draga Alma, ca raspuns la intrebarile tale, inaintea sarbatorilor pascale, te rog frumos sa recitesti comentariile de la http://www.hermeneia.com/proza/1824. Sarbatori fericite!
dacă as fi femeie ( ziceam intr un poem de al meu ca emi trebuia sa fie femeie) si sictirită de atata iubiri si rahaturi din astea, pasionata de psihanaliza si criminologie, as efectua o reductie fenomenologica, in stil PoMo asa: scârbi doo, where are you? dar pentru ca m ai cucerit cu poemele tale de la inceput, te sarut pe obraz astazi....
Întâi de toate La Mulți Ani Dragilor și să ne dea Dumnezeu un an mai bun (asta ne dorim mereu)!
Apoi re. epigrama mea, mă bucur de răspuns, mulțam.
De-l faci pe Virgil să râdă
Nu e epigrama hâdă
El râde la turbătoare
Și nu la tulburătoare
... aștept replica la tulburel, văd că o eviți... turburește! preferând o divagație la o încadrare a textului care nu este perceptibilă afară din contextul site-ului
Bianca, știu cât de greu e să modifici, m-am învârtit trei zile în jurul unor versuri urmându-ți sugestiile, convinsă că ai dreptate, nefiind însă mulțumită nici acum de rezultat. Pentru că într-adevăr empatia este esențială, însă vibrarea nu poate coincide, a ajunge până la identificare cu autorul este imposibil și poate nici nu ar fi de dorit. Din cauza asta mă și feresc deseori să las o părere ce s-ar vrea ,,constructivă". Re -despre indicațiile de regie: ideea nu este nouă, era chiar evidentă cum bine spui în context și chiar ca și simbolistică, însă tocmai pentru că îți citesc de multă vreme poeziile mă îndrept mai degrabă spre umbre, spre adâncimi, decât spre evidență. De asta te și întrebam dacă ai simțit nevoia păstrării unei legături, pentru că fereastra ta mă cam urmărește de ceva vreme :). Oricum, voiam să îți mai spun o dată că mi-a plăcut mult, pentru că tu, prinsă fiind de micile schimbări, nu știu dacă ai receptat feed-back-ul sub toate aspectele. Nu că ar fi atât de important :).
azi am citit mai multe poezii semnate de tine. am revenit cu drag la asta. inca o data felicitari pentru atmosfera de un suprarealism absurd (sau cel putin asta vad eu in ea). cu riscul de a fi trasa de urechi, iti dau o penita, intarziata ce-i drept. nu inteleg de ce nu e coada de penite in dreptul ei.
Nu-mi place finalul. Pentru gustul meu, e dulceag/ siropos. Aş mai lucra unele porţiuni (de exp: "nopţile refuzate la export" e puţin artificial; "ntr-un loc făcând discrepanţă", unde "discrepanţă" face... discrepanţă lexicală; "pe care am crescut-o împreună de mică", aş tăia "... de mică").
În rest, mi-a plăcut foarte mult. E un text curat, spontan, după care rămâne emoţie autentică, e echilibrat dpdv tehnic-afectiv, conţine câteva imagini foarte expresive, transmite pe toate nivelurile, e bine structurat, discursul nu se diluează nicăieri, e proaspăt... e viu.
