurnal, intr-adevar. Ai vrut sa te scuturi de tot, sa intorci putin timpul spre nemiscare, prin "de-metaforizare". Din pacate, nu-i suficient. Revezi esentialul, Madim. Gesturile mici, inutilul lor, dar arata-ne de ce tocmai astazi, de ce sunt ele altfel, de ce ar trebui sa citim pana la sfarsit. Titlul, si el ales nefericit. Si, Madim, si jurnal daca ar fi, trebuie sa fie unul literar. Cred ca esti intr-o perioada de cautari.
pentru textul : Fără titlu deindrazneala, dar o vad putin, doar putin, mai "aerisita"...
"astăzi m-am lovit de câteva tristeţi
am întors capul din dorinţa de a mă scuza
dar mergeau sprinten
le-am urmărit un timp
până s-au pierdut în braţele unor necunoscuţi
am pornit mai departe şi în faţa mea a început să ningă
într-un fel în care nu mai vedeam
pe urmele mele totuşi un lup
negru în cer
viaţa muşcată se stinge"
pentru textul : locul în care m-am întâmplat dePagini