Cum ajung la un calculator, am sa - l refac. E asa din word, desi era spatiat la un rand, ceva n- a iesit ca de obicei.
Sincer, nu mi- e mila , decat un pic, doar ca si eu sunt la fel tine, asa , ca utilizator de internet. :))
text foarte slab. misterul este de ce ti-au trebuit trei strofe ca sa nu spui aproape nimic. nimic dincolo de ceea ce s-a mai spus, se stie sau s-a mai scris. mai bine scrii 5 rinduri dar scrii ceva ce este (sau contine) poezie. altfel este zadarnic (ca sa folosesc un semi-arhaism).
Alma dacă tot "asta e și cu asta defilăm" cel puțin să o luăm la mișto, să o poreclim, să ne "vădim cuvioasa hapreciere" ...cred eu. tu vi și spui că e ironie destulă în poem, titlul ar trebui să fie mai serios? sau poate neutru, uite mă gîndeam la titlul " cotele apelor Dunării"...:) ce zici? acuma serios: Nu se poate numi serios un poem care persiflează stupiditatea numită burghezie. Din varii motive, nu doar în ideea că e grav și trebuiesc luate măsuri serioase de schimbare, io sunt convins că aiureala asta trebuie să se schimbe singură nu am ambiții de reformator, de politician care le știe pe toate, nu pot decît să rîd și să trec peste aceste erori șo orori care atît de human est...:) a ...că rîsul pare ieftin și scumpa de serioșenie dă mai bine în peisaj nu mă afectează cu nimic, prefer să fiu "ieftin" cînd toate se "scumpesc" atît de amuzant de cretin și așa mai departe...:) Cu mulțumiri pentru intervenție și apreciere, surprins plăcut (nu mă așteptam, serios) și foarte amical, george cel asztalos
îmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
Poemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus
sigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
Marian Ghilea, fireste, ai facut o comparatie corecta. Dar...citeste "Bocitorii.Asteptatorul" si dupa aceea poate mai vorbim despre tiraje si valori. Adriana
Nu gresesti, Oriana. Femeile, ca intotdeauna, au dreptate. Numai ca, acum, "metafizica" mea - dar si a altora - este complet data peste cap de Deleuze in care, de ceva timp, am intrat dar ma tine, inca, pe loc. Nu pentru mult timp. Tipul umbla, printre altele si la oarece topologie. Este destul de greu de asimilat. Din motivul asta nici nu prea s-a scris, in mod pertinent, despre el. caci cine a scris - si sunt o gramada - am impresia ca n-au prea inteles ce vrea el. Interesant este ca D. se apuca sa dea complet peste cap "identitatea". Si, iti dai seama, pe "metafizicienii de meserie" asta ii cam arde la lingurica. Multam pentru atentia pe care mi-ai dat-o. Sixtus
am luat candva la Caransebes un premiu important dar nu stiam exact cine mi l-a dat...
recunosc ca nici acum nu stiu :)
poate intri pe mess si-mi spui mai multe... cat despre scris, "binele" ala e tot atat de relativ,
ca toate celelalte lucruri din lumea asta.
am citit și conotativ și denotativ textul și pot spune că am rezonat plăcut în ambele modalități. este proaspăt, fluent, cu un ochi trist cu altul luminos ca unele mirese. pe scurt: frumos. merită de aceea semnul meu de apreciere cu drag. evidențiez acest fragment:
"cu un gest tragic ea își scotea ceasul vechi
îl privea lung strigam nu nu se poate
acum o să spună că e o amintire lăsată de nu știu ce tată
care a trebuit să plece neapărat la alta
iar ceasul ăla ar trebui agățat la gât într-o parte
chiar deasupra inimii
în spatele meu era când veselă când preocupată
cu sfâșierea vreunui bilet
opream degeaba cu cincizeci de metri înaintea ultimei stații
trei doi unu și autobuzul nu mai răspundea la comenzi
pedala moartă se ascundea rușinată sub pantof
volanul devenea moale ca un covrig însiropat
ascultă spunea ea în fiecare miercuri
și prin urechea dreaptă îmi dăruia tic-tacul "
amuzant răspunsul tău mădălina. pentru că biblia se ocupă de fapt de o grămadă de lucruri „lumești” (cum le numești tu) în timp ce probabil toate lucrurile din lume sînt în esența lor biblice.
nu este ușor să pui în poezie sentimente reale. de durere. fără să aluneci în banal sau clișeistic. Djamal scrie deja destul de bine și admir în acest text capacitatea de a fi reținut, laconic... textul de mai sus se termină (din punct de vedere artistic) în modul cel mai clasic cu putință, precum un capitel dintr-un templu grecesc în ruină. felicitări. și empatie cu tragedia poporului tău.
textul e frumos. eu il privesc aproape ca pe o interesanta varianta de hai ku (sau alta poezie de sorginte asiatica). totusi "miscate" si "gerunziu" din titlu nu sint oarecum redundante? ultima "strofa" mi se pare putin cam ca strica armonia intregului. trebuie oare sa fim tot timpul "religiosi"?
