”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
chiar obraznic să te votezi pe tine în concurs chiar dacă, să presupunem, ai fi genial. cred însă că geniile nu participă la concursuri, e absurdă ideea în sine!
deci, chiar dacă nu a fost precizat lucrul acesta în regulamentul concursului, mi se pare la mintea cocoşului. în schimb, mi s-ar fi părut obligatorie votarea de către toţi participanţii la concurs pentru o evaluare cât mai reală.
da, un poem cintec, sensibil, ce-mi place in mod deosebit... mai ales, versurile:acestea au o paleta sentimentala de o nostalgie blinda, impacata cu tine insusi: "doar noaptea mai vii pe pămînt ca un vis fără somn prin vitralii te simt te alint mă privești iar eu sînt doar un sfînt de tablă și lut rătăcit printre cruci și pierdut de florii"...
Tare urat si nepoetic poem ai postat aici nicodime cu un titlul italienesc aiurea, o pastisa probabil dupa celebrul "vedere ferentari e poi puoi morire" al lui seneca copilu minune. Primele doua strofe aduc un anume fior sa-i zic asa, o tensiune in crescendo (desi atat de pline si ele de locuri comune ca o ilustrata de la muntele athos cu un calugar care ne face bezele) insa abia strofa a treia ruineaza pur si simplu poemul. Spune si tu: "Ia acest cuvant si.... "ia acest cuvant si baga-ti-l undeva" cam asa e tonul strofei respective care se incheie sclifosit cu "ingera sclifosita". Ar fi futil sa scrie oricne vreo parodie dupa aceasta strofa, ea se autoparodiaza. Iar recomandarea din final seamana mai degraba cu un indemn de tip religios sau sectant decat cu o poezie.. Eu cred ca poemul trebuie rescris, ideea de baza nu e rea... e poi puoi postare di novo ceva magare mai acatari decat aceasta produzione indoielnica. Dan te'Ali Gheri
adextrul adormi-n lucernă de-a stînga-i calul sforăia cu coada steag lăsat în bernă doliu pentru ochiul ce zăcea în sînga (calu)lui...scos de stînga ăluia mă rog, cu una dintre ele destul de greu de precizat dar cert e că-i scrisese-n stele să fie ăl mai șod din sat cu două stîngi... fatal bărbat (și-n paranteză revenind la cal al nostru om cu două stîngi își alinta sărmanul animal alint ce deveni fatal unuia din ochii lui ... nătîngi) cu stîng-ar fi cules lucerna cu stînga cea mai stîngă presupun că-n stînga ailaltă ținea strîns lanterna pe seară să vadă a-și scrie eterna poveste cu "din stanga răsar din stînga apun" ce să răsară și ce să apună? ăia doi sori, parcă-i greu de ghicit dar pînă cuvintele toate se-adună cu stînga apuc-un creion ascuțit și-o foaie cu stînga... implicit și mă apropii tiptil tiptil de geam să dau o geană-ntr-un mod ilicit sincer ce tot scrie acolo habar n-am nu pricep nica din scrisu-i stîlcit cînd un soare-i sus și altu' adormit
Virgil, eu când ți-am reproșat câte ceva a fost mereu pentru că am crezut în arta reproșului adresat de cel care reproșează celui talentat, un fel de artă a spadasinului care habar n-are să se dueleze și deci e menit să moară în duel, dar ce vorbesc eu aici? tu știi asta demult doar că te faci că plouă, uneori îți iese
Mariana, argumentația ta nu m-a convins deloc și știi de ce?
poate ne spui ce forma de poezie extrem orientala ai folosit aici. nu de alta dar criteriile formale ale acelor tipuri de literatura sint foarte stricte. le cunosti?
Mie mi-a placut poemul, are nerv. Se intinde cam mult pe subiect si asta e riscant, dar vad o revolta faina de tip 'laddite" stii ce-i aia ca si eu aproape am uitat cum se scrie dar promit ca mai uit pe toate alea si-ti zic daca nu gasesti singur. Cauta si tu frate, ca e din istoria bataliei omului cu masinile... Oricum ar fi e ok, am priceput ca lumea asta e plina de draguti. Andu
Daniel, de cand nu am mai auzit un sonet! apreciez creatiile cele realizate de un Maestru care experimenteaza un peisaj lipsit de prejudecati si complexe... superbe versurile "Nu te zorește gândul, când pe-afară a început ninsoarea de mușcată" imaginea e cu atat mai deosebita cu cat muscata este floarea mea preferata cu toate conotatiile ei populare...
