cred ca pana la urma epicur avea dreptate cand spunea ca moartea nu exista. numai mortii care, rand pe rand, se contamineaza treptat, uneori chiar prin evitarea sentimentalismelor poetice, de dorul de viata. cine nu vrea moartea, stie ca ea a cuprins-o deja, adica, nu mai are nicio legatura cu ea. ca, daca moartea exista, atunci totul este permis. iar atitudinea autentica vizeaza tocmai acest refuz absurd al atingerii. de aici exterioritatea declarata a poeziei fata de propria sa moarte. amagirea celorlalti, fireste ca justificabila, in raport cu distantarea de iluzionarile frecvente ridica o intrebare: cum murim?
pentru aceste versuri deosebite prin forța de sugestie, pentru cuibărirea în poeme, pentru intrarea în lume ca în versuri. apoi nici nu ști cum intri în el pe nerăsuflate cresc copaci stai și îi privești printr-o fereastră vine cineva te prinde de mână prelungește până la tine ore și totul începe să pâlpâie iar nu-ți fie teamă trebuie doar să mărești miza uneori trebuie să ne personalizăm prăpăstiile, să le căptușim cu realitățile noastre, pentru că unde este mai liberă căderea, decât într-o lume în care poți urca? frumos, anna!
cum să dovedesc că-i neo poemul îşi neagă singur titlul şi tensiunea creşte gradual spre un final trist în măsura în care frumuseţea e tristă. singurul vers de refăcut ar fi ăsta: "zice că i-e paralizat în loc de fular"
sugestie:
zice lumea că-i e paralizat
în loc de fular poartă...
altfel poemul e pe altfel şi mi-a plăcut Maia. mai citim...:)
mai bine nu mai zici nimic ca zici in plus. tot ce ai listat tu mai sus demonstreaza ca, dimpotriva, indelunga mea rabdare a fost chiar mai lunga decit conditiile pe care le-am pus in prealabil. te asigur ca toti care au devenit membru corespondent pina acum au fost inactivi mai mult decit cei din lista de fata. de fapt eu am fost cel ingaduitor. iar tu califici bunavointa mea drept nedreptate. well... este si asta o perspectiva cu siguranta.
si mai exista un motiv. pina acum citeva zile nu am avut niciodata moderatori pe Hermeneia. am lucrat cu doi editori. ei bine cind ai sa faci tu mai mult si mai bine, cind ai sa duci un site ca acesta cu sute de autori, mii de texte si zeci de mii de comentarii mai mult de sapte ani doar cu inca doi sau trei oameni, si nu ai sa mai ai si lucruri pe care nu mai apuci sa le mai faci, sa ma anunti si pe mine sa ma duc sa il vad. deocamdata nu te manifesti decit ca o hiena care abia asteapta sa atace cind un animal este obosit. niciodata nu ai avut un cuvint pozitiv despre Hermeneia. desi ai profitat de serviciile ei ani de zile. da, amabil, civilizat... disgusting. ..
mi-a placut mai ales finalul... cu aceea iarna crescuta firesc ca un obstacol de netrecut, unde cuvintele doar ar accentua neputinta... o acceptare senina in fata unui destin fara recurs.
"fricile mele", "camera-mi", "pieptănându-mi" etc... orice este in exces nu face bine insa aici poti repara foarte usor modificand textul fara a afecta sensul.
Mi-a placut ideea cu antropomorfizarea spaimelor insa cred ca poti sustine ideea printr-un text putin mai aerisit... probabil ai vrut sa spui foarte multe deodata insa uneori e bine sa esentializezi si chiar sa stii sa tai dintr-un construct poetic.
"retez piciorul stâng
rostogolindu-l peste fricile mele
care îngenunchează" ... daca poti construi poezia la fel cum ai facut cu fragmentul acesta exista premise suficiente pentru o varianta superioara valoric celei de fata.
Am uitat... parca si in ceea ce priveste titlul se poate mai bine... as pune ceva "mistic" dar fara sa-i spun musai pe nume.
