Marius Dragoș, aș vrea să pot să te încurajez și eu cum a făcut Profetul. Sigur că este un text enigmatic, aș spune aproape la fel de enigmatic ca PROSTIA, care pentru mine produce cele mai indescifrabile enigme de când mă știu viu. Dacă ai cea mai vagă intenție să așterni negru pe alb cuvinte pe care să spui apoi că sunt ale tale, îți recomand cu toată prietenia să aprofundezi mai mult, mult mai mult acest proces.
Ce ai postat deocamdată aici pe site este rubbish.
Cu drag,
Andu
Virgil, hierofaniile nu sant limitate in plan temporal. il transced, pur si simplu. asa cred... de aceea sfarsitul care nu este. da, si eu sunt mai multumita de forma asta.
ce e drept, textul l-am scris acu vreo 10 ani, poate mai bine. Dar ţin la el, de aceea l-am postat aici. Şi da, există o conştiinţă cosmică, ea se găseşte în toate.
Voilla cum se adevereste proverbul ala cu facerea de bine...adica ce anume-ti strica tie poezia? Luna aia care-i in plus sau pe margine? In mod normal si firesc luna se pregateste sa apara dupa ora sase. si faptul ca te intorci acasa e numai un indemn sa innebunesti fix la ora aia. Luna fiind un simbol.Pe luna plina oamenii lupi isi schimba infatisarea si ies la atac ( era sa spun pascut) nu poti sa te apuci, sa innebunesti asa, fara nici un pretex.Ai inteles?
nu prea pricep observatiile tale. mie personal textul mi se pare destul de normal. nu vad necesitatea modificarilor sugerate de tine. si nu inteleg de ce "desigur". poate pentru tine "desigur" dar nu din punctul meu de vedere.
am citit textul si mi-a placut. in special atmosfera creata, modul nostalgic de raportare la o dragoste la limita, de ce nu imposibila. pt ca cel mai greu e sa te iubesti pe tine. si nu o poti face decat devorandu-te. asta poate fi, recunosc, si ura. una peste alta, e o forma de a te lua in stapanire, de a ajunge la tine. iar in doi e ok. pt ca mai usor musti din altul, decat din tine.
mi se pare ca problema e undeva la final, unde fie se vrea "cu poanta" fie exista o alta intentie. Mie insa mi s-a parut oarecum succint-asbscons. Cred ca ar fi putut sa fie mai bine. Just my two pence opinion.
E o poezie scrisă cu inspirație lirică. De aceea m-am referit exact la acea muză, a cărei legendă, după cum se vede, o știi. Cred că uneori și zeii se hrănesc de la oameni. De fapt, mai ales ei! Și bine, se poate lectura și altfel poezia ta, ca o scrisoare ce i-ai trimis-o unei femei pe care o iubești. Se poate și așa. Mie îmi plac ambele interpretări. Și, îmi place la nebunie, minciuna din text "ce nu mă intresează este dragostea"!
vladimir, fireste, sunt bucuros sa te vad aici. cand scris-am textul nu stiam cum il voi incheia, insa, am scris cu fruntea sus si cu increderea ca un dumnezeu (al barbatilor sau al femeilor) imi va da raspunsul. in loc de gugustiuci as fi pus turturele, dar aruncand Dumnezeu cu zarul (celalalt Dumnezeu) cazu pe gugustiuci. prietenii adevarati stiu de ce. multumesc. te mai astept.
Cristi, nimeni, dar absolut nimeni, nu goneste pe nimeni de aici. cel putin atita timp cit ma ocup eu de hermeneia. dar motivul avertizarii este cel pe care l-ai mentionat. si nu functioneaza aici sisteme cu acumulari ca si minutele la celular.
Era o posibilă explicaţie, Virgil, nu un argument. Un argument nu începe cu "cred", aşa cum am început eu primul com. Şi, după cum, cred, se poate înţelege din încheierea mea, bineînţeles că nici eu nu agreez asemenea construcţii... dar nu din motivul că limba română s-ar îmbogăţi astfel prea repede, ci din altele pe care, poate, le vom discuta altădată.