poemul nu are un mesaj clar de sine statator; este o parte dintr-o, sa-i zicem, trilogie. poate citind si celelalte doua scrieri se intrevede un sens. multam' pentru comentariu..
am impresia că ai scris un pic mai mult decât ai vrut să zici...
mi-a plăcut însă structura discursului, are ritm, are pe vino-ncoa.
poemul merită rescris, scuturat de zorzoane
și schimbat finalul care e neinspirat, se vede că e încropit
În sfârșit, Vladimir a hotărât să părăsească ,,vocea” gravă ce rânduia și derula trăiri, intimismul supravegheat, ce nu le sustrăgea lucidității povestitorului. M-a mirat un pic amalgamul de timpuri folosit – inedită alegere în poeziile tale - , miza pe sinceritate, pe mărturisire, asumarea limbajului și a gestului fără teamă. Chiar dacă poezia capătă forță – pentru mine, evident – abia cu versul 5, chiar dacă prima comparație îmi pare căutată, forțând naturalețea mesajului, întâmpin cu bucurie implicarea și cum spuneam asumarea frustrării, a căutării unui refugiu emoțional. Deși textul rămâne recognoscibil ca manieră, este o izbucnire confesiv – compulsivă, frisonantă, pentru care ai prețuirea mea.
sincer şi eu mă aşteptam. Dar chiar nu este nicio problemă. Ştii de ce? pentru că o apreciază chiar cel care a câştigat concursul. Asta este o dovadă de fair-play din partea ta.
Încă o dată, felicitări pentru premiu şi sper să publici cât mai curând în volum!
un sonet cu un final superb: "Mă-mpart în două, jertfă, sub fulgerul amar: O jumătate humă și-o jumătate har." un sonet pe care continui să îl scrii cu evlavie și credință în Poezie, motiv pentru care eu iți mulțumesc.
sa inteleg ca acesta i replica consiliului? atit? frumos din partea dumneavoastra. o sa mă strădui să mă placeți din ce în ce mai mult, dar oricum nu voi răspunde la comentarii o vreme, mi-a pierit cheful.
Draga Virgile, pentru ale noastre "mind games" e suficienta o singura premisa, iar eu cand am spus ca tu te crezi destept si ne consideri pe noi ceilalti "prosti" (sau nu chiar atat de destepti ca tine) m-am referit la modul in care tu jonglezi cu orice iti vine la indemana (in cazul acesta cu etimologia unui cuvant, a duhni) pentru a iesi "basma curata". Acele versuri ale tale sunt jignitoare la adresa ortodocsilor orice ai zice si oricum ai argumenta, insa asta nu are prea mare importanta, iar eu oricum voi pierde aceasta disputa cu tine, insa nu de aceea o port...Tu oricum faci ce vrei pe acest site, este dreptul tau. Nu uita te rog insa ca asta nu iti da dreptate neaparat. Eu am o firma care produce 3 milioane de dolari pe an si chiar platesc 20 de oameni cu bani pe care poate altfel i-as baga in buzunar (daca i-as exploata, desigur). Dar am invatat cum sa-i respect si sa le dau binete dimineata. Tu mai ai inca un drum lung pana la acest lucru atat de simplu, sa-ti tai din nasul tau infumurat. Te rog sa nu ma intelegi gresit, la urma urmei fiecare face curat in curtea lui asa cum doreste. Insa "curtea" ta, acest site adica, ar trebui curatat, in opinia mea, din radacini, adica de tine Virgile asa ca mie nu-mi ramane altceva decat sa ma opresc din aceasta polemica. Voi scrie pe aici atat timp cat imi vei mai permite insa, incepand de maine, nu voi mai comenta nimic nicaieri si sper ca voi fi inteles. La urma urmei, ochiul stapanului ingrasa vita, dar ochiul tau e tare miop, Virgile, cu tot dragul ti-o spun Bobadil
ah, si inca ceva, trecand fugitiv peste comentarii, nu cred ca un asemenea text nu s eincadreaza in regulament, sunt altele care chiar sunt nepotrivite... again, queen
Va rog nu fiti rautaciosi in numele poeziei... asta e textul Alicei Drogoreanu plagiat involuntar de mine printr-o conjuctura ce are de-a face cu betia nu doar bahica (adica rau de tot). Ideile de clone etc sunt aberatii sau dorinta de balci. Eu am citit cu Alice la Deko acum vreo doi ani impreuna pe acelasi slot. Am si baut cafea impreuna. Cuiul trebuie batut in capul meu, nu in al ei. Mai putin expozitia aia de fotografie in care am crezut, am si sponsorizat-o cu niste bani dar nu s-a petrecut din motive. maybe next time money is a hit so don't give me that too goody goody bull shit Andu
ajunge omul la o dragoste de dragoste de dragoste de dragoste... la infinit, ca un cer de păsări, ca o horă imensă, ca o muză care ne îmbrăţişează pe toţi :)
şi dacă mai citesc o dată, că-mi place, se cheamă că poezia citită mai devreme e "veche de-acu"?! :)
Lea, sunt onorat de aprecieri și reverberarea unor lucruri pe care le-am dorit acolo în text. Când ai amintit de "cântecul nibelungilor", am tresărit. Nicolas, cred că "iarna din cer" e mai mult un anotim închipuit. Mă gândeam că din "tranșeele harfei", întrucât tranșeele artei cred că sunt mai onorante decât celelalte. Mulțumesc pentru trecere și semn.