Multumesc pentru atentionari,sfaturi,pareri,( semne ca "exist") .Apreciez fiecare semnal de interceptare.
Pana ma familiarizez cu accesarea site-lui rog ca cineva sa imi spuna cum pot face modificari la textele publicate.
felicitări tuturor participanţilor şi, mai ales, chapeau bas pentru câştigători! sper că acest concurs va deveni cu timpul o tradiţie, eu aş spune că au fost multe poeme care ar îndreptăţi organizatorii pentru repetarea acestei frumoase provocări
Un cumul de cântece de dragoste închipuind altă dragoste, alt cântec, un alt "Love song". Poate că dragostea rezultă din firimiturile altor iubiri, poate e doar o variațiune pe aceeași temă... Poate că finalul e fad: "...trecătoarele îmi zâmbesc cu reținere când cu buzele umede fredonez molatec..."
mie, personal, imi vine greu sa scriu despre moarte. in ea nu e nicio sfasiere, nicio lamentatie, niciun regret. a te ospata din ea este,-da-, un fel de a iesi la suprafata. continua. cheama-i pe cei nepregatiti, daca nuntasii cei mari nu au trait.
Este un text care "te poate seduce" prin simplitatea versului, prin metafore naturale: "aripi verzi ne cresc pe umeri flori/petale de spini ne acoperă fețele gîndul/ca un rîu părăsit de zăpadă." Imagini foarte reuşite, aduc o stare de bine cititorului şi asta e de bine, nu? Chiar şi mirosul acela de "brânză de capră" ( e drept, când l-am citit prima dată, l-am simţit cam nepotrivit peisajului "de până acolo", apoi mergând cu "iarba uscată" şi "ceapa" peste pământ am simţit cum îmi cade în palmă primăvara sub mască de untdelemn. Şi dacă am putut prin ce ai scris, aici, să-mi transmiţi o stare de fericire (indiferent de /durată,moment sau nu mă interesează cum este percepută de altcineva această poezie!), însemnează că ai reuşit.
P.S. Titlul mi se pare nepotrivit, disonant prin acel "ne", chiar dacă intenţia autorului a fost de bun simţ în raport cu el însuşi, la momentul actului creator. E doar o părere.
"realitatea îmbolnăvită de echilibru
în buna dispoziţie a spatelui" - versuri astronomice. Doar aici, acum, autorul poate fi genial, iar cititorul, bou.
Pe mine mă atrage subtilitatea mesajului, Adriana...Permite-mi să continui: ,,si vine El si spune: ,,Bun venit, Acasă!" Cer iertare dacă am derait în interpretare.
Uneori ni se pare că nu mai avem timp si concentrăm totul în ,,sticluţe mici" precum esenţele tari.
Mariana, cu drag.
: da, la cateva zile m-a deranjat si pe mine acel adesea. care nu mi s-a parut ca explica, ci mai mult, ca diminueaza finalul. limitandu-l. asa ca l-am scos decisiv. la virgula, nu as pune o, din aceleasi motive. :) oricum am avut in calcul si varianta cu o virgula. incantat de trecere si, cum spuneam mai sus, onorat.
Vladimir sint de acord...cred ca acel final mi a mentionat si mai sus de catre Mariana. Voi lasa acel ending ca un alternative ending (editor's cut!) doar pe blog...de kiki! :p
a doua parte e frapanta. e o spunere pe sleau, "hai să-ți spun ceva amuzant", de un realism brut, fara cizelare, scoasa dinauntru si servita direct, fara acomodare.