test de paternitate... al Uitării între somn și veghe, Mădălina face echilibristică pe linia visului. dar și visele vin înapoi și a sosit vremea sângelui. ca într-un ritual de exorcizare, femeile-umbră ies din ea și crede că a sosit momentul ca binele-răul, da-ul nu-ul să se transforme în două puncte. bănuiesc că este vorba de o nevoie de autocontrol și nu numai... fără exteriorizări de sentimente Mădălina are putere să-și țină "mâinile pe umerii unui copil". Mi-e greu să cred că poate fi adevărat, e doar un exercițiu de purtare a unor măști... ale indiferenței... plăcut.ok
cei „loviti fara mila”, sunt cei care trec prin toate incercarile iadului inainte de a ajunge la ei insisi, inainte de a ajunge la adevar... deci ei sunt de fapt cei puternici, nu? iar cei puternici, sunt in maretia lor precum o piramida, inutil de grandioasa, dar tot un mormant... in alta ordine insa, „ruga” aceasta, poate acoperi glasul tacerii ce acopera cu nisip si pietre... imi place cum scrii, te citesc si invat:)
Mie mi se pare un text bun, dar mie se par in plus chiar "duhurile". Adica gradina se lipise...inteleg, spatiile adanci ce... inteleg...dar de ce inconjurau duhurile... asta nu mai inteleg. Nu vad rostul ! Eu as inlocui duhurile cu altceva. Doar o parere... Ialin
acerst poem este strabatut de un limbaj interior care anuleaza limbajul exterior si spus, afirmat. verbele prin insasi functia lor motorie antreneaza interiorul sentimentului si al fiintei. remarc aceasta metamorfza a ta, acest poem m-a impresionat ca niciodata. totul se vede altfel de la fereastra camerei lui, mai ales tu esti alta. te asezi intr-un context in care te afli printre oamenii mari si furnici, unde muzica ar fi o terapie de eliberare, de continuare . teama sa nu-ti patezi blugii, teama de a pleca, teama de a hotari poate. regasesc atata poetic in acest poem in care limbajul a devenit o imagine singulara de a exprima iubirea, medeea
Adrian, ce dar frumos am primit!
Mulţumesc, mulţumesc...
Ai investit timp, experienţă, profesionalism, delicateţe şi toate acestea dintr-un altruism rar întâlnit. Înţeleg tot ce argumentezi cu atâta minuţiozitate. Nu am o părere prea bună despre textele mele, mai ales când le compar cu cele scrise de tine, Vlad Turburea, Adriana Lisandru, Paul Blaj, Marina Popescu, Andrei Majeri şi mulţi alţii. Când le citesc, mă întreb la ce bun să mai scriu dacă au scris alţii aşa cum eu aş fi vrut? Port în mine reminiscenţele unui veac trecut , dar simt că există şi un resort care, în curând, va produce bucurie tuturor celor care au investit şi investesc în mine. Nu scriu de mult timp. Până anul trecut ( aproape doi ani ) am scris siropos de tot...a fost un ,,exerciţiu" nefast la zeci de
poezii, dar nu mă mai scuz. Încerc să descopăr cauza.
Îţi mulţumesc din nou, Adrian. (nici vorbă de iritare....se simte cât suflet ai pus şi asta m-a atins realmente )
O mică rugăminte aş avea: dacă vrei, reia fragmnentul ,,Este evident că nu orice fapt, cum ar fi, servirea cafelei într-o dimineaţă de mai/surprinderea căderii unui măr/statul la coadă, la pâine... nu este demn de-a fi pus pe foaia veşniciei. " Nu am înţeles corectura făcută după :)
"candid înzestrata", chiar asa am vrut sa spun. suna mai bine, nu? cat tine de realizare, detaliile strica poemul, recunosc. nu-l mai modific, dl Titarenco a scos ce e mai bun din el.
De fapt,
ideea am extras-o dintr-un aşa zis eseu. Se pare că am folosit un forceps rudimentar în locul unui instrument fin. Mereu încurc borcanele.
Mulţumiri sincere pentru popas şi semn, Lisandrule
OK, il vad ca pe un poem-tentativa pe care il savurez ca atare. Ceva, indiscutabil, lipseste din aceasta incercare, voi vedea la urmatoarele postari, asa-i? Insa, una peste alta, este un poem modern demn de luat in considerare. Si pentru folosirea inspirata a lui fat-frumos acord o penita. Poate si pentru final, desi cred ca ar merge mai bine cu alt fel de poem. Andu
Bianca, pe mine ma binedispune faptul ca textul asta a reusit sa binedispuna! despre observatii: ai dreptate in ce priveste prima strofa, si eu am simtit ca "intru" in poezie incepand cu a doua. poate si din cauza schimbarii de decor, de amplitudine a miscarii, etc. nu stiu ce sa spun despre "sa fii orb"...pe de o parte, observatia ta e corecta, pe de alta, ma intreb daca nu are rolul lui, de punte intre versuri. ma mai gandesc. multumesc de comentariu, e bine ca am macar o opinie.
