am citit cu plăcere şi fragmentul acesta din “cartierul de nord”. m-am simţit foarte bine în pielea fiecărui personaj descris de autor. Atmosfera este excelentă, cadrul extrem de firesc, natural dar ce m-a deranjat: predomină un aer intelectual. râd (am glumit). îmi place de pleşu liiceanu şi de marcel, fapt pentru care am să las o piesă de rezistenţă aici şi acum de- a lui ian anderson pentru personajul fictiv/nefictiv?! – marcel, până una alta, dau o fugă prin pădure să stau de vorbă cu cei doi ingineri mişu şi vlad care nu înţeleg cum se face arta, mai cu seamă ce este arta şi ce o vrea să însemneze extrudare şi mă rog nici nu cred că vor înţelege vreodată pentru că un inginer nu poate fi profund. el se defineşte prin el însuşi, ce atâta inginerie!
în altă ordine de idei nu las nicio peniţă că ai foarte multe şi sfidezi site-ul, Vlad Turburea!
dar, dar, pot să te felicit sincer şi din suflet. şi eu nu sunt ingineră, da?
am ales această piesă cup of wonder pentru că a fost primul impuls care m-a trimis acolo, atmosfera din la colonelu are nevoie de aşa ceva în opinia mea, de coloană sonoră.
Buna seara ! Un text slab ! Aritmii evidente, rima aleatorie stereotipii multiple. "Lemnul trunchiului " e sintagma ambigua, iar unul din sensuri este chiar cel propriu ceea ce transforma superlativul stilistic intr-unul superfluu. "Radacini adanci" banal, slab, nu soune mai nimic. "Istoria, inele planse-n jur de luna" nu vad legatura, mi se pare incoerent. Strofa doi este foarte foarte foarte slaba. Finalul cu o licenta inutila "ma simtesc" ? In opinia mea exista o problema. Este o mare diferenta intre textele dumneavoastra de-aici si ultimele postari. Trebuie sa faceti ceva in privinta asta, pentru ca, va spun cu parere de rau, ultimele texte sunt foarte slabe. Incercati sa petreceti mai mult timp cu un text si postati-l atunci cand aveti cu adevarat un text. Incercati sa-l cititi tare veti sesiza aritmiile, iar daca insistati pe vers clasic incercati o masura ce variaza la o silaba... in acest fel se obtine ritmul cel mai simplu. Lucrati pe tema... Ceea ce am citit este neinspirat, se intanmpla ceva si cred ca dumneavoastra stiti mai bine. Incercati sa reflectati asupra ideii ! Ialin
Ba, aş vrea să mă comentezi cu acea vigilenţă pe care ţi-am admirat-o uneori, altfel aş păstra poemele în sertarul noptierei de la pat. Tonul şi modul au fost nepotrivite şi nu am "înghiţit", cum ai prevăzut. Reacţiile sunt fireşti "dente per dente". Legat de poezia ta şi acel "ceva" ce-i lipseşte, a fost în parte dictat de situaţia incandescentă creată şi am vrut să fac o comparaţie, poate nereuşită. Cu sinceritatea de azi, acea lipsă o pot nu retrage, dar nici n-o mai susţin. Ţin să citez: "cafeaua şi timpul", "privirea şi parbrizul", "atât de convinşi" etc, etc, mi-au plăcut foarte mult. Am fost tentată de multe ori să comentez poeme lăudându-le( nu am făcu-o), nici critici şi sugerimente nu am vrut încă să adresez nimănui aici( chiar dacă simţeam). Hermeneia are nevoie de oameni activi, oneşti şi curajoşi, înzestraţi cu mult tact(e obligatotiu), având în vedere gradul de sensibilitate ce aparţine categoriei. Legat de "gunoi", insinuasem altceva, dar nu mai contează acum. Tonul pe care mi-ai scris a născut imboldul de a-ţi răspunde, ca o necesitate umană. Iar despre bunul simţ al fiecăruia va decide timpul, cu toate conjuncturile surpriză. Cu respect.
Felicitari Dorine si nu uita ca facerea de bine ar insemna in cazul tau sa trimiti niste carti pe niste adrese... asta desigur daca nu cumva crezi in vorbe. Penita nu-ti mai dau ca ai destule si dup-aia semanam cu poeziepunctro sau si mai rau cu roliteraturapunctotv. La mai mari bucurii! Andu
realismul textului relationeaza cu imaginile "sterse" pentru a sugera, poate, -eu doar atat inteleg- infuzia de tip maya in orice gest, oricat de material ar fi acesta. am vazut si o usoara tristete, aproape un fior melancolic, care se accentueaza spre final. drum bun si sa te intorci cu bine! ps: iarta emoticonul de adineauri, uitasem....
paul, poezia ta este atât de simpla, dar atât de fermecatoare. evit sa te comentez, nu pentru ca nu mi-ar placea, ci pentru ca are un "farmec tacut". parca ai spune, asemeni lui Sorescu, "liniste ca ne uitam în ochi, e un moment periculos, putem nimeri alaturi, doamne fereste!" o zi frumoasa.
chiar ma intreb de ce nu mai scrii poezie. probabil nu mai ai timp de dantela. te multumesti cu materialul brut. asta e lene. oarecum cronica. vezi ca ai un typos sau doua m-a impovarat textul tau
virgil - stiu ca am probleme la transpunerea ideilor in cuvinte - a imaginilor in - sa spunem.
apropo de stil - incerc sa am un stil al meu. si de aici poate partea asta care spui ca deranjeaza. inseamna ca pur si simplu stilul meu nu e pe gustul tau.
