Tre' să cârcotesc niţel: mă gândesc, Vlad, cum pot cei pudici de urechi să rostească/asculte (fără să roşească până-n vârful nasului) cuvinte de genul: cacao, manipula, curcubeu, ampulă, cactus etc...
avem timp sa citim si sa corectam. se aplica si aici. am incercat sa aleg ceva, dar nu am avut ce. tb mult mai multa autocritica inainte de a posta. eventual, era bine daca treceai textul in cutia cu nisip
Mai sunt, d-le Cristea, şi alte "idei doomiste/dumiste" [de la "dumă" (jargon)= glumă/perlă/porcărie], unele, doar hilare; altele, de-a dreptul idioate. Una dintre dumele idioate mi se pare a fi acceptarea (din senin!) accentului unor cuvinte acolo unde vorbitorul vrea, asta în măsura în care accentul este, poate, cea mai importantă genă a limbii.
Voi opera modificarea mottoului.
(Uitaţi încă o problemă: atâta vreme cât, dată fiind consoana dublă, e cert că vocabula n-a suferit înca procesul de "românizare", nu înţeleg de ce "mottoului" trebuie scris fără cratima şi nu se comportă ca alte cuvinte adoptate, gen "mouse-ul", etc)
ovYus, stii foarte bine ca nu la acel lucru ma refer. cind iti editezi profilul personal pe Hermeneia ai optiunea de a-ti modifica adresa de email pe care ai folosit-o la inscriere. tu acolo ai in momentul de fata doar cuvintul "ovYus". nu cred ca eu sint cel ce cauta nod in papura ci mai degraba tu cred ca te comporti neatent si teribilist. putin mai multa atentie la ce iti spun altii probabil ca nu ti-ar strica. adresa de email ti-ai modificat-o tu in mod deliberat la un moment dat. cred ca tu esti cel care ar trebui sa sapi mai atent. neglijenta sau neatentia nu trebuiesc confundate cu superioritatea intelectuala. parol.
„Ordinea îmi pare mai degrabă o rupere a lungului șir de cotropiri barbare ale haosului.” Gânduri și păreri oneste în haină filozofico-literară cu argumentări pertinente
Mi-a plăcut verticalitatea :) și curajul de a fi ALTFEL.
No! Păcat că site-ul nu ne permite să punem emoticonuri, așa că am să îmi exprim în litere figura pe care o am acum: ofofof-acest-text-e-unul-zen. Critică mai constructivă ca asta, de la mine nu cred că ai să primești, dar, scuză-mi modestia (loc pentru emoticon), dacă voi comenta, înseamnă că, ori e de foarte bine, ori de foarte rău, în ambele situații nu mă pot abține să nu îi las un semn omului. Spor la finalizarea tezei, interesant subiect! Spor și la scris. Se spune că, pentru a ajunge un scriitor bun, trebuie să scrii zilnic cel puțin 1500 de cuvinte. Ei, și cu cele din teză, s-or aduna..(loc pentru același emoticon). Că tot am făcut un offtopic de zile mari, am să profit de el și, pentru că azi e o zi mare la ortodocși și se serbează în Moldova, am să las aici un La mulți ani! pentru Maria și Marian!
Lucian, nu este prima dată când faci astfel de intervenții care nu au absolut nici o legătură cu textul. Chiar dacă intervii pe un ton politicos, tot în afara regulamentului se cheamă că ești, și constat că ești conștient de acest lucru. Pe hermeneia nu se fac găști, nici între editori, nici între ceilalți membri. Nici chaturi, așa că te voi ruga pe viitor, mai ales (dar nu numai) acolo unde ai să vezi că a intervenit deja un editor sau moderator, să te abții să mai lași comentarii care nu se referă la text. Chiar Camelia aprecia cu bun simț că nu-și dorește ca textul ei să aibă vizionări doar pentru că devine un punct de scandal. Mai țin să precizez un lucru foarte clar: nu consider comentariul Marinei atac la persoană. Am spus foarte clar unde cred că putea să procedeze altfel Diferența este că ea nu a încălcat regulamentul, pe când voi amândoi, da, dacă ar fi să considerăm din acest punct de vedere. Vă rog încă o dată să revenim la discuțiile pe text.