formal greselie de dactilo (=typos) exista, chiar daca nu-s descrise precis de comentariul precedent. conform ultimelor norme ortografice, ortoepice si de punctuatie corect e "odata". cu lipsa virgulelor e ambiguu. in proza era obligatoriu de scris ".. bolnav, odata, de lingoare", dar in poezie exista o mai mare libertate a autorului. am pritocit, ajutandu-mi colega, sute de poezii ale lui brumaru (volumul ce-l aveti deja disponibil si urmatoarele) si, oarecum maniac al virgulelor, m-a enervat, dar nu aveam ce face. se considera ca o licentza acceptabila absenta virgulelor. oricum cin eciteste poezie stie sa puna cezura unde ii e locul. dar astea-s maruntisuri. "pe fond", poezia are farmecul indicibil al lui francois villon la curtea veche. e emanatia unui spirit bogat, ludic, nostalgic (un soi de nostalgie a candorii pierdute), cu unromantism tinut in hatzurile autoironiei si chiar autoparodiei, una peste alta un spirit congener, tipic pentru binecuvantata noastra generatie. ii cer scuze pentrru lipsa de humor a comentariului meu. rim
Ei da, Profetule. De data asta sunte (partial) de acord: Djamal este poet. In (si nu Im) - partial. Pentru ca dumneata zici ca nu sti daca e poezie. Iar eu zic chiar ca nu e.
a) modul/stilul/contextul in care le-am scris, este bine definit, din punctul meu de vedere. ca nu gasesti liricul, e discutabil. poate eu am vazut liricul acelor strazi, monumente si flori. b) eu nu citesc ghidurile, prefer sa calatoresc; poate ca si in sudul Frantei ca si in Italia, soarele e stigmatizant uneori, fara a intra pe clisee. c) in ceea ce priveste manelele, aici e o problema. eu nu ascult si nici nu ma intereseaza. consideri ca ai o opinie autorizata in ceea ce le priveste, perfect. dar nu aici in textul meu.
pe langa melodia si toate celelalte in regula, m-a surprins jocul timpului, de fapt jocul cu si de-a timpul. l-ai plimbat, pe el, timpul, prin toate timpurile schimband dimensiunea exact cand nu lasai vreun semn ca ai s-o faci. da, stiu, nu pricepe nimeni nimic din ce am scris:)) la cat mai multe maini de zmeura!
nu știu dacă versurile finale aduc altceva, nici eu nu știu sârbă. poemul este bun, doar roșu un pic prea obsedant și acea mituire a meridianelor care mi se pare nepotrivită, derizorie.
"eu...nu ştiu cât voi completa acest cazier, sunt oameni ca tine şi Calistrat Costin care îmi daţi încredere în ce scriu, nici nu ţin prea mult la recunoaşteri, sunt bătrână pentru asta."
cristina ştefan, un om care munceşte literar, pentru binele altor oameni, este un om demn de toată admiraţia. un om, care munceşte întru artă, şi rău de-ar fi să fie, tot e mai bun decât unul care trece printr-o biserică apoi scuipă după colţ pe Dumnezeu.
eu crede în tine şi în talentul tău. nu trebuie să fii cea mai bună ci cât poţi tu să fii de bună. îţi împrumut sloganul meu cu mult drag:)
Paul Blaj este omul care ştie să facă un val să fie frumos.
Vă felicit!
bănuind că nu vorbești despre tine folosind pluralul majestății(mă refer strict la răspunsul tău), aștept comentatorii care să susțină valabilitatea formulării ideilor pe care le-ai expus în textul de mai sus, cu mare drag voi răspunde la fel de simplu atunci, intrând în polemică până atunci, dana banu(elian) îți spune simplu și direct că se aștepta la texte mai elaborate din partea ta, cu același respect,
P.S. Nici versiunea pe CD, pe care o am acasa in Romania, nu mai poate fi accesata (s-a defectat CD-ul). Pe ea se gaseau ilustratii originale realizate pe calculator.
curat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
e plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)
N-am sa ascund faptul ca am apreciat intotdeauna scriitura ta, fara sa fi legat prietenii literare sau din spirit de fronda. Pentru mine textul nu este inovator ci in nota ta caracteristica. Sunt citeva metafore de efect, dar in acelasi timp se simte si o supradoza de lirism.
Personal, eu vad textul ca pe o scrisoare catre Grettel.