cred ca am visat ca revenisem, asa cum visez uneori inorogi, in jurul maicii tereza. textul mi a dat intr adevar senzatia de blues, asa cum, daca ar fi fost jazz, sa zicem, mi ar fi dat cam aceeasi senzatie. dar vorba cuiva, nu suntem toti din saint louis in strofa I mi a placut cum ai folosit ideea expusa in versul 4, strofa a II a se incheie stralucit, la fel, buna ideea din strofa III. de asemenea, in strofa I injectia, morfina, m au suparat putin. insa pruncii m au facut sa zambesc. si eu zambesc... in strofa a II la fel m au suparat 2 expresii "acum cand" si "ca inca", poate si unele verbe. as fi cautat niste sinonime in ultima strofa, iar "doar" a vrut sa ma supere. da nu m am lasat. inteleg ca ai mizat pe asta, no?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
asta chiar depaseste orice imaginatie: "în ochiul răsfrânt din oglindă peste chip" nu ma aburi....
pentru textul : dincolo deMarius Dragoș, aș vrea să pot să te încurajez și eu cum a făcut Profetul. Sigur că este un text enigmatic, aș spune aproape la fel de enigmatic ca PROSTIA, care pentru mine produce cele mai indescifrabile enigme de când mă știu viu. Dacă ai cea mai vagă intenție să așterni negru pe alb cuvinte pe care să spui apoi că sunt ale tale, îți recomand cu toată prietenia să aprofundezi mai mult, mult mai mult acest proces.
pentru textul : Despărțire deCe ai postat deocamdată aici pe site este rubbish.
Cu drag,
Andu
e o poezie care...lasa urme adanci. mi-a placut mult!
pentru textul : Hemoragii deDă-i suflu vital, Qi, pe lângă lumină. Fă-l să trăiască, să se miște singur, să fie viu. Cred în asta și aștept să te recitesc.
pentru textul : downtown deVirgil, hierofaniile nu sant limitate in plan temporal. il transced, pur si simplu. asa cred... de aceea sfarsitul care nu este. da, si eu sunt mai multumita de forma asta.
pentru textul : Golgotă dece e drept, textul l-am scris acu vreo 10 ani, poate mai bine. Dar ţin la el, de aceea l-am postat aici. Şi da, există o conştiinţă cosmică, ea se găseşte în toate.
pentru textul : Ceruri desilvia că nu-s blajin
pentru textul : am avut un vis deștie cred că lumea toată
sunt un criminal pornit
pe mândria nefondată
Voilla cum se adevereste proverbul ala cu facerea de bine...adica ce anume-ti strica tie poezia? Luna aia care-i in plus sau pe margine? In mod normal si firesc luna se pregateste sa apara dupa ora sase. si faptul ca te intorci acasa e numai un indemn sa innebunesti fix la ora aia. Luna fiind un simbol.Pe luna plina oamenii lupi isi schimba infatisarea si ies la atac ( era sa spun pascut) nu poti sa te apuci, sa innebunesti asa, fara nici un pretex.Ai inteles?
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase desubscriu multumirilor pentru includere in volum. Plus ca este o initiativa super. felicitari tuturor celor care au participat.
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă denu prea pricep observatiile tale. mie personal textul mi se pare destul de normal. nu vad necesitatea modificarilor sugerate de tine. si nu inteleg de ce "desigur". poate pentru tine "desigur" dar nu din punctul meu de vedere.
pentru textul : dana point I deam citit textul si mi-a placut. in special atmosfera creata, modul nostalgic de raportare la o dragoste la limita, de ce nu imposibila. pt ca cel mai greu e sa te iubesti pe tine. si nu o poti face decat devorandu-te. asta poate fi, recunosc, si ura. una peste alta, e o forma de a te lua in stapanire, de a ajunge la tine. iar in doi e ok. pt ca mai usor musti din altul, decat din tine.
pentru textul : dragoste la periferie demi se pare ca problema e undeva la final, unde fie se vrea "cu poanta" fie exista o alta intentie. Mie insa mi s-a parut oarecum succint-asbscons. Cred ca ar fi putut sa fie mai bine. Just my two pence opinion.