in primul rand va multumesc respectuos ptr citire si comentarii, mai ales ca activitatea mea aici a fost redusa in ultimul timp. In al doilea rand as dori sa-mi precizati care din expresiile dvoastra respecta prevederile regulamentului privind critica. 2 pb sunt aici: persiflarea autorului- si etichetarea textelor mele plecand de la lectura unui singur text. faptul ca textul valorifica din plin comicul, ludicul (recitisem pe stanescu) sau limbajul cartarescian, purtand amprenta juisarii cozaniene :), nu cred e o ofensa adusa seriozitatii acestui site literar. Insa, ptr a evita astfel de receptari defectuoase a textelor mele, care, sincer, ridica indoieli, mai ales prin prisma calitatii domniilor voastre de editori, postez aici un fragment din urm. meu text ludic. daca vi se pare ok, il voi afisa integral. Mentionez ca greselile ortografice sunt aici licente poetice. "Dacă erai copchilu meu acu te fugaream pe afara și aruncam după tine cu cărți Pană în centru te alergam în beermude să-ți intre ăn cap filosofia Țiar fi lipait picioarele de ai fi întrecut viteza de rotatie a pamantului, melc de cartier melc dromader melc melc efemer" multumesc si astept com dvoastre
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
A, şi mai sunt şi titlurile. "Ca o cortină" vs "Ca un drum..."
pentru textul : precum o cortină decred ca pana la urma epicur avea dreptate cand spunea ca moartea nu exista. numai mortii care, rand pe rand, se contamineaza treptat, uneori chiar prin evitarea sentimentalismelor poetice, de dorul de viata. cine nu vrea moartea, stie ca ea a cuprins-o deja, adica, nu mai are nicio legatura cu ea. ca, daca moartea exista, atunci totul este permis. iar atitudinea autentica vizeaza tocmai acest refuz absurd al atingerii. de aici exterioritatea declarata a poeziei fata de propria sa moarte. amagirea celorlalti, fireste ca justificabila, in raport cu distantarea de iluzionarile frecvente ridica o intrebare: cum murim?
pentru textul : jane doe depentru aceste versuri deosebite prin forța de sugestie, pentru cuibărirea în poeme, pentru intrarea în lume ca în versuri. apoi nici nu ști cum intri în el pe nerăsuflate cresc copaci stai și îi privești printr-o fereastră vine cineva te prinde de mână prelungește până la tine ore și totul începe să pâlpâie iar nu-ți fie teamă trebuie doar să mărești miza uneori trebuie să ne personalizăm prăpăstiile, să le căptușim cu realitățile noastre, pentru că unde este mai liberă căderea, decât într-o lume în care poți urca? frumos, anna!
pentru textul : memento decum să dovedesc că-i neo poemul îşi neagă singur titlul şi tensiunea creşte gradual spre un final trist în măsura în care frumuseţea e tristă. singurul vers de refăcut ar fi ăsta: "zice că i-e paralizat în loc de fular"
pentru textul : o poveste deloc neobișnuită desugestie:
zice lumea că-i e paralizat
în loc de fular poartă...
altfel poemul e pe altfel şi mi-a plăcut Maia. mai citim...:)
Am înțeles sensul. Mă gândeam la varianta: suspendat, precum podul, curcubeul, puntea etc. :) Dar poți păstra cum simți tu, desigur. :)
pentru textul : Despre pom deMulţumesc pentru opriri şi păreri, apreciez :)
pentru textul : atât de absurd demai bine nu mai zici nimic ca zici in plus. tot ce ai listat tu mai sus demonstreaza ca, dimpotriva, indelunga mea rabdare a fost chiar mai lunga decit conditiile pe care le-am pus in prealabil. te asigur ca toti care au devenit membru corespondent pina acum au fost inactivi mai mult decit cei din lista de fata. de fapt eu am fost cel ingaduitor. iar tu califici bunavointa mea drept nedreptate. well... este si asta o perspectiva cu siguranta.
pentru textul : numai umbra desi mai exista un motiv. pina acum citeva zile nu am avut niciodata moderatori pe Hermeneia. am lucrat cu doi editori. ei bine cind ai sa faci tu mai mult si mai bine, cind ai sa duci un site ca acesta cu sute de autori, mii de texte si zeci de mii de comentarii mai mult de sapte ani doar cu inca doi sau trei oameni, si nu ai sa mai ai si lucruri pe care nu mai apuci sa le mai faci, sa ma anunti si pe mine sa ma duc sa il vad. deocamdata nu te manifesti decit ca o hiena care abia asteapta sa atace cind un animal este obosit. niciodata nu ai avut un cuvint pozitiv despre Hermeneia. desi ai profitat de serviciile ei ani de zile. da, amabil, civilizat... disgusting. ..