Ai putea schimba titlul: lucrurile, aşa cum sunt ele
pisicii - în loc de "unei pisici" ca să eviţi rima facilă mici / pisici
ultimele trei versuri - de lucrat, te repeţi, mai scoate din lucruri.
finalul sună bine, emoţionant chiar: iar dacă noi am fi mari și poezia asta ar suna diferit nu-i așa
un text despre care pot sa spun ca e slab fara sa am prea mari remuscari de le retoricele "se întemeiează pe faptul că" si "în falsitatea omenirii postmoderne" pina la banalitatea lui "și despre ce vrea să existe în Univers amorul" sau "și mâine tot ieri este nu există decât trecut" sau falsul ludic din "degetele mele au rămas prinse" sau "când mă iau în brațe" e cam greu sa gasesti poezie, fie ea chiar cu pretentii postmoderniste
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
draga Alma, ca raspuns la intrebarile tale, inaintea sarbatorilor pascale, te rog frumos sa recitesti comentariile de la http://www.hermeneia.com/proza/1824. Sarbatori fericite!
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile deSunt câteva construcţii cu care nu mă împac: " până când am alunecat în ochii lui pe marginea şoldurilor
era o prăpastie crăpată într-un munte sec"
"aveam o durere de cap de îngheţau fântânile arteziene".
În rest, mi-a plăcut. Şi cred că am şi priceput.
pentru textul : eu singură dedacă as fi femeie ( ziceam intr un poem de al meu ca emi trebuia sa fie femeie) si sictirită de atata iubiri si rahaturi din astea, pasionata de psihanaliza si criminologie, as efectua o reductie fenomenologica, in stil PoMo asa: scârbi doo, where are you? dar pentru ca m ai cucerit cu poemele tale de la inceput, te sarut pe obraz astazi....
pentru textul : Amintirile unui Sfinx deÎntâi de toate La Mulți Ani Dragilor și să ne dea Dumnezeu un an mai bun (asta ne dorim mereu)!
Apoi re. epigrama mea, mă bucur de răspuns, mulțam.
De-l faci pe Virgil să râdă
Nu e epigrama hâdă
El râde la turbătoare
Și nu la tulburătoare
... aștept replica la tulburel, văd că o eviți... turburește! preferând o divagație la o încadrare a textului care nu este perceptibilă afară din contextul site-ului
pentru textul : turburisme deeste si asta o idee. uite ca incerc sa iti urmez sfatul
pentru textul : apryl deŞi, dacă mi se permite o părere nu neapărat subiectivă - rămâi pe poezie...
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar deBianca, știu cât de greu e să modifici, m-am învârtit trei zile în jurul unor versuri urmându-ți sugestiile, convinsă că ai dreptate, nefiind însă mulțumită nici acum de rezultat. Pentru că într-adevăr empatia este esențială, însă vibrarea nu poate coincide, a ajunge până la identificare cu autorul este imposibil și poate nici nu ar fi de dorit. Din cauza asta mă și feresc deseori să las o părere ce s-ar vrea ,,constructivă". Re -despre indicațiile de regie: ideea nu este nouă, era chiar evidentă cum bine spui în context și chiar ca și simbolistică, însă tocmai pentru că îți citesc de multă vreme poeziile mă îndrept mai degrabă spre umbre, spre adâncimi, decât spre evidență. De asta te și întrebam dacă ai simțit nevoia păstrării unei legături, pentru că fereastra ta mă cam urmărește de ceva vreme :). Oricum, voiam să îți mai spun o dată că mi-a plăcut mult, pentru că tu, prinsă fiind de micile schimbări, nu știu dacă ai receptat feed-back-ul sub toate aspectele. Nu că ar fi atât de important :).
pentru textul : Cuvinte în repetiție deErata: Rihanna e de fapt Beyonce, scuze, dar pentru mine sunt cam tot una, but just for the record Andu
pentru textul : tot ce-și poate dori o femeie deo parere despre text?
pentru textul : Vechi revelaţii dema interezeaza opinia ta.