Când mi-am intitulat cartea „Dincolo de ironie şi ironism” care a consemnat parcurgerea unui purgatoriu – amintirea acestei parcurgeri mă bântuie încă şi vreau să scap de ea dar e prea curând – mă refeream la negativitatea unei asemenea „ironii” marca PoMo. Dar iată că există şi una stenică în care jocul inteligenţei încântă. Aşa cum rezultă şi din textul de mai sus, precum şi din cele două com-uri anterioare.
Intersantă ideea (bine, nu neaparat nouă, dar are "ce"-ul acela care să prindă); realizarea lasă totuși de dorit. Prea descriptiv pentru un text atât de scurt. Amănuntele nesemnificative... caută să renunți la ele, mă așteptam la ceva mult mai condensat. (Începutul este cu desăvârșire slab: "La capătul orașului cineva mîngîie brațul unui fotoliu. Gura lui vorbește, ochii lui urmăresc un lucru prin cameră, mîna lui mîngîie țesătura aspră". Nu mi-ai spus nimic despre peter, de fapt.) Interesantă ideea cu "peter", în condițiile în care în restul textului folosești totuși majuscule. Ca idee, eu aș fi accentuat poate scriind peste tot "Umbrela" cu majusculă. Mai multă atenție, de asemenea, la tehnoredactare. Una peste alta, pe mine m-ai făcut curioasă.
Sorin, fii puțin atent: "în imaginea pustiirii dețesută de glasul mulțimii frunzișului răscolit pe creștetul nemângâierii…" patru versuri, 12 cuvinte (din care trei, de legătură) și șapte atribute! ajungi pana la atribute de gradul 3! "glasul mulțimii frunzișuluirăscolit de fapt, tot textul are 31 de cuvinte, din care 15 atribute! nu crezi, totuși, că este prea mult?!
Mie mi se pare poetic stomacul acela de balaur tocmai pentru ca este generos in semnificatii... 1. pentru ca balaurii erau uneori hraniti cu fecioare ceea ce face din balaur un fel de devorator de pudoare, de senzualitate nemanifestata 2. pentru ca stomacul poate fi lesne inteles ca un athantor, varianta barbateasca a pantecului, un loc de transmutatie a elementelor vulgare si de separare a esentei de steril 3. pentru ca balaurul este prin natura sa o fiinta intermediara, impartita... zburator prin aer, sursa a elementului foc, cand este legat acest lucru se intampla in htonian, sub un munte, se hraneste cu fecioare dupa cum am spus, adica si elementul acvatic. Doar cateva chestiuni venite in graba care pot fi valorizate poetic in materia stomacului de balaur. Despre poezie... "aerul putred" este de mare efect si ma face sa ma gandesc la Cioran care scria ca in iubire suntem putrezi de noi insine, metafora fantastica a lipsei de ego... sintagma cu pricina ofera o deschidere buna spre ideea de baza a textului. Daca ar fi poezia mea as rescrie pentru o mai buna cursivitate... te transformi canish cu dinții tociți pe ceafă îți crește blană si simti cum puricii fricii foșnesc ca o armată de bestii Sunt de acord cu haita de lupi ca sugestie primara a sexualitatii si cu mirosul de barbat care pentru o femeie reprezinta o trimitere evidenta spre protectie, spre tata. As termina strofa cu "o întâmplare unde să intri pe brânci", sugestie foarte buna a ingramadirii in sine, a ingustarii orizontului, a lipsei dorintelor. "ori cauti un om o privire de om o tăcere de om"... aici e cam patetic. "cătușe pe glezne într-un ochi prin care te-ai scurs ca o poveste citită în tren râcâi flămând te găsești ești gol și uscat ca o piele de șarpe"... partea aceasta este reusita insa fragmentul care o precede e cam neclar si are mult balast. Cu finalul... hmmm... eu zic sa-l urci pe Dumnezeu in tren :)
Am visat un copac al cărui ramuri Se întindeau până cuprindeau tot. Eu eram un înger ce îl udam. Căram apă din alb și negru În carafe de alamă, de fier, de sticlă, De cleștar sau în fiole sterilizate, Numai spre a îl vedea cum crește Prin coloana spinală până în creste. Îi înflorea pecinginea timpului. Purta un melc în ceafă, O spirală adâncită în lumea cealaltă. Ce n-am înțeles este gramatical. Copacul era un mascul ordinar. Consuma cu poftă ce i se oferea, Deși clipa efemeră nu și-o purta. Poate… copacul este un prefăcut! Un homosexual! Sau numai idee A ceea ce despărțim în distanțe. Ca timpul! Sunt sigur! Sămânța sa Am sădit-o cândva într-o femeie.