încă un text pe care katya kelaro poate reușea să îl facă poezie. a preferat însă să se lăbărțeze în tot felul de giumbușlucuri de exprimare, folosind un limbaj tipic scriiturilor de prin anii '80. și e păcat, o spun cu toată inima, e păcat pentu că ar putea face poezie dar preferă lălăiala asta în care probabil ea se simte bine dar poezia nu e și n-a fost niciodată „un fel de a ne simți noi bine”, ci mai degrabă un fel de încorsetare, de autodisciplinare, cu scopul de a produce artă. și sînt convins că știe despre ce vorbesc. nu pot să cred că cineva care știe ce sînt rigorile artei muzicale poate să își imagineze că poezia este un fel de aruncare din asta neglijentă cu tot felul de ziceri și metafore și iar ziceri și iar abureli, numai de dragul auto-refularii. arta este exigență. și este posibil că aalizeei nu și-a exemplificat judecata dar sînt convins că katya știe că el are dreptate. altfel nici nu ar fideranjat-o cuvintele lui. există o diferență fundamentală între a face vocalize și a cînta „Norma” sau orice altă operă. textul de mai sus este o vocaliză, în cel mai bun caz. fiecare avem caiete cu crochiuri dar nu le punem pe aici drept poezie.
există apoi gafele penibile, de rigoare: chihlimbarul și ambra sînt absolut unul și același lucru. un pleonasm ridicol și vizibil.
apoi, nu se scrie „ging seng” ci ginseng. ar fi bine să consulți dicționarele cînd ai de gînd să folosești neologisme la care nu te pricepi. oamenii nu vor ține minte metaforele tale elucubrante ci mai degrabă gafele tale de vocabular. și nu le poți reproșa asta. și tu funcționezi la fel.
ce caută dacia felix acolo și toate celelalte bombasticisme?...
„eu? cine mai sunt în acest început de primăvară?
o boabă de mazăre într-un bol decorativ. încerc să trăiesc simplu.” - în principu nu mă deranjează confesionalismul, dar există undeva o linie fină între a te deschide și a epata. ferice de cei ce știu unde este această linie și nu o depășesc.
finalul cu swarovsky și sania și ziua a șaptea și versailles-ul - din nou un fel de magiun abracadabrant, un fel de vocaliză care o fi bună la încălzit vocea dar pe care în mod normal e ridicol să o audă spectatorii. părerea mea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
pentru textul : ... și au numit-o carte dechiar obraznic să te votezi pe tine în concurs chiar dacă, să presupunem, ai fi genial. cred însă că geniile nu participă la concursuri, e absurdă ideea în sine!
deci, chiar dacă nu a fost precizat lucrul acesta în regulamentul concursului, mi se pare la mintea cocoşului. în schimb, mi s-ar fi părut obligatorie votarea de către toţi participanţii la concurs pentru o evaluare cât mai reală.
părerea mea sinceră.