Și eu am râs amintindu-mi sceneta respectivă, apoi imediat am plâns pentru că Silvia îl dă pe Omar Khayyam la crez artistic... cam la asta mă refeream eu când ziceam despre 'ridicarea nivelului'... așa-i Virgil, asta nu se poate face la comandă, câtă vreme ființe ca Silvia și apoi mai vine și altul pe care ar trebui să îl respect și pică în asemenea gheene ale gândirii, la urma urmei urmei aici ce e? un site de literatură sau un sanatoriu de reabilitare în care scriem poezii tâmpite și dovedim că suntem perfect treji??
În rest îmi place să ma las făcut pe ocară pe aici de oameni care habar nu au nici nici cine sunt nici ce fac... nu-mi pasă, lor însă ar trebui să le pese pentru că de fapt ei se fac de râs acolo unde se râde mai tare, pentru că se râde la urmă.
Cât privește 'creațiile mele' pentru că a fost făcută o referire aici, nu am mai scris ceva nou de vreo doi ani, deocamdată mă concentrez asupra volumului pe care îl voi publica probabil cândva la începutul verii, el conține ceea ce a fost perioada acelei minunate agore poetice (2004-2007, Virgil sigur ți-o amintești) și care mi-a marcat începuturile literare. Probabil va fi o trilogie, dar nu vreau sa dezvălui mai mult acum. În rest, revin la ideea de bază, anume cât de mult mi-ar plăcea să văd cum se ridică nivelul calitativ al postărilor literare aici pe Hermeneia, un site care înseamnă foarte mult pentru mine. Și să nu mai văd intevenții cretine (scuzați termenul dar nu găsesc un sinonim mai simpatic) care mă 'suspectează' că aș fi altcineva. Cine are dubii să pună mâna pe telefon, am mai spus asta.
Lucian – multumesc pentru cadrul acesta viu:) trecerile tale pe aici ma bucura! Cami - pentru sentimente comune si nu numai, iti multumesc... iar despre „tarziu”, sunt sigura ca el nu exista:)
cuceritor, sincer si la obiect. un final de zile mari "pe strada doar timpul mai vorbeste cu tine de una de alta in rest nimeni nu te mai tine minte" as elimina la strofa a doua ultimul vers, e prea explicativ iar precedentul "ca sa existe unele lucruri nu trebuie sa vorbeasca" este atat de mult... este ceea ce poezia face atunci cand e poezie, neaga. neaga evidentul, si la o adica, neaga si scripturile... poetic. multumesc pentru lectura emi si o penita de apreciere de la mine. P.S. am citit seria cu kenny dar vezi asta e dezavantajul publicarii pe net only... un cititor nu stie niciodata daca nu cumva i-a scapat ceva...
Mariana, apreciez mult că vezi prin poem și îți mulțumesc frumos. Cu toții ne construim moartea acceptând existența cotidiană și inconștient ne-o amânăm mințindu-ne că mai avem de trăit. Colectăm acea tăcere de timpuriu. Trecerea ta este ca a unei ploii de sfârșit de vară ce mă surprinde îndrăgostit, pustiit și melancolic. E o ploaie caldă:)
Marga, finețea ta sfideaza legile gravitației, mulțumesc!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Da, as vrea sa subliniez inca o data ca e de preferat ca fiecare sa isi ajusteze pozele si sa isi editeze profilul
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile deCum ajung la un calculator, am sa - l refac. E asa din word, desi era spatiat la un rand, ceva n- a iesit ca de obicei.
pentru textul : construct deSincer, nu mi- e mila , decat un pic, doar ca si eu sunt la fel tine, asa , ca utilizator de internet. :))
text foarte slab. misterul este de ce ti-au trebuit trei strofe ca sa nu spui aproape nimic. nimic dincolo de ceea ce s-a mai spus, se stie sau s-a mai scris. mai bine scrii 5 rinduri dar scrii ceva ce este (sau contine) poezie. altfel este zadarnic (ca sa folosesc un semi-arhaism).