pentru textul : A dracului întâmplare deE o poezie scrisă cu inspirație lirică. De aceea m-am referit exact la acea muză, a cărei legendă, după cum se vede, o știi. Cred că uneori și zeii se hrănesc de la oameni. De fapt, mai ales ei! Și bine, se poate lectura și altfel poezia ta, ca o scrisoare ce i-ai trimis-o unei femei pe care o iubești. Se poate și așa. Mie îmi plac ambele interpretări. Și, îmi place la nebunie, minciuna din text "ce nu mă intresează este dragostea"!
pentru textul : ce nu mă interesează este dragostea II devladimir, fireste, sunt bucuros sa te vad aici. cand scris-am textul nu stiam cum il voi incheia, insa, am scris cu fruntea sus si cu increderea ca un dumnezeu (al barbatilor sau al femeilor) imi va da raspunsul. in loc de gugustiuci as fi pus turturele, dar aruncand Dumnezeu cu zarul (celalalt Dumnezeu) cazu pe gugustiuci. prietenii adevarati stiu de ce. multumesc. te mai astept.
pentru textul : În altă viață, eu, poetul, deCristi, nimeni, dar absolut nimeni, nu goneste pe nimeni de aici. cel putin atita timp cit ma ocup eu de hermeneia. dar motivul avertizarii este cel pe care l-ai mentionat. si nu functioneaza aici sisteme cu acumulari ca si minutele la celular.
pentru textul : Camilafca iubirii deEra o posibilă explicaţie, Virgil, nu un argument. Un argument nu începe cu "cred", aşa cum am început eu primul com. Şi, după cum, cred, se poate înţelege din încheierea mea, bineînţeles că nici eu nu agreez asemenea construcţii... dar nu din motivul că limba română s-ar îmbogăţi astfel prea repede, ci din altele pe care, poate, le vom discuta altădată.
pentru textul : Românul modern s-a născut cu forcepsul detest de paternitate... al Uitării între somn și veghe, Mădălina face echilibristică pe linia visului. dar și visele vin înapoi și a sosit vremea sângelui. ca într-un ritual de exorcizare, femeile-umbră ies din ea și crede că a sosit momentul ca binele-răul, da-ul nu-ul să se transforme în două puncte. bănuiesc că este vorba de o nevoie de autocontrol și nu numai... fără exteriorizări de sentimente Mădălina are putere să-și țină "mâinile pe umerii unui copil". Mi-e greu să cred că poate fi adevărat, e doar un exercițiu de purtare a unor măști... ale indiferenței... plăcut.ok
pentru textul : Necunoscutele umbre dedorinţă. aşa este orfelinul.
parcă "melc_cu" sună greoi...
pentru textul : Haiku decei „loviti fara mila”, sunt cei care trec prin toate incercarile iadului inainte de a ajunge la ei insisi, inainte de a ajunge la adevar... deci ei sunt de fapt cei puternici, nu? iar cei puternici, sunt in maretia lor precum o piramida, inutil de grandioasa, dar tot un mormant... in alta ordine insa, „ruga” aceasta, poate acoperi glasul tacerii ce acopera cu nisip si pietre... imi place cum scrii, te citesc si invat:)
pentru textul : rugă pentru cei blânzi deMie mi se pare un text bun, dar mie se par in plus chiar "duhurile". Adica gradina se lipise...inteleg, spatiile adanci ce... inteleg...dar de ce inconjurau duhurile... asta nu mai inteleg. Nu vad rostul ! Eu as inlocui duhurile cu altceva. Doar o parere... Ialin
pentru textul : Duhul din mine deMerci de sfat:) dar cu riscul de a persevera in greseala voi spune ca patetismul trebuia cumva indus Cu respect, Sebastian
pentru textul : Neiubire deacerst poem este strabatut de un limbaj interior care anuleaza limbajul exterior si spus, afirmat. verbele prin insasi functia lor motorie antreneaza interiorul sentimentului si al fiintei. remarc aceasta metamorfza a ta, acest poem m-a impresionat ca niciodata. totul se vede altfel de la fereastra camerei lui, mai ales tu esti alta. te asezi intr-un context in care te afli printre oamenii mari si furnici, unde muzica ar fi o terapie de eliberare, de continuare . teama sa nu-ti patezi blugii, teama de a pleca, teama de a hotari poate. regasesc atata poetic in acest poem in care limbajul a devenit o imagine singulara de a exprima iubirea, medeea
pentru textul : poem cu verbe proaste deAdrian, ce dar frumos am primit!