Neinteresant... comentariul. Basca faptul ca nu apreciez in mod deosebit oamenii care lipesc etichete... ca sa nu mai zic de respectul fata de autor, de regulament etc Ce zici ddm mai schimbam si noi ceva in materie de comentarii?
ce am înțeles eu din textul ăsta este că ai fost foarte -înclinat- să anulezi concursul ăsta, dar nu l-ai anulat.
Apelând la logică, înseamnă că nu ai fost -înclinat- destul cât să-ți pierzi echilibrul tău de altfel aproape indestructibil și să cazi cu zgomot, în schimb te-ai îndreptat ca un hopa--mitică și ai început să moralizezi lumea pe aici pentru că nu ți-au plăcut poemele înscrise în concurs. Apoi mai începi și o polemică nervoasă cu MAJUSCULE cu katya (care cred că sunt interzise de Regulament) de parcă asta ar rezolva ceva în afară de adrenalina ta.
Eu cred că o soluție ar fi ca tu, ca organizator, dacă nu ești mulțumit de rezultatul concursului, să-l anulezi așa cum te-ai -înclinat- la început. Fără să împroști aiurea cu cerneală pe aici de pomană.
Părerea mea
Potrivit opiniei fizicianului W.O. Schumann , planeta noastră se manifestă ca un circuit-magnetic, avînd un puls al ei, asemănător organismelor vii. Rezonanța Schumann, sau pulsul Terrei cum a mai fost numit, a fost vreme de milenii, stabil. Recent oamenii de știință au evidențiat o augumentare, o accelerare a acetuia, care, în mod paradoxal ar duce la schimbarea calității timpului. Ziua în acest plan, nemaiavînd 24 de ore ci 16. Nu este vorba de un proces cronologic, ci de unul infra-material, profund, al materiei vii. Se estimează ca procesul va continua, ajungînd prin anul 2012 după unii, la zero, practic, la un re-start temporal - energetic. Nu va fi vorba de un sfîrșit real al Lumii spun aceiași, ci de schimbări calitative mai greu de imaginat chiar și în zilele noastre. Tocmai acest fenomen este descris de vechii mayași în Popol Vuh, astronomii lor localizînd cu precizie trecerea "de la a cincea Lume la cea de a Șasea". Dacă abordăm lucrurile din acest punct de vedere, s-ar părea că filmul lui Mel Gibson este o creație preventivă.
maia, te rog frumos sa-mi trimiti prin mail codul. incercasem cu codurile pe care mi le-ai dat mai inainte si nu merge. flabra, crede-ma, as fi citit răspunsul tău la acel text și la tine în pagină dacă rsp. nu e nevoie să vii aici ca să clarifici ceva. îmi cer scuze ptr ultima frază de acolo, uneori nu știu cînd și cum trebuie să mă opresc ca să fie pace. nu încerc să impun nimănui niciun fel de stil, doane ferește. din contra, vreau ca fiecare să-și valorizeze felul lui de a scrie, să iasă în cea mai bună lumină. te mai citesc și, dacă zici că te ajută cu ceva commurile mele, te voi mai comenta, fără de aberații. scuze încă o dată. da, imi imaginez și eu rostogolirea gingașă a merelor către iaz, ca într-un dans. formzulează cumva altfel, că fără indicii nu m-aș fi gîndit. multă inspirație! francisc, am consultat meniul HCODE dar nu prea l-am înțeles. mai încerc.
Vezi doua catrene, simetrie si te prinzi inca inainte de a o citi ca e vorba de poezie in rima. Si citesti cu gandul ca greu e in ziua de azi sa gasesti poezii cu rime care n-au fost deja demonetizate si pe cand sa spui ca e o fortare majora faptul ca ai umplut pieptul cerului de ser, vine versul urmator care elucideaza misterul albastrului eteric si rotunjeste metafora, chiar o implineste ca imagine. Si apoi intri cu adevarat in ritmul si jucausia pe care a dorit-o autorul, ah, mi-ar fi placut "desenez drum din marginea lunii", pe care o si vedeam subtiata si gata de a zgaria un drum cu coltul ei, pe hartia rotunda a pamantului. Si as sterge pe "al" din ultimul vers. Pai, e un ludic aici, care suna armonios, feeric, o joaca semi-demiurgica, cu cerul, stelele, cimitirul, ingerii, sabiile, sfarcurile de turle! Doar balansoarul leganandu-se in dansul de fier, nu prea stiu cum s-ar incadra ca scop in toata aceasta feerica imagine. Insa, cu toate astea, mi-a cazut bine lectura. Ei, da, Lucian, n-am tinut eu neaparat sa fiu foarte provocatoare, dar asa mi-a iesit! :) Asa ca, uite, joc in continuare, ca si asa si asa, e tot asa! :))) Si da, unique, foarte bine ochit! Despre asta e vorba in poem. :)
Gerunziul trimite mereu cursorul actiunii oarecum spre trecut. In haiku-uri, alegem timpul prezent mai degraba decat orice alt timp trecut. Adica as fi de acord cu ce scrie Virgil, ca suna mai a haiku folosind "sprijina", desi nu-s de acord cu tot copy&pastele pe care nici el nu l-a citit decat pe diagonala.