pentru textul : Rugă de Crăciun deAlma dacă tot "asta e și cu asta defilăm" cel puțin să o luăm la mișto, să o poreclim, să ne "vădim cuvioasa hapreciere" ...cred eu. tu vi și spui că e ironie destulă în poem, titlul ar trebui să fie mai serios? sau poate neutru, uite mă gîndeam la titlul " cotele apelor Dunării"...:) ce zici? acuma serios: Nu se poate numi serios un poem care persiflează stupiditatea numită burghezie. Din varii motive, nu doar în ideea că e grav și trebuiesc luate măsuri serioase de schimbare, io sunt convins că aiureala asta trebuie să se schimbe singură nu am ambiții de reformator, de politician care le știe pe toate, nu pot decît să rîd și să trec peste aceste erori șo orori care atît de human est...:) a ...că rîsul pare ieftin și scumpa de serioșenie dă mai bine în peisaj nu mă afectează cu nimic, prefer să fiu "ieftin" cînd toate se "scumpesc" atît de amuzant de cretin și așa mai departe...:) Cu mulțumiri pentru intervenție și apreciere, surprins plăcut (nu mă așteptam, serios) și foarte amical, george cel asztalos
pentru textul : Poem intravilan deda, foaret fain.
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 decongrats si la mai multe
Si daca nu ne gandim, s-ar putea sa devenim niste cyborgi, hibrizi programati. Asa, ca-i mai bine sa ramanem, ganditori...
pentru textul : Când fac dragoste deCu respect, Iuri.
ce pot sa zic adriana? unul din cele mai bune texte ale tale!
pentru textul : pe marginea patului nu cresc poezii debravos! bis! bis!
Paște fericit!
îmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
pentru textul : dimineți kafkiene I dePoemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus
pentru textul : concert fără orchestră și pian desigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
pentru textul : Ai venit deE frumoasă viziunea aceasta... să vezi în cât de multe feluri poți să fii fericit.
pentru textul : fericirea I deMarian Ghilea, fireste, ai facut o comparatie corecta. Dar...citeste "Bocitorii.Asteptatorul" si dupa aceea poate mai vorbim despre tiraje si valori. Adriana
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș deNu gresesti, Oriana. Femeile, ca intotdeauna, au dreptate. Numai ca, acum, "metafizica" mea - dar si a altora - este complet data peste cap de Deleuze in care, de ceva timp, am intrat dar ma tine, inca, pe loc. Nu pentru mult timp. Tipul umbla, printre altele si la oarece topologie. Este destul de greu de asimilat. Din motivul asta nici nu prea s-a scris, in mod pertinent, despre el. caci cine a scris - si sunt o gramada - am impresia ca n-au prea inteles ce vrea el. Interesant este ca D. se apuca sa dea complet peste cap "identitatea". Si, iti dai seama, pe "metafizicienii de meserie" asta ii cam arde la lingurica. Multam pentru atentia pe care mi-ai dat-o. Sixtus
pentru textul : La rădăcină deam luat candva la Caransebes un premiu important dar nu stiam exact cine mi l-a dat...
pentru textul : despre poem derecunosc ca nici acum nu stiu :)
poate intri pe mess si-mi spui mai multe... cat despre scris, "binele" ala e tot atat de relativ,
ca toate celelalte lucruri din lumea asta.
text care începe sudo-sapiențist și se încheie într-o metaforă confuză
pentru textul : deşertăciune de:)
pentru textul : euforie muribundă deam citit și conotativ și denotativ textul și pot spune că am rezonat plăcut în ambele modalități. este proaspăt, fluent, cu un ochi trist cu altul luminos ca unele mirese. pe scurt: frumos. merită de aceea semnul meu de apreciere cu drag. evidențiez acest fragment:
"cu un gest tragic ea își scotea ceasul vechi
pentru textul : stare de miercuri deîl privea lung strigam nu nu se poate
acum o să spună că e o amintire lăsată de nu știu ce tată
care a trebuit să plece neapărat la alta
iar ceasul ăla ar trebui agățat la gât într-o parte
chiar deasupra inimii
în spatele meu era când veselă când preocupată
cu sfâșierea vreunui bilet
opream degeaba cu cincizeci de metri înaintea ultimei stații
trei doi unu și autobuzul nu mai răspundea la comenzi
pedala moartă se ascundea rușinată sub pantof
volanul devenea moale ca un covrig însiropat
ascultă spunea ea în fiecare miercuri
și prin urechea dreaptă îmi dăruia tic-tacul "
am notat, Adrian. mulțumesc
pentru textul : călătorii.cioburi.zile deamuzant răspunsul tău mădălina. pentru că biblia se ocupă de fapt de o grămadă de lucruri „lumești” (cum le numești tu) în timp ce probabil toate lucrurile din lume sînt în esența lor biblice.
pentru textul : om! deinca astept raspuns la intrebarea: Unde este aici poezia?