Virgil, ideea confirmării votului îmi aparţine.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” desalut, constantin și bine ai venit pe Hermeneia!
pentru textul : plecat să aduc înapoi căldura iarna dema bucur sa aud ca-l pomenesti pe Eugen Evu, a fost si unul din mentorii mei!
pentru textul : Pact deMulțumesc de sfaturi. Oricând e loc pentru mai bine! tincuta
pentru textul : Te țin în brațe deda, un poem cintec, sensibil, ce-mi place in mod deosebit... mai ales, versurile:acestea au o paleta sentimentala de o nostalgie blinda, impacata cu tine insusi: "doar noaptea mai vii pe pămînt ca un vis fără somn prin vitralii te simt te alint mă privești iar eu sînt doar un sfînt de tablă și lut rătăcit printre cruci și pierdut de florii"...
pentru textul : teofilia deTare urat si nepoetic poem ai postat aici nicodime cu un titlul italienesc aiurea, o pastisa probabil dupa celebrul "vedere ferentari e poi puoi morire" al lui seneca copilu minune. Primele doua strofe aduc un anume fior sa-i zic asa, o tensiune in crescendo (desi atat de pline si ele de locuri comune ca o ilustrata de la muntele athos cu un calugar care ne face bezele) insa abia strofa a treia ruineaza pur si simplu poemul. Spune si tu: "Ia acest cuvant si.... "ia acest cuvant si baga-ti-l undeva" cam asa e tonul strofei respective care se incheie sclifosit cu "ingera sclifosita". Ar fi futil sa scrie oricne vreo parodie dupa aceasta strofa, ea se autoparodiaza. Iar recomandarea din final seamana mai degraba cu un indemn de tip religios sau sectant decat cu o poezie.. Eu cred ca poemul trebuie rescris, ideea de baza nu e rea... e poi puoi postare di novo ceva magare mai acatari decat aceasta produzione indoielnica. Dan te'Ali Gheri
pentru textul : e poi vivere depoemul tau aer gust... gust de stafide, aș zice.
pentru textul : zădărnicie deadextrul adormi-n lucernă de-a stînga-i calul sforăia cu coada steag lăsat în bernă doliu pentru ochiul ce zăcea în sînga (calu)lui...scos de stînga ăluia mă rog, cu una dintre ele destul de greu de precizat dar cert e că-i scrisese-n stele să fie ăl mai șod din sat cu două stîngi... fatal bărbat (și-n paranteză revenind la cal al nostru om cu două stîngi își alinta sărmanul animal alint ce deveni fatal unuia din ochii lui ... nătîngi) cu stîng-ar fi cules lucerna cu stînga cea mai stîngă presupun că-n stînga ailaltă ținea strîns lanterna pe seară să vadă a-și scrie eterna poveste cu "din stanga răsar din stînga apun" ce să răsară și ce să apună? ăia doi sori, parcă-i greu de ghicit dar pînă cuvintele toate se-adună cu stînga apuc-un creion ascuțit și-o foaie cu stînga... implicit și mă apropii tiptil tiptil de geam să dau o geană-ntr-un mod ilicit sincer ce tot scrie acolo habar n-am nu pricep nica din scrisu-i stîlcit cînd un soare-i sus și altu' adormit
pentru textul : două mâini deAm un mare neajuns. Două chiar. Nu am talent. Poemele mele încep mai mereu de jos în sus, de unde și eventualele dezechilibre :).
pentru textul : despre crocodili deVirgil, eu când ți-am reproșat câte ceva a fost mereu pentru că am crezut în arta reproșului adresat de cel care reproșează celui talentat, un fel de artă a spadasinului care habar n-are să se dueleze și deci e menit să moară în duel, dar ce vorbesc eu aici? tu știi asta demult doar că te faci că plouă, uneori îți iese
pentru textul : 100% safe deMariana, argumentația ta nu m-a convins deloc și știi de ce?
Mi-a placut ideea cu craii de la rasarit, chiar daca unii s-au mutat mai la apus...
pentru textul : trei crai de la răsărit deCa intotdeauna, geniala grafica!
Auguri
poate ne spui ce forma de poezie extrem orientala ai folosit aici. nu de alta dar criteriile formale ale acelor tipuri de literatura sint foarte stricte. le cunosti?
pentru textul : ascultând ploaia deMie mi-a placut poemul, are nerv. Se intinde cam mult pe subiect si asta e riscant, dar vad o revolta faina de tip 'laddite" stii ce-i aia ca si eu aproape am uitat cum se scrie dar promit ca mai uit pe toate alea si-ti zic daca nu gasesti singur. Cauta si tu frate, ca e din istoria bataliei omului cu masinile... Oricum ar fi e ok, am priceput ca lumea asta e plina de draguti. Andu
pentru textul : Acceleratoru’ de mormoloci deDaniel, de cand nu am mai auzit un sonet! apreciez creatiile cele realizate de un Maestru care experimenteaza un peisaj lipsit de prejudecati si complexe... superbe versurile "Nu te zorește gândul, când pe-afară a început ninsoarea de mușcată" imaginea e cu atat mai deosebita cu cat muscata este floarea mea preferata cu toate conotatiile ei populare...
pentru textul : Dezbracă-te, femeie! depoemul nu are un mesaj clar de sine statator; este o parte dintr-o, sa-i zicem, trilogie. poate citind si celelalte doua scrieri se intrevede un sens. multam' pentru comentariu..
pentru textul : trei cinci opt deNu ştiu cât de mult sau cât de puţin fac parte, deocamdată, din acest curent.