Vad ca parerile sunt impartite... eu sunt mai multumit de a doua varianta desi admit ca e mai putin dinamica... multumesc pentru pareri... acest haiku a evoluat datorita voua.
Corect, dragul meu Cailean: Feodor Mihailovici Dostoievsky, cu o replică din "Netoska Nezvanova". Dacă este sau nu poezie, doar Feodor Mihailovici știe, nimeni altul... Mulțumesc tuturor de comentarii.
...știi, citind, de la coadă la cap, cum fac de obicei cu proza scurtă și fragmenată... pentru a-i observa sudura, înțeleg de ce tactul poate fi iremisibil de generator al frumosului. ai un stil ce mă prinde, iar peleșeii deși au trecut de mult, accept macii tăi și ironia finuță ce deja e lipită de tine. am și eu o cămașă verde... oare ce să fac? cu gânduri bune, paul
(colegială) ca o frunză de tutun " - un alt mesaj poetic pentru mine azi, şi mărturisesc faptul că mă recunosc bucuroasă pentru tot ceea ce (îmi) este dificil, tocmai ca să constat cât de fermecătoare este reuşita.
mulţumesc mult, Vlad. de asemenea, onorată.
Virgil, in comentariul anterior ma refeream [b]strict la Cenacul Virtualia[/b]. Care a fost organizat - cel puțin până anul trecut - sub egida poezie.ro. Cartea mea este semnată Daniela Luca ( nu Ela Victoria Luca, cum figura inițial aici, iar Alina a înțeles bine mesajul meu), a apărut în aprilie sub egida poezie.ro. Despre Cenaclul Virtualia am aflat ieri seară, direct de pe site, fiind postat acest articol și pe poezie.ro. Dacă aș fi participat la Cenaclul Virtualia, aș fi participat - ca și anul trecut - din partea poezie.ro. Anul acesta cu atât mai mult aș fi reprezentat echipa editorială. La aceasta m-am referit. Nu la Hermeneia, ci strict la Cenaclul Virtualia, Alina însăși afirmând că poezie.ro se implică în acest Cenaclu. În plus, precizând că nu am cum participa fiindcă sunt plecată din țară nu am încălcat nicio regulă, fiindcă aici este un anunț cu numele meu pe afiș, cu o lansare de caret la care ca autor nu pot fi prezentă și consider de bun simț să motivez obiectiv absența. Cu atât mai mult cu cât sunt invitați oameni care mă cunosc și ne cunosc. Și care sunt membri/autori pe ambele site-uri unde a fost postat acest anunț. Prin urmare, nu intră în discuție "publicitatea mascată", decât din punctul tău de vedere. Cu atât mai mult cu cât spinarea mea e dreaptă și solidă și nu are nevoie de atele. Reacția ta este de înțeles, dar asta nu înseamnă că virulența - așa cum a fost și în discuțiile cu Dan Mihuț anterior - înseamnă dreaptă judecată și echilibru. Nu te-am abordat niciodată pe un astfel de ton și nici nu am aduc vreun prejudiciu acestui site. De aceea te rog să percepi exact ceea ce scriu și nu interpretări în afara sferei mele de gândire și acțiune.