bine cezar. am reconfigurat. acum poti introduce mai putine si poti reedita. multumesc
pentru textul : toamnă dese pare că la tine chiar e aversă mare. dar eu sunt prea bine dispus:)
pentru textul : plouă cu dragoste debuna interpretare! bineinteles, putea fi mult mai buna:) multam de comentariu si apreciere! zile faine!
pentru textul : iluzia peronului decomentezi despre text ori esti un mamifer arctic din familia Bovidae, alege
pentru textul : se duc pe rând, priveşte-i vladimir dePoate nu excelent, dar un text reuşit deja este.
pentru textul : mamă demi-a placut mai ales finalul... cu aceea iarna crescuta firesc ca un obstacol de netrecut, unde cuvintele doar ar accentua neputinta... o acceptare senina in fata unui destin fara recurs.
pentru textul : va fi fost să pleci de"fricile mele", "camera-mi", "pieptănându-mi" etc... orice este in exces nu face bine insa aici poti repara foarte usor modificand textul fara a afecta sensul.
pentru textul : mistică deMi-a placut ideea cu antropomorfizarea spaimelor insa cred ca poti sustine ideea printr-un text putin mai aerisit... probabil ai vrut sa spui foarte multe deodata insa uneori e bine sa esentializezi si chiar sa stii sa tai dintr-un construct poetic.
"retez piciorul stâng
rostogolindu-l peste fricile mele
care îngenunchează" ... daca poti construi poezia la fel cum ai facut cu fragmentul acesta exista premise suficiente pentru o varianta superioara valoric celei de fata.
Am uitat... parca si in ceea ce priveste titlul se poate mai bine... as pune ceva "mistic" dar fara sa-i spun musai pe nume.
Multumesc pentru atentionari,sfaturi,pareri,( semne ca "exist") .Apreciez fiecare semnal de interceptare.
pentru textul : Femeia arteziană dePana ma familiarizez cu accesarea site-lui rog ca cineva sa imi spuna cum pot face modificari la textele publicate.
felicitări tuturor participanţilor şi, mai ales, chapeau bas pentru câştigători! sper că acest concurs va deveni cu timpul o tradiţie, eu aş spune că au fost multe poeme care ar îndreptăţi organizatorii pentru repetarea acestei frumoase provocări
pentru textul : Premiile Concursului de Poezie „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2014 deUn cumul de cântece de dragoste închipuind altă dragoste, alt cântec, un alt "Love song". Poate că dragostea rezultă din firimiturile altor iubiri, poate e doar o variațiune pe aceeași temă... Poate că finalul e fad: "...trecătoarele îmi zâmbesc cu reținere când cu buzele umede fredonez molatec..."
pentru textul : Love song demie, personal, imi vine greu sa scriu despre moarte. in ea nu e nicio sfasiere, nicio lamentatie, niciun regret. a te ospata din ea este,-da-, un fel de a iesi la suprafata. continua. cheama-i pe cei nepregatiti, daca nuntasii cei mari nu au trait.
pentru textul : Ospăț deoh, da, aceste nefericite ligamente...:) mereu imi scapa. multumesc pentru atentionare, o sa modific.
pentru textul : Tablou cu femeie, pisică și două pahare cu vin deTextele imi apartin. Nu are importanta numele meu. Multumesc pentru intelegere.
