Virgil, multumesc frumos. In ultima perioada chiar m-am gindit ca ma prinde mai mult jurnalul. Oricum, am in intentie sa continui cu un fel de jurnal. Cel putin pentru o vreme. Cit despre tupeu, imi lipseste cu desavirsire.

pot spune, insa, ca nu esti constructiva.

cătălina, aș vrea să-ți spun că te iubesc, dar s-o fac altfel și nu pot să-ți demonstrez nu mă lași / vrei să te măriți virgină / bani de-nsurătoare n-am la perversiuni nu te dedai / nici măcar să te pap nu mă lași totuși cred că tu ești aleasa și sper să nu mai calci strîmb cu ală venit din italia, ca de crăciun nici nu ăla care acum pleacă în italia nici cu fostu / de la care păstrezi sms-urile standard, luate de pe net și chiar și asa vreau să-ți pun inelul pe mană și să-ți trîntesc niște plozi să muncesc pt tine-n străinatate să ne facem cu casă (nu apartament) să-ți mîngîi surplusu de pe șolduri cu vergeturi cu tot sînt ale tale și ești a mea și le iubesc și zîmbetul tău și inocența și cîteodată aerul de fetiță prostuță pe care-l degaji și of! de eram manelist poate eram mai inspirat că ăștia pe care-i ascult sînt niște insensibili bețivi și drogați și nu înțeleg un om îndrăgostit și mi-e greu c-am luat-o-n vers alb și-mi vin rime-n gînd și cîmpulungu' e departe de tecuci și-mi fac griji ca un prost iar mai mult decît am făcut nu este omenește posibil și uite că scriu mai mult pt mine dar dacă o să cîștig concursu ăsta o să-mi iau eu tabloul (ș-așa tata-i pictor și avem o mică colecție) și-o să-ți aduc ție cartea că mi-ai zis o dată la iași că vrei s-o citești și ți-aș face un mic semn acolo deși nu scriu pe cărți totuși pentru tine aș face un pupic ca pe mess și aș semna cum semnez eu [i]matei[/i] fără majuscule și te-aș strange în brațe și aș ofta și m-aș gîndi la astea trei luni de vară și la alea cinci luni în care o să fiu în polonia, din toamnă și-as mai ofta o dată și m-aș intoarce la cîmpulung de iar o să ajung să-mi oblojesc rănile cu muzică, pe la patru dimineața, ca acuma și să mai dau drumul vreunui text mediocru pe hermeneia așa, în văzul tuturor, că nu-mi mai pasă decît de tine dar pînă atunci ne vedem în weekend și sper să mă pot bucura din plin de alea două zile mă rog, în limitele a ceea ce nu-ți încalcă principiile mă rog, ce principii ăi mai fi avînd și tu... :* matei (cîmpulung moldovenesc, 26 iunie 2008)

Las o penita chiar de s-ar zice ca e lauda, voi sa stiti ca nu e lauda, e bucurie!

Gorune, multam mult pentru semnul de apreciere, inutil insa sa-ti mai precizez ca eu astept partea cu Aristotel :-) Insa cea mai mare surpriza mi-ai facut-o cu Ienachita Vacarescu, chiar mi-ai amintit... Emile, ca sa vezi mie mi se pare ca tocmai partea "banala" si "amuzanta" a poemului (cum bine o caracterizezi) contine cele mai multe idei. Asta si daca ar fi sa le luam in considerare doar pe cele care au stat la baza construirii acceleratorului de particule. Finalul, dupa mine, este unul destul de cliseistic, spun asta pentru ca nu m-a intrebat nimeni. Multumesc pentru lectura, Andu

Nu, Aranca, am reinceput sa scriu poezie de doi ani - pentru mine, in text de un an este foarte vechi. :) Pe cele "din tinerete" nu le mai am. Iar acesta, [in care unii au reusit sa gaseasca (totusi! ) ceva..].a fost scris cu doua zile inainte de a-l posta pe Hermenia. Felicitari pentru precocitatea ta - dar asta chiar nu inteleg: ce legatura esta intre faptul ca ai invatat o poezie la 12 ani - fie ea si din Blaga - si textul asta? Sau ca, tu, la 12 ani, citeai Crima si pedeapsa? Ar trebui sa reactionez...cum?! Sa spun si eu, la randul meu, ce anume citeam la 12 samd? Da, exista o trimitere la "numai din noroi cresc nuferi" acolo si e asa de evidenta, incat nici macar nu merita vorbot despre ea...parerea mea. aaa, si textul "nu vrea sa speculeze nimic". el spune. atat.

vlad, de obicei am urmărit ce ai lucrat și multe lucrări mi-au plăciut. dar asta...mi se pare de un kitsch înfiorător

mai ales partea finală a textului. probabil că Vladimir are dreptate. mai citesc.

Este o schimbare a categoriei gramaticale, d-le Agheorghesei...

Viorel, nu prea am inteles ce parere ai despre text dar, oricum, interesanta experienta traita de tine.
multumesc de vizita.

Doamne, ai milă... Am retrăit acele clipe de coșmar și n-am uitat nimic din ceea ce-a fost atunci! Nu putem decât să păstrăm în liniște, un moment de reculegere.

Cumva cred ca ai probleme la "incheierea" strofelor... "alături de inima ca un fluture speriat/ a blondei de lângă geam" nu prea merge, poate rearanjezi topica. "uruitul roților strivind popoare de tălpi imprimate în sufletul asfaltului"... strofa bogata in semnificatii si construita bine. "inima blondei"... e oarecum hilar... e ca si cum ai spune ca si blondele au inima :)... definesti femeia printr-o calitate nesemnificativa si apoi ii pui alaturi un element de esenta.

traducerea mi se pare placuta desi nu am pretentia a cunoaste suficient limba franceza pentru a o putea critica. Mi-a atras atentia ulimul vers si am studiat mai in adinc problema. Evident traducerea de poezie este un lucru dificil si de multe ori (o spun din proprie experienta) este mai degraba o rescriere a poeziei in cealalata limba. Am rezerve fata de reusita expresiei "Muziciana a tacerii". Mi se pare ca artificializeaza tonul mult mai natural din limba franceza (sau mai bine zis a ceea ce inteleg eu in limba franceza). Probabil ca eu m-as fi aventurat sa traduc "Artista simpla a tacerii". Dar asta este doar o simpla opinie.

...şi doar voiam să întreb... Accept mustrarea. Nu se va mai repeta. Legătura cu Hermeneia era doar că sunt şi colegi de pe site printre premianţi. Apropo de liste: am crezut că aşa e bine, să redau articolul aşa cum e el preluat de la sursa menţionată, deşi am avut oarece strângere de inimă. Acum aş vrea să corectez, lăsând doar câteva date succinte.