Mulţumesc, mulţumesc...
Ai investit timp, experienţă, profesionalism, delicateţe şi toate acestea dintr-un altruism rar întâlnit. Înţeleg tot ce argumentezi cu atâta minuţiozitate. Nu am o părere prea bună despre textele mele, mai ales când le compar cu cele scrise de tine, Vlad Turburea, Adriana Lisandru, Paul Blaj, Marina Popescu, Andrei Majeri şi mulţi alţii. Când le citesc, mă întreb la ce bun să mai scriu dacă au scris alţii aşa cum eu aş fi vrut? Port în mine reminiscenţele unui veac trecut , dar simt că există şi un resort care, în curând, va produce bucurie tuturor celor care au investit şi investesc în mine. Nu scriu de mult timp. Până anul trecut ( aproape doi ani ) am scris siropos de tot...a fost un ,,exerciţiu" nefast la zeci de
poezii, dar nu mă mai scuz. Încerc să descopăr cauza.
Îţi mulţumesc din nou, Adrian. (nici vorbă de iritare....se simte cât suflet ai pus şi asta m-a atins realmente )
O mică rugăminte aş avea: dacă vrei, reia fragmnentul ,,Este evident că nu orice fapt, cum ar fi, servirea cafelei într-o dimineaţă de mai/surprinderea căderii unui măr/statul la coadă, la pâine... nu este demn de-a fi pus pe foaia veşniciei. " Nu am înţeles corectura făcută după :)
Cu preţuire, Mariana
pentru textul : Mai singură... de"candid înzestrata", chiar asa am vrut sa spun. suna mai bine, nu? cat tine de realizare, detaliile strica poemul, recunosc. nu-l mai modific, dl Titarenco a scos ce e mai bun din el.
pentru textul : Eve postmoderne deDe fapt,
pentru textul : Viermii şi El Dorado deideea am extras-o dintr-un aşa zis eseu. Se pare că am folosit un forceps rudimentar în locul unui instrument fin. Mereu încurc borcanele.
Mulţumiri sincere pentru popas şi semn, Lisandrule
OK, il vad ca pe un poem-tentativa pe care il savurez ca atare. Ceva, indiscutabil, lipseste din aceasta incercare, voi vedea la urmatoarele postari, asa-i? Insa, una peste alta, este un poem modern demn de luat in considerare. Si pentru folosirea inspirata a lui fat-frumos acord o penita. Poate si pentru final, desi cred ca ar merge mai bine cu alt fel de poem. Andu
pentru textul : Hrana noastră cea de toate zilele deLa fereastra dinspre grădină
stă o tânără fecioară
costumată în crinolină
şi o mască pe ochi, uşoară.
E fecioara ploii care
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 23 deaşteptându-şi iubitu-n noapte,
îl zăreşte pe cărare...
Cei doi iubirea-o spun în şoapte...
Bianca, pe mine ma binedispune faptul ca textul asta a reusit sa binedispuna! despre observatii: ai dreptate in ce priveste prima strofa, si eu am simtit ca "intru" in poezie incepand cu a doua. poate si din cauza schimbarii de decor, de amplitudine a miscarii, etc. nu stiu ce sa spun despre "sa fii orb"...pe de o parte, observatia ta e corecta, pe de alta, ma intreb daca nu are rolul lui, de punte intre versuri. ma mai gandesc. multumesc de comentariu, e bine ca am macar o opinie.
pentru textul : ce poți să faci într-o primăvară perfectă deBobadil și Alma, vă mulțumesc pentru treceri.
pentru textul : se strică toate decred ca am visat ca revenisem, asa cum visez uneori inorogi, in jurul maicii tereza. textul mi a dat intr adevar senzatia de blues, asa cum, daca ar fi fost jazz, sa zicem, mi ar fi dat cam aceeasi senzatie. dar vorba cuiva, nu suntem toti din saint louis in strofa I mi a placut cum ai folosit ideea expusa in versul 4, strofa a II a se incheie stralucit, la fel, buna ideea din strofa III. de asemenea, in strofa I injectia, morfina, m au suparat putin. insa pruncii m au facut sa zambesc. si eu zambesc... in strofa a II la fel m au suparat 2 expresii "acum cand" si "ca inca", poate si unele verbe. as fi cautat niste sinonime in ultima strofa, iar "doar" a vrut sa ma supere. da nu m am lasat. inteleg ca ai mizat pe asta, no?
pentru textul : blues dePagini