pentru textul : I have a dream deerată - minime; interveni
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete denu este ușor să pui în poezie sentimente reale. de durere. fără să aluneci în banal sau clișeistic. Djamal scrie deja destul de bine și admir în acest text capacitatea de a fi reținut, laconic... textul de mai sus se termină (din punct de vedere artistic) în modul cel mai clasic cu putință, precum un capitel dintr-un templu grecesc în ruină. felicitări. și empatie cu tragedia poporului tău.
pentru textul : voiaj detextul e frumos. eu il privesc aproape ca pe o interesanta varianta de hai ku (sau alta poezie de sorginte asiatica). totusi "miscate" si "gerunziu" din titlu nu sint oarecum redundante? ultima "strofa" mi se pare putin cam ca strica armonia intregului. trebuie oare sa fim tot timpul "religiosi"?
pentru textul : fotografii în alb și gerunziu defrancisc, multumesc de sfat! am sa tin cont de el. promit!
pentru textul : Invitație deNu inteleg ce se intimpla cu editarea. Este iesit totul din pagina.
pentru textul : De dragoste deȘi eu am râs amintindu-mi sceneta respectivă, apoi imediat am plâns pentru că Silvia îl dă pe Omar Khayyam la crez artistic... cam la asta mă refeream eu când ziceam despre 'ridicarea nivelului'... așa-i Virgil, asta nu se poate face la comandă, câtă vreme ființe ca Silvia și apoi mai vine și altul pe care ar trebui să îl respect și pică în asemenea gheene ale gândirii, la urma urmei urmei aici ce e? un site de literatură sau un sanatoriu de reabilitare în care scriem poezii tâmpite și dovedim că suntem perfect treji??
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deÎn rest îmi place să ma las făcut pe ocară pe aici de oameni care habar nu au nici nici cine sunt nici ce fac... nu-mi pasă, lor însă ar trebui să le pese pentru că de fapt ei se fac de râs acolo unde se râde mai tare, pentru că se râde la urmă.
Cât privește 'creațiile mele' pentru că a fost făcută o referire aici, nu am mai scris ceva nou de vreo doi ani, deocamdată mă concentrez asupra volumului pe care îl voi publica probabil cândva la începutul verii, el conține ceea ce a fost perioada acelei minunate agore poetice (2004-2007, Virgil sigur ți-o amintești) și care mi-a marcat începuturile literare. Probabil va fi o trilogie, dar nu vreau sa dezvălui mai mult acum. În rest, revin la ideea de bază, anume cât de mult mi-ar plăcea să văd cum se ridică nivelul calitativ al postărilor literare aici pe Hermeneia, un site care înseamnă foarte mult pentru mine. Și să nu mai văd intevenții cretine (scuzați termenul dar nu găsesc un sinonim mai simpatic) care mă 'suspectează' că aș fi altcineva. Cine are dubii să pună mâna pe telefon, am mai spus asta.
Ionel, studiem posibilitatea promovării contului tău ca și autor Hermeneia dar îți recomandăm deocamdată să respecți prevederile regulamentului.
pentru textul : Moș Ghiță, Veteranul deLucian – multumesc pentru cadrul acesta viu:) trecerile tale pe aici ma bucura! Cami - pentru sentimente comune si nu numai, iti multumesc... iar despre „tarziu”, sunt sigura ca el nu exista:)
pentru textul : memento decuceritor, sincer si la obiect. un final de zile mari "pe strada doar timpul mai vorbeste cu tine de una de alta in rest nimeni nu te mai tine minte" as elimina la strofa a doua ultimul vers, e prea explicativ iar precedentul "ca sa existe unele lucruri nu trebuie sa vorbeasca" este atat de mult... este ceea ce poezia face atunci cand e poezie, neaga. neaga evidentul, si la o adica, neaga si scripturile... poetic. multumesc pentru lectura emi si o penita de apreciere de la mine. P.S. am citit seria cu kenny dar vezi asta e dezavantajul publicarii pe net only... un cititor nu stie niciodata daca nu cumva i-a scapat ceva...
pentru textul : lonesome deMariana, apreciez mult că vezi prin poem și îți mulțumesc frumos. Cu toții ne construim moartea acceptând existența cotidiană și inconștient ne-o amânăm mințindu-ne că mai avem de trăit. Colectăm acea tăcere de timpuriu. Trecerea ta este ca a unei ploii de sfârșit de vară ce mă surprinde îndrăgostit, pustiit și melancolic. E o ploaie caldă:)
Marga, finețea ta sfideaza legile gravitației, mulțumesc!
pentru textul : mă izbesc ritmic de bufoni dePagini