pentru textul : Femeia patruped deprea multă rimă în versurile
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile de'foc mic sub ibric
păzit și hrănit'
Este un text care "te poate seduce" prin simplitatea versului, prin metafore naturale: "aripi verzi ne cresc pe umeri flori/petale de spini ne acoperă fețele gîndul/ca un rîu părăsit de zăpadă." Imagini foarte reuşite, aduc o stare de bine cititorului şi asta e de bine, nu? Chiar şi mirosul acela de "brânză de capră" ( e drept, când l-am citit prima dată, l-am simţit cam nepotrivit peisajului "de până acolo", apoi mergând cu "iarba uscată" şi "ceapa" peste pământ am simţit cum îmi cade în palmă primăvara sub mască de untdelemn. Şi dacă am putut prin ce ai scris, aici, să-mi transmiţi o stare de fericire (indiferent de /durată,moment sau nu mă interesează cum este percepută de altcineva această poezie!), însemnează că ai reuşit.
P.S. Titlul mi se pare nepotrivit, disonant prin acel "ne", chiar dacă intenţia autorului a fost de bun simţ în raport cu el însuşi, la momentul actului creator. E doar o părere.
pentru textul : nesărbătoare de"realitatea îmbolnăvită de echilibru
pentru textul : posesorul de realitate deîn buna dispoziţie a spatelui" - versuri astronomice. Doar aici, acum, autorul poate fi genial, iar cititorul, bou.
Pe mine mă atrage subtilitatea mesajului, Adriana...Permite-mi să continui: ,,si vine El si spune: ,,Bun venit, Acasă!" Cer iertare dacă am derait în interpretare.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deUneori ni se pare că nu mai avem timp si concentrăm totul în ,,sticluţe mici" precum esenţele tari.
Mariana, cu drag.
: da, la cateva zile m-a deranjat si pe mine acel adesea. care nu mi s-a parut ca explica, ci mai mult, ca diminueaza finalul. limitandu-l. asa ca l-am scos decisiv. la virgula, nu as pune o, din aceleasi motive. :) oricum am avut in calcul si varianta cu o virgula. incantat de trecere si, cum spuneam mai sus, onorat.
pentru textul : omul este om și-n crucea goală decand spuneti cerul de deasupra noastra - e un limbaj pleonastic
pentru textul : de mama apelor deasta doar o mica observatie
Vladimir sint de acord...cred ca acel final mi a mentionat si mai sus de catre Mariana. Voi lasa acel ending ca un alternative ending (editor's cut!) doar pe blog...de kiki! :p
Sincerely,
pentru textul : a.m. deC
Marina, je suis enchantée par "seule l’instance des papillons écrit en blanc la peine du souvenir sur le printemps promis." c’est très beaux!
pentru textul : tes yeux amers dea doua parte e frapanta. e o spunere pe sleau, "hai să-ți spun ceva amuzant", de un realism brut, fara cizelare, scoasa dinauntru si servita direct, fara acomodare.
pentru textul : there are no new messages in your inbox dein primul rand va multumesc respectuos ptr citire si comentarii, mai ales ca activitatea mea aici a fost redusa in ultimul timp. In al doilea rand as dori sa-mi precizati care din expresiile dvoastra respecta prevederile regulamentului privind critica. 2 pb sunt aici: persiflarea autorului- si etichetarea textelor mele plecand de la lectura unui singur text. faptul ca textul valorifica din plin comicul, ludicul (recitisem pe stanescu) sau limbajul cartarescian, purtand amprenta juisarii cozaniene :), nu cred e o ofensa adusa seriozitatii acestui site literar. Insa, ptr a evita astfel de receptari defectuoase a textelor mele, care, sincer, ridica indoieli, mai ales prin prisma calitatii domniilor voastre de editori, postez aici un fragment din urm. meu text ludic. daca vi se pare ok, il voi afisa integral. Mentionez ca greselile ortografice sunt aici licente poetice. "Dacă erai copchilu meu acu te fugaream pe afara și aruncam după tine cu cărți Pană în centru te alergam în beermude să-ți intre ăn cap filosofia Țiar fi lipait picioarele de ai fi întrecut viteza de rotatie a pamantului, melc de cartier melc dromader melc melc efemer" multumesc si astept com dvoastre
pentru textul : să ne rugăm dePagini