azi am citit mai multe poezii semnate de tine. am revenit cu drag la asta. inca o data felicitari pentru atmosfera de un suprarealism absurd (sau cel putin asta vad eu in ea). cu riscul de a fi trasa de urechi, iti dau o penita, intarziata ce-i drept. nu inteleg de ce nu e coada de penite in dreptul ei.
pentru textul : amanta mea supraponderală deNu-mi place finalul. Pentru gustul meu, e dulceag/ siropos. Aş mai lucra unele porţiuni (de exp: "nopţile refuzate la export" e puţin artificial; "ntr-un loc făcând discrepanţă", unde "discrepanţă" face... discrepanţă lexicală; "pe care am crescut-o împreună de mică", aş tăia "... de mică").
În rest, mi-a plăcut foarte mult. E un text curat, spontan, după care rămâne emoţie autentică, e echilibrat dpdv tehnic-afectiv, conţine câteva imagini foarte expresive, transmite pe toate nivelurile, e bine structurat, discursul nu se diluează nicăieri, e proaspăt... e viu.
pentru textul : timp (ne)chibzuit deeste un text interesant, în multe privințe, pe gustul meu. remarc "decorată cu iguane de cultură" - o metaforă care mă va urmări
pentru textul : vizită deFie, atunci primele patru sa ramana! Multumesc frumos pentru idee!
pentru textul : domnul Pa și visul deformal greselie de dactilo (=typos) exista, chiar daca nu-s descrise precis de comentariul precedent. conform ultimelor norme ortografice, ortoepice si de punctuatie corect e "odata". cu lipsa virgulelor e ambiguu. in proza era obligatoriu de scris ".. bolnav, odata, de lingoare", dar in poezie exista o mai mare libertate a autorului. am pritocit, ajutandu-mi colega, sute de poezii ale lui brumaru (volumul ce-l aveti deja disponibil si urmatoarele) si, oarecum maniac al virgulelor, m-a enervat, dar nu aveam ce face. se considera ca o licentza acceptabila absenta virgulelor. oricum cin eciteste poezie stie sa puna cezura unde ii e locul. dar astea-s maruntisuri. "pe fond", poezia are farmecul indicibil al lui francois villon la curtea veche. e emanatia unui spirit bogat, ludic, nostalgic (un soi de nostalgie a candorii pierdute), cu unromantism tinut in hatzurile autoironiei si chiar autoparodiei, una peste alta un spirit congener, tipic pentru binecuvantata noastra generatie. ii cer scuze pentrru lipsa de humor a comentariului meu. rim
pentru textul : Unde-s oare marile povesti? deEi da, Profetule. De data asta sunte (partial) de acord: Djamal este poet. In (si nu Im) - partial. Pentru ca dumneata zici ca nu sti daca e poezie. Iar eu zic chiar ca nu e.
pentru textul : Căruciorul dea) modul/stilul/contextul in care le-am scris, este bine definit, din punctul meu de vedere. ca nu gasesti liricul, e discutabil. poate eu am vazut liricul acelor strazi, monumente si flori. b) eu nu citesc ghidurile, prefer sa calatoresc; poate ca si in sudul Frantei ca si in Italia, soarele e stigmatizant uneori, fara a intra pe clisee. c) in ceea ce priveste manelele, aici e o problema. eu nu ascult si nici nu ma intereseaza. consideri ca ai o opinie autorizata in ceea ce le priveste, perfect. dar nu aici in textul meu.
pentru textul : Ruines de Rome depe langa melodia si toate celelalte in regula, m-a surprins jocul timpului, de fapt jocul cu si de-a timpul. l-ai plimbat, pe el, timpul, prin toate timpurile schimband dimensiunea exact cand nu lasai vreun semn ca ai s-o faci. da, stiu, nu pricepe nimeni nimic din ce am scris:)) la cat mai multe maini de zmeura!