Fabius, reușit experiment, ai o putere mare de sugestie și am remarcat că nu ai un stil "călduț", că ești foarte exigent cu ceea ce postezi, dar sunt deja confuză: tu ce faci, tot îți ștergi textele, le refaci într-o măsură sau alta și apoi repostezi?! Nu știu în ce măsură îți folosește ție chestia asta, dar nouă sincer nu. Și hermeneia nu încurajează, tocmai din acest motiv, retragerea textelor, o dată postate (nu că este interzis, dar nu este recomandat). Am citit ceva la tine, poate vreau să recitesc și altă dată, pentru că îmi amintesc similitudini, idei reluate, sau îmbunătățiri de stil etc. Cum altfel să ne dăm seama de evoluția/involuția unui membru dacă el nu lasă pe site decât ultimele texte postate?
Mulțumesc Adrian. Cred că este întotdeauna un privilegiu în viață să cunoști persoane de valoare, de talent. Indiferent de culoare sau credință. Indiferent de convingeri. Și aceste întâlniri nu sunt întâmplătoare. Nici măcar Albert Einstein nu credea în hazard.
E ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
Simt o tensiune a prezentului faţă de candoarea trecutului şi de incertitudinea unui viitor după care ,,ţipă aşteptările". Poemul pare să sugereze o confruntare cu destinul. Am citit, fiindcă nu ştiam, despre metoda torturii cu taurul de bronz şi...mă doare... Până să ştiu asta, şi eu m-am gândit la sucul gastric şi la chitul biblic în care a fost Iona. Versul respectiv dă o mare greutate textului. Mă bucură prezenţa palmelor mirosind a umbră de vişin, cele care sunt sprijin, cele care ,,ascund" cărarea, poate printre liniile vieţii.
O mică observaţie: cred că ,,ţipă aşteptările" tinde să devină clişeu. În rest m-au uimit versurile care în contextul de faţă dobândesc valori stilistice: ,,Mor mineri. Mor cum se moare – de tot,
nedemn, în singurătate".
De asemeni versurile
,,Un v uriaş m-apasă pe
ceafă ca şi cum m-ar apăsa un
v uriaş." m-au făcut să recitesc de mai multe ori. Prima dată am crezut că e o greşeală, apoi mi-am spus că e genul acela de comparaţie prin care nu ai cu ce compara decât cu obiectul însuşi, arătându-i astfel unicitatea.
Ce mi-a mai atras atenţia, este conjuncţia copulativă ,,sau" care este folosită în versurile
,,tâmpla traversată ca
un cazino sau ca
o mină."
şi
,,Pe sub prag tremură o
sârmă de rufe sau un
spânzurat".
Prin această metodă atât autorul cât şi lectorul au de câştigat: fie nuanţare de sensuri, fie ambiguitate. E cumva lăsat la alegerea lectorului.
Mi-a plăcut! E un poem care mi-a indus o stare de empatie şi mi-a demonstrat curaj şi iscusinţă stilistică.
nu e chiar un poem minimalist dar mi-o plăcut oricum. dacă era ceva mai comprimat și cu finalul mai puțin pompos era chiar de evidențiat. și apropo de femeile de la ultimul etaj, iată un poem de „șeful” generației doomii, dan sociu, din foarte apreciatul volum „cîntece eXcesive”:
Femeia bătută
care privește în gol
pe fereastră
la etajul 8
o invidiază
pe femeia batută
care privește în gol
pe fereastră
la etajul 1:
pe cea dintîi n-o compătimesc
decît eventualii pescăruși
flămînzi, rătăciți.
Virgil, Poemul acesta e un manifest nostalgic, scris de la mari depărtări, ciudat, mari-mari de tot, din ani-lumină. Și are un ritm și-un final cantabil că-mi vine să-mi iau chitara...Vreau să spun că e simpatic, chiar și așa, fără nici o urmă de patetism.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Tre' să cârcotesc niţel: mă gândesc, Vlad, cum pot cei pudici de urechi să rostească/asculte (fără să roşească până-n vârful nasului) cuvinte de genul: cacao, manipula, curcubeu, ampulă, cactus etc...
pentru textul : De ce mă sfarmă gândul deavem timp sa citim si sa corectam. se aplica si aici. am incercat sa aleg ceva, dar nu am avut ce. tb mult mai multa autocritica inainte de a posta. eventual, era bine daca treceai textul in cutia cu nisip
pentru textul : Teenage angst deMai sunt, d-le Cristea, şi alte "idei doomiste/dumiste" [de la "dumă" (jargon)= glumă/perlă/porcărie], unele, doar hilare; altele, de-a dreptul idioate. Una dintre dumele idioate mi se pare a fi acceptarea (din senin!) accentului unor cuvinte acolo unde vorbitorul vrea, asta în măsura în care accentul este, poate, cea mai importantă genă a limbii.