Un lucru il ştiu cu sigurantă, mă bucură semnul lăsat.
Propun să ne tutuim
pentru textul : X deDe acord?
am impresia că ai scris un pic mai mult decât ai vrut să zici...
pentru textul : echinox fără peron pe partea dreaptă demi-a plăcut însă structura discursului, are ritm, are pe vino-ncoa.
poemul merită rescris, scuturat de zorzoane
și schimbat finalul care e neinspirat, se vede că e încropit
Eu cred că ai vrut să scrii proză şi ai dat de prea multe ori "enter".
pentru textul : de la 29 la 30 deChiar nu sesizezi lucrurile astea?
Altfel, numai de bine.
În sfârșit, Vladimir a hotărât să părăsească ,,vocea” gravă ce rânduia și derula trăiri, intimismul supravegheat, ce nu le sustrăgea lucidității povestitorului. M-a mirat un pic amalgamul de timpuri folosit – inedită alegere în poeziile tale - , miza pe sinceritate, pe mărturisire, asumarea limbajului și a gestului fără teamă. Chiar dacă poezia capătă forță – pentru mine, evident – abia cu versul 5, chiar dacă prima comparație îmi pare căutată, forțând naturalețea mesajului, întâmpin cu bucurie implicarea și cum spuneam asumarea frustrării, a căutării unui refugiu emoțional. Deși textul rămâne recognoscibil ca manieră, este o izbucnire confesiv – compulsivă, frisonantă, pentru care ai prețuirea mea.
pentru textul : Întâlnire desincer şi eu mă aşteptam. Dar chiar nu este nicio problemă. Ştii de ce? pentru că o apreciază chiar cel care a câştigat concursul. Asta este o dovadă de fair-play din partea ta.
Încă o dată, felicitări pentru premiu şi sper să publici cât mai curând în volum!
pentru textul : legenda omului-sandwich deun sonet cu un final superb: "Mă-mpart în două, jertfă, sub fulgerul amar: O jumătate humă și-o jumătate har." un sonet pe care continui să îl scrii cu evlavie și credință în Poezie, motiv pentru care eu iți mulțumesc.
pentru textul : Sonet 140 desa inteleg ca acesta i replica consiliului? atit? frumos din partea dumneavoastra. o sa mă strădui să mă placeți din ce în ce mai mult, dar oricum nu voi răspunde la comentarii o vreme, mi-a pierit cheful.
pentru textul : opi deDraga Virgile, pentru ale noastre "mind games" e suficienta o singura premisa, iar eu cand am spus ca tu te crezi destept si ne consideri pe noi ceilalti "prosti" (sau nu chiar atat de destepti ca tine) m-am referit la modul in care tu jonglezi cu orice iti vine la indemana (in cazul acesta cu etimologia unui cuvant, a duhni) pentru a iesi "basma curata". Acele versuri ale tale sunt jignitoare la adresa ortodocsilor orice ai zice si oricum ai argumenta, insa asta nu are prea mare importanta, iar eu oricum voi pierde aceasta disputa cu tine, insa nu de aceea o port...Tu oricum faci ce vrei pe acest site, este dreptul tau. Nu uita te rog insa ca asta nu iti da dreptate neaparat. Eu am o firma care produce 3 milioane de dolari pe an si chiar platesc 20 de oameni cu bani pe care poate altfel i-as baga in buzunar (daca i-as exploata, desigur). Dar am invatat cum sa-i respect si sa le dau binete dimineata. Tu mai ai inca un drum lung pana la acest lucru atat de simplu, sa-ti tai din nasul tau infumurat. Te rog sa nu ma intelegi gresit, la urma urmei fiecare face curat in curtea lui asa cum doreste. Insa "curtea" ta, acest site adica, ar trebui curatat, in opinia mea, din radacini, adica de tine Virgile asa ca mie nu-mi ramane altceva decat sa ma opresc din aceasta polemica. Voi scrie pe aici atat timp cat imi vei mai permite insa, incepand de maine, nu voi mai comenta nimic nicaieri si sper ca voi fi inteles. La urma urmei, ochiul stapanului ingrasa vita, dar ochiul tau e tare miop, Virgile, cu tot dragul ti-o spun Bobadil
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I deah, si inca ceva, trecand fugitiv peste comentarii, nu cred ca un asemenea text nu s eincadreaza in regulament, sunt altele care chiar sunt nepotrivite... again, queen