pentru textul : Păreri de rău din altă lume denu „mă opresc”, ci „mă întorc”.
pentru textul : Postmodern: Ironia a murit! Trăiască Nostalgia?! denu știu dacă versurile finale aduc altceva, nici eu nu știu sârbă. poemul este bun, doar roșu un pic prea obsedant și acea mituire a meridianelor care mi se pare nepotrivită, derizorie.
pentru textul : vin prost de"eu...nu ştiu cât voi completa acest cazier, sunt oameni ca tine şi Calistrat Costin care îmi daţi încredere în ce scriu, nici nu ţin prea mult la recunoaşteri, sunt bătrână pentru asta."
pentru textul : Cristina Ștefan - Cazier Incomplet decristina ştefan, un om care munceşte literar, pentru binele altor oameni, este un om demn de toată admiraţia. un om, care munceşte întru artă, şi rău de-ar fi să fie, tot e mai bun decât unul care trece printr-o biserică apoi scuipă după colţ pe Dumnezeu.
eu crede în tine şi în talentul tău. nu trebuie să fii cea mai bună ci cât poţi tu să fii de bună. îţi împrumut sloganul meu cu mult drag:)
Paul Blaj este omul care ştie să facă un val să fie frumos.
Vă felicit!
bănuind că nu vorbești despre tine folosind pluralul majestății(mă refer strict la răspunsul tău), aștept comentatorii care să susțină valabilitatea formulării ideilor pe care le-ai expus în textul de mai sus, cu mare drag voi răspunde la fel de simplu atunci, intrând în polemică până atunci, dana banu(elian) îți spune simplu și direct că se aștepta la texte mai elaborate din partea ta, cu același respect,
pentru textul : analiza manifestului boierismului demă bucur să observ că textul ăsta nu a rămas total neobservat. ne mai citim
pentru textul : poem na(t)iv II deP.S. Nici versiunea pe CD, pe care o am acasa in Romania, nu mai poate fi accesata (s-a defectat CD-ul). Pe ea se gaseau ilustratii originale realizate pe calculator.
pentru textul : Reoarhitectura - arhitectul Popa Roman demulţam şi mulţam, Otilia, Silviu. fără alte cuvinte, înapoi la treabă.
pentru textul : transfigurare depe noi n-ar trebui să ne luăm prea în serios... :)
mulțumesc pentru feed-back, Ottilia.
pentru textul : trio decurat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
pentru textul : covrigi calzi dee plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)
ești sigur că „personajul” vorbește engleză? :)
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi decealaltă limbă e mai cunoscută...
N-am sa ascund faptul ca am apreciat intotdeauna scriitura ta, fara sa fi legat prietenii literare sau din spirit de fronda. Pentru mine textul nu este inovator ci in nota ta caracteristica. Sunt citeva metafore de efect, dar in acelasi timp se simte si o supradoza de lirism.
pentru textul : Scrisoare dePersonal, eu vad textul ca pe o scrisoare catre Grettel.
Ai putea schimba titlul: lucrurile, aşa cum sunt ele
pentru textul : lucrurile asa cum sunt depisicii - în loc de "unei pisici" ca să eviţi rima facilă mici / pisici
ultimele trei versuri - de lucrat, te repeţi, mai scoate din lucruri.
finalul sună bine, emoţionant chiar: iar dacă noi am fi mari și poezia asta ar suna diferit nu-i așa
un text despre care pot sa spun ca e slab fara sa am prea mari remuscari de le retoricele "se întemeiează pe faptul că" si "în falsitatea omenirii postmoderne" pina la banalitatea lui "și despre ce vrea să existe în Univers amorul" sau "și mâine tot ieri este nu există decât trecut" sau falsul ludic din "degetele mele au rămas prinse" sau "când mă iau în brațe" e cam greu sa gasesti poezie, fie ea chiar cu pretentii postmoderniste
pentru textul : Crepuscul dePagini