Voi opera modificarea mottoului.
(Uitaţi încă o problemă: atâta vreme cât, dată fiind consoana dublă, e cert că vocabula n-a suferit înca procesul de "românizare", nu înţeleg de ce "mottoului" trebuie scris fără cratima şi nu se comportă ca alte cuvinte adoptate, gen "mouse-ul", etc)
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii deovYus, stii foarte bine ca nu la acel lucru ma refer. cind iti editezi profilul personal pe Hermeneia ai optiunea de a-ti modifica adresa de email pe care ai folosit-o la inscriere. tu acolo ai in momentul de fata doar cuvintul "ovYus". nu cred ca eu sint cel ce cauta nod in papura ci mai degraba tu cred ca te comporti neatent si teribilist. putin mai multa atentie la ce iti spun altii probabil ca nu ti-ar strica. adresa de email ti-ai modificat-o tu in mod deliberat la un moment dat. cred ca tu esti cel care ar trebui sa sapi mai atent. neglijenta sau neatentia nu trebuiesc confundate cu superioritatea intelectuala. parol.
pentru textul : hermeneia 2.0 deerată :plinătate.
pentru textul : Cerșim la poarta gândului și-a vieții de„Ordinea îmi pare mai degrabă o rupere a lungului șir de cotropiri barbare ale haosului.” Gânduri și păreri oneste în haină filozofico-literară cu argumentări pertinente
pentru textul : haos și ordine deMi-a plăcut verticalitatea :) și curajul de a fi ALTFEL.
No! Păcat că site-ul nu ne permite să punem emoticonuri, așa că am să îmi exprim în litere figura pe care o am acum: ofofof-acest-text-e-unul-zen. Critică mai constructivă ca asta, de la mine nu cred că ai să primești, dar, scuză-mi modestia (loc pentru emoticon), dacă voi comenta, înseamnă că, ori e de foarte bine, ori de foarte rău, în ambele situații nu mă pot abține să nu îi las un semn omului. Spor la finalizarea tezei, interesant subiect! Spor și la scris. Se spune că, pentru a ajunge un scriitor bun, trebuie să scrii zilnic cel puțin 1500 de cuvinte. Ei, și cu cele din teză, s-or aduna..(loc pentru același emoticon). Că tot am făcut un offtopic de zile mari, am să profit de el și, pentru că azi e o zi mare la ortodocși și se serbează în Moldova, am să las aici un La mulți ani! pentru Maria și Marian!
pentru textul : Meditație deDa, frumos poem și finalul interesant încondeiat deși îi lipsește o literă ca să fie și corect sintactic.
pentru textul : fecioare neseduse și neabandonate deMatei, oare poate exista schisma adevarata fara o revelatie autentica?
pentru textul : uneori fac pe prostul deLucian, nu este prima dată când faci astfel de intervenții care nu au absolut nici o legătură cu textul. Chiar dacă intervii pe un ton politicos, tot în afara regulamentului se cheamă că ești, și constat că ești conștient de acest lucru. Pe hermeneia nu se fac găști, nici între editori, nici între ceilalți membri. Nici chaturi, așa că te voi ruga pe viitor, mai ales (dar nu numai) acolo unde ai să vezi că a intervenit deja un editor sau moderator, să te abții să mai lași comentarii care nu se referă la text. Chiar Camelia aprecia cu bun simț că nu-și dorește ca textul ei să aibă vizionări doar pentru că devine un punct de scandal. Mai țin să precizez un lucru foarte clar: nu consider comentariul Marinei atac la persoană. Am spus foarte clar unde cred că putea să procedeze altfel Diferența este că ea nu a încălcat regulamentul, pe când voi amândoi, da, dacă ar fi să considerăm din acest punct de vedere. Vă rog încă o dată să revenim la discuțiile pe text.
pentru textul : se-ntâmplă uneori deNeinteresant... comentariul. Basca faptul ca nu apreciez in mod deosebit oamenii care lipesc etichete... ca sa nu mai zic de respectul fata de autor, de regulament etc Ce zici ddm mai schimbam si noi ceva in materie de comentarii?