pentru textul : Gând de vecernie deVa rog nu fiti rautaciosi in numele poeziei... asta e textul Alicei Drogoreanu plagiat involuntar de mine printr-o conjuctura ce are de-a face cu betia nu doar bahica (adica rau de tot). Ideile de clone etc sunt aberatii sau dorinta de balci. Eu am citit cu Alice la Deko acum vreo doi ani impreuna pe acelasi slot. Am si baut cafea impreuna. Cuiul trebuie batut in capul meu, nu in al ei. Mai putin expozitia aia de fotografie in care am crezut, am si sponsorizat-o cu niste bani dar nu s-a petrecut din motive. maybe next time money is a hit so don't give me that too goody goody bull shit Andu
pentru textul : kreițerova sonata deajunge omul la o dragoste de dragoste de dragoste de dragoste... la infinit, ca un cer de păsări, ca o horă imensă, ca o muză care ne îmbrăţişează pe toţi :)
şi dacă mai citesc o dată, că-mi place, se cheamă că poezia citită mai devreme e "veche de-acu"?! :)
pentru textul : poezie veche de-acu deLea, sunt onorat de aprecieri și reverberarea unor lucruri pe care le-am dorit acolo în text. Când ai amintit de "cântecul nibelungilor", am tresărit. Nicolas, cred că "iarna din cer" e mai mult un anotim închipuit. Mă gândeam că din "tranșeele harfei", întrucât tranșeele artei cred că sunt mai onorante decât celelalte. Mulțumesc pentru trecere și semn.
pentru textul : Citadela deîncă un text pe care katya kelaro poate reușea să îl facă poezie. a preferat însă să se lăbărțeze în tot felul de giumbușlucuri de exprimare, folosind un limbaj tipic scriiturilor de prin anii '80. și e păcat, o spun cu toată inima, e păcat pentu că ar putea face poezie dar preferă lălăiala asta în care probabil ea se simte bine dar poezia nu e și n-a fost niciodată „un fel de a ne simți noi bine”, ci mai degrabă un fel de încorsetare, de autodisciplinare, cu scopul de a produce artă. și sînt convins că știe despre ce vorbesc. nu pot să cred că cineva care știe ce sînt rigorile artei muzicale poate să își imagineze că poezia este un fel de aruncare din asta neglijentă cu tot felul de ziceri și metafore și iar ziceri și iar abureli, numai de dragul auto-refularii. arta este exigență. și este posibil că aalizeei nu și-a exemplificat judecata dar sînt convins că katya știe că el are dreptate. altfel nici nu ar fideranjat-o cuvintele lui. există o diferență fundamentală între a face vocalize și a cînta „Norma” sau orice altă operă. textul de mai sus este o vocaliză, în cel mai bun caz. fiecare avem caiete cu crochiuri dar nu le punem pe aici drept poezie.
pentru textul : lullaby pentru candelabre deexistă apoi gafele penibile, de rigoare: chihlimbarul și ambra sînt absolut unul și același lucru. un pleonasm ridicol și vizibil.
apoi, nu se scrie „ging seng” ci ginseng. ar fi bine să consulți dicționarele cînd ai de gînd să folosești neologisme la care nu te pricepi. oamenii nu vor ține minte metaforele tale elucubrante ci mai degrabă gafele tale de vocabular. și nu le poți reproșa asta. și tu funcționezi la fel.
ce caută dacia felix acolo și toate celelalte bombasticisme?...
„eu? cine mai sunt în acest început de primăvară?
o boabă de mazăre într-un bol decorativ. încerc să trăiesc simplu.” - în principu nu mă deranjează confesionalismul, dar există undeva o linie fină între a te deschide și a epata. ferice de cei ce știu unde este această linie și nu o depășesc.
finalul cu swarovsky și sania și ziua a șaptea și versailles-ul - din nou un fel de magiun abracadabrant, un fel de vocaliză care o fi bună la încălzit vocea dar pe care în mod normal e ridicol să o audă spectatorii. părerea mea.
Cailean, îți mulțumesc pentru însemnarea textului și a diferitelor forme de exprimare de aici.
pentru textul : if you go away dePagini