pentru textul : incizie dece am înțeles eu din textul ăsta este că ai fost foarte -înclinat- să anulezi concursul ăsta, dar nu l-ai anulat.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deApelând la logică, înseamnă că nu ai fost -înclinat- destul cât să-ți pierzi echilibrul tău de altfel aproape indestructibil și să cazi cu zgomot, în schimb te-ai îndreptat ca un hopa--mitică și ai început să moralizezi lumea pe aici pentru că nu ți-au plăcut poemele înscrise în concurs. Apoi mai începi și o polemică nervoasă cu MAJUSCULE cu katya (care cred că sunt interzise de Regulament) de parcă asta ar rezolva ceva în afară de adrenalina ta.
Eu cred că o soluție ar fi ca tu, ca organizator, dacă nu ești mulțumit de rezultatul concursului, să-l anulezi așa cum te-ai -înclinat- la început. Fără să împroști aiurea cu cerneală pe aici de pomană.
Părerea mea
Potrivit opiniei fizicianului W.O. Schumann , planeta noastră se manifestă ca un circuit-magnetic, avînd un puls al ei, asemănător organismelor vii. Rezonanța Schumann, sau pulsul Terrei cum a mai fost numit, a fost vreme de milenii, stabil. Recent oamenii de știință au evidențiat o augumentare, o accelerare a acetuia, care, în mod paradoxal ar duce la schimbarea calității timpului. Ziua în acest plan, nemaiavînd 24 de ore ci 16. Nu este vorba de un proces cronologic, ci de unul infra-material, profund, al materiei vii. Se estimează ca procesul va continua, ajungînd prin anul 2012 după unii, la zero, practic, la un re-start temporal - energetic. Nu va fi vorba de un sfîrșit real al Lumii spun aceiași, ci de schimbări calitative mai greu de imaginat chiar și în zilele noastre. Tocmai acest fenomen este descris de vechii mayași în Popol Vuh, astronomii lor localizînd cu precizie trecerea "de la a cincea Lume la cea de a Șasea". Dacă abordăm lucrurile din acest punct de vedere, s-ar părea că filmul lui Mel Gibson este o creație preventivă.
pentru textul : apocalypto demaia, te rog frumos sa-mi trimiti prin mail codul. incercasem cu codurile pe care mi le-ai dat mai inainte si nu merge. flabra, crede-ma, as fi citit răspunsul tău la acel text și la tine în pagină dacă rsp. nu e nevoie să vii aici ca să clarifici ceva. îmi cer scuze ptr ultima frază de acolo, uneori nu știu cînd și cum trebuie să mă opresc ca să fie pace. nu încerc să impun nimănui niciun fel de stil, doane ferește. din contra, vreau ca fiecare să-și valorizeze felul lui de a scrie, să iasă în cea mai bună lumină. te mai citesc și, dacă zici că te ajută cu ceva commurile mele, te voi mai comenta, fără de aberații. scuze încă o dată. da, imi imaginez și eu rostogolirea gingașă a merelor către iaz, ca într-un dans. formzulează cumva altfel, că fără indicii nu m-aș fi gîndit. multă inspirație! francisc, am consultat meniul HCODE dar nu prea l-am înțeles. mai încerc.
pentru textul : seară de iulie în sat decum ar fi sa ramana doar prima strofa?
pentru textul : de cealaltă parte. chihlimbar deVezi doua catrene, simetrie si te prinzi inca inainte de a o citi ca e vorba de poezie in rima. Si citesti cu gandul ca greu e in ziua de azi sa gasesti poezii cu rime care n-au fost deja demonetizate si pe cand sa spui ca e o fortare majora faptul ca ai umplut pieptul cerului de ser, vine versul urmator care elucideaza misterul albastrului eteric si rotunjeste metafora, chiar o implineste ca imagine. Si apoi intri cu adevarat in ritmul si jucausia pe care a dorit-o autorul, ah, mi-ar fi placut "desenez drum din marginea lunii", pe care o si vedeam subtiata si gata de a zgaria un drum cu coltul ei, pe hartia rotunda a pamantului. Si as sterge pe "al" din ultimul vers. Pai, e un ludic aici, care suna armonios, feeric, o joaca semi-demiurgica, cu cerul, stelele, cimitirul, ingerii, sabiile, sfarcurile de turle! Doar balansoarul leganandu-se in dansul de fier, nu prea stiu cum s-ar incadra ca scop in toata aceasta feerica imagine. Insa, cu toate astea, mi-a cazut bine lectura. Ei, da, Lucian, n-am tinut eu neaparat sa fiu foarte provocatoare, dar asa mi-a iesit! :) Asa ca, uite, joc in continuare, ca si asa si asa, e tot asa! :))) Si da, unique, foarte bine ochit! Despre asta e vorba in poem. :)
pentru textul : Dans de fier legănat deGerunziul trimite mereu cursorul actiunii oarecum spre trecut. In haiku-uri, alegem timpul prezent mai degraba decat orice alt timp trecut. Adica as fi de acord cu ce scrie Virgil, ca suna mai a haiku folosind "sprijina", desi nu-s de acord cu tot copy&pastele pe care nici el nu l-a citit decat pe diagonala.
pentru textul : Haiku deVad ca parerile sunt impartite... eu sunt mai multumit de a doua varianta desi admit ca e mai putin dinamica... multumesc pentru pareri... acest haiku a evoluat datorita voua.
pentru textul : ... deCorect, dragul meu Cailean: Feodor Mihailovici Dostoievsky, cu o replică din "Netoska Nezvanova". Dacă este sau nu poezie, doar Feodor Mihailovici știe, nimeni altul... Mulțumesc tuturor de comentarii.
pentru textul : diversiune ieftină dragostea… de...știi, citind, de la coadă la cap, cum fac de obicei cu proza scurtă și fragmenată... pentru a-i observa sudura, înțeleg de ce tactul poate fi iremisibil de generator al frumosului. ai un stil ce mă prinde, iar peleșeii deși au trecut de mult, accept macii tăi și ironia finuță ce deja e lipită de tine. am și eu o cămașă verde... oare ce să fac? cu gânduri bune, paul
pentru textul : De veghe în lanul cu maci de(colegială) ca o frunză de tutun " - un alt mesaj poetic pentru mine azi, şi mărturisesc faptul că mă recunosc bucuroasă pentru tot ceea ce (îmi) este dificil, tocmai ca să constat cât de fermecătoare este reuşita.
pentru textul : “totul mi se pare că are greutate” demulţumesc mult, Vlad. de asemenea, onorată.
Care ar fi diferenta intre iconografia temporala si cea atemporala?
pentru textul : iconografie atemporală deVirgil, in comentariul anterior ma refeream [b]strict la Cenacul Virtualia[/b]. Care a fost organizat - cel puțin până anul trecut - sub egida poezie.ro. Cartea mea este semnată Daniela Luca ( nu Ela Victoria Luca, cum figura inițial aici, iar Alina a înțeles bine mesajul meu), a apărut în aprilie sub egida poezie.ro. Despre Cenaclul Virtualia am aflat ieri seară, direct de pe site, fiind postat acest articol și pe poezie.ro. Dacă aș fi participat la Cenaclul Virtualia, aș fi participat - ca și anul trecut - din partea poezie.ro. Anul acesta cu atât mai mult aș fi reprezentat echipa editorială. La aceasta m-am referit. Nu la Hermeneia, ci strict la Cenaclul Virtualia, Alina însăși afirmând că poezie.ro se implică în acest Cenaclu. În plus, precizând că nu am cum participa fiindcă sunt plecată din țară nu am încălcat nicio regulă, fiindcă aici este un anunț cu numele meu pe afiș, cu o lansare de caret la care ca autor nu pot fi prezentă și consider de bun simț să motivez obiectiv absența. Cu atât mai mult cu cât sunt invitați oameni care mă cunosc și ne cunosc. Și care sunt membri/autori pe ambele site-uri unde a fost postat acest anunț. Prin urmare, nu intră în discuție "publicitatea mascată", decât din punctul tău de vedere. Cu atât mai mult cu cât spinarea mea e dreaptă și solidă și nu are nevoie de atele. Reacția ta este de înțeles, dar asta nu înseamnă că virulența - așa cum a fost și în discuțiile cu Dan Mihuț anterior - înseamnă dreaptă judecată și echilibru. Nu te-am abordat niciodată pe un astfel de ton și nici nu am aduc vreun prejudiciu acestui site. De aceea te rog să percepi exact ceea ce scriu și nu interpretări în afara sferei mele de gândire și acțiune.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deFabius, reușit experiment, ai o putere mare de sugestie și am remarcat că nu ai un stil "călduț", că ești foarte exigent cu ceea ce postezi, dar sunt deja confuză: tu ce faci, tot îți ștergi textele, le refaci într-o măsură sau alta și apoi repostezi?! Nu știu în ce măsură îți folosește ție chestia asta, dar nouă sincer nu. Și hermeneia nu încurajează, tocmai din acest motiv, retragerea textelor, o dată postate (nu că este interzis, dar nu este recomandat). Am citit ceva la tine, poate vreau să recitesc și altă dată, pentru că îmi amintesc similitudini, idei reluate, sau îmbunătățiri de stil etc. Cum altfel să ne dăm seama de evoluția/involuția unui membru dacă el nu lasă pe site decât ultimele texte postate?
pentru textul : [ praf de nimfă ] deca de fiecare data, aveti dreptate. cum de nu m/am gandit? in cel mai scurt timp, voi lua masurile necesare.
pentru textul : One of us deMulțumesc Adrian. Cred că este întotdeauna un privilegiu în viață să cunoști persoane de valoare, de talent. Indiferent de culoare sau credință. Indiferent de convingeri. Și aceste întâlniri nu sunt întâmplătoare. Nici măcar Albert Einstein nu credea în hazard.
pentru textul : Journée du Judaïsme Roumain à Paris/Ziua Iudaismului Român la Paris deE ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : profetul I deSimt o tensiune a prezentului faţă de candoarea trecutului şi de incertitudinea unui viitor după care ,,ţipă aşteptările". Poemul pare să sugereze o confruntare cu destinul. Am citit, fiindcă nu ştiam, despre metoda torturii cu taurul de bronz şi...mă doare... Până să ştiu asta, şi eu m-am gândit la sucul gastric şi la chitul biblic în care a fost Iona. Versul respectiv dă o mare greutate textului. Mă bucură prezenţa palmelor mirosind a umbră de vişin, cele care sunt sprijin, cele care ,,ascund" cărarea, poate printre liniile vieţii.
pentru textul : Fragmentar deO mică observaţie: cred că ,,ţipă aşteptările" tinde să devină clişeu. În rest m-au uimit versurile care în contextul de faţă dobândesc valori stilistice: ,,Mor mineri. Mor cum se moare – de tot,
nedemn, în singurătate".
De asemeni versurile
,,Un v uriaş m-apasă pe
ceafă ca şi cum m-ar apăsa un
v uriaş." m-au făcut să recitesc de mai multe ori. Prima dată am crezut că e o greşeală, apoi mi-am spus că e genul acela de comparaţie prin care nu ai cu ce compara decât cu obiectul însuşi, arătându-i astfel unicitatea.
Ce mi-a mai atras atenţia, este conjuncţia copulativă ,,sau" care este folosită în versurile
,,tâmpla traversată ca
un cazino sau ca
o mină."
şi
,,Pe sub prag tremură o
sârmă de rufe sau un
spânzurat".
Prin această metodă atât autorul cât şi lectorul au de câştigat: fie nuanţare de sensuri, fie ambiguitate. E cumva lăsat la alegerea lectorului.
Mi-a plăcut! E un poem care mi-a indus o stare de empatie şi mi-a demonstrat curaj şi iscusinţă stilistică.
nu e chiar un poem minimalist dar mi-o plăcut oricum. dacă era ceva mai comprimat și cu finalul mai puțin pompos era chiar de evidențiat. și apropo de femeile de la ultimul etaj, iată un poem de „șeful” generației doomii, dan sociu, din foarte apreciatul volum „cîntece eXcesive”:
Femeia bătută
pentru textul : Un poem minimalist decare privește în gol
pe fereastră
la etajul 8
o invidiază
pe femeia batută
care privește în gol
pe fereastră
la etajul 1:
pe cea dintîi n-o compătimesc
decît eventualii pescăruși
flămînzi, rătăciți.
Virgil, Poemul acesta e un manifest nostalgic, scris de la mari depărtări, ciudat, mari-mari de tot, din ani-lumină. Și are un ritm și-un final cantabil că-mi vine să-mi iau chitara...Vreau să spun că e simpatic, chiar și așa, fără nici o urmă de patetism.
pentru textul : generația experimentală ▒ dePagini