...Bianca, acum un an fredonam despre posibila tranzitivitate a verbului "a trebui". s/a adeverit. parcă eu aș fi profet, sau doar informat. despre text, nu este unul la care țin, l-am scris acum 20 minute pentru că așa am simțit. probabil când va ajunge în următorul volum va fi cu totul altfel, suntem în schimbare. despre titlu, este strict pentru acest site. în mod sigur, după cum ai observat, nu e potrivit. doar își cere cititor. și cine nu vrea să fie citit:)?. pentru că apreciez charientismul tău, uite nu mă fac profet și la virgule:) gânduri bune, paul p.s. mulțam pentru semnul 'cela galben. ah, ce bucurie!
stimate poete cozan, interesante inovatiile dumitale si regret ca nu se incumeta nimeni sa le comenteze, sau mai degraba sa il comenteze pe acesta. dar de la asta si pina la a ajunge sa te comentezi singur e si cale lunga si de-a dreptul amuzanta. dar ma gindesc ca poate totul vine de la vara asta torida care vad ca nu se mai ostoieste si ne infierbinta pe unii in timp ce ne tulbura gindurile la altii. ce nu inteleg eu e cum se citeste partea de jos a cercului. ca daca era pe hirtie o invirteam (ca ochii nu prea pot sa mi-i dau de-a rostogolul) dar cind e pe ecran ce face cititorul. fiindca ma gindesc ca multi inca au CRT. si chiar flat panel-ul meu tot nu il pot roti mai mult de 90 de grade. si cu restul ce fac. aaaa, acum m-am prins. deh, am facut un efort sporit (sper sa nu mi se scrinteasca ceva) si am citit si ce scrie jos. dragii mei, nu va mai osteniti, scrie tot asa. asa ca nu prea cred ca e mare pierdere daca nu puteti citi partea rasturnata a textului. sint dezamagit, atita efort si tot aia?!... macar daca era ceva, o cheie, doua chei, cu am vazut ca e argoul mai nou.
Poemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus
dorin, putine persoane s-au aplecat asupra textelor mele asa cum ai facut-o tu. e important sa stiu ca sistemul meu de coduri se poate asemana atat de mult cu al tau. nimic si nimeni nu este in perfecta comunicare cu lumea. fireste ca ma bucur ca intelegi atat de mult din ce multi altii nu inteleg nimic. ma bucur ca existi. sau altfel de atat.
Dar si picioarele care se repeta. Deci pana la urma se repeta curva curva mana mana picioare picioare, asta intr-un text de 9 randuri. Vedeti fratilor cum ati dat 3 penite? Si dupa aceea va mirati ca de ce nu va ia lumea in serios...
hialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.
naivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
nu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.
Sapphire - da, necesară urare și expresivă remarcă. Nu îmi doresc să dramatizez lucrurile și probabil nu sunt cel mai năpăstuit și încărcat cu experinețe negative individ din prea întunecata noastră Românie. E vorba de o anumită modalitate de a transla lucrurile spre un deznodământ interior tensionat. Asta nu prea e bine pentru echilibrul fiecărei zile, dar sonetul vine tocmai să-mi aducă dezlegarea necesară și conștiința că pot trece prin vremi și vremuri fără să mă las supus de greutatea lor. Cu prietenie
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
şah şi mat!
am citit cu plăcere şi fragmentul acesta din “cartierul de nord”. m-am simţit foarte bine în pielea fiecărui personaj descris de autor. Atmosfera este excelentă, cadrul extrem de firesc, natural dar ce m-a deranjat: predomină un aer intelectual. râd (am glumit). îmi place de pleşu liiceanu şi de marcel, fapt pentru care am să las o piesă de rezistenţă aici şi acum de- a lui ian anderson pentru personajul fictiv/nefictiv?! – marcel, până una alta, dau o fugă prin pădure să stau de vorbă cu cei doi ingineri mişu şi vlad care nu înţeleg cum se face arta, mai cu seamă ce este arta şi ce o vrea să însemneze extrudare şi mă rog nici nu cred că vor înţelege vreodată pentru că un inginer nu poate fi profund. el se defineşte prin el însuşi, ce atâta inginerie!
pentru textul : şah şi mat deîn altă ordine de idei nu las nicio peniţă că ai foarte multe şi sfidezi site-ul, Vlad Turburea!
dar, dar, pot să te felicit sincer şi din suflet. şi eu nu sunt ingineră, da?
am ales această piesă cup of wonder pentru că a fost primul impuls care m-a trimis acolo, atmosfera din la colonelu are nevoie de aşa ceva în opinia mea, de coloană sonoră.
Buna seara ! Un text slab ! Aritmii evidente, rima aleatorie stereotipii multiple. "Lemnul trunchiului " e sintagma ambigua, iar unul din sensuri este chiar cel propriu ceea ce transforma superlativul stilistic intr-unul superfluu. "Radacini adanci" banal, slab, nu soune mai nimic. "Istoria, inele planse-n jur de luna" nu vad legatura, mi se pare incoerent. Strofa doi este foarte foarte foarte slaba. Finalul cu o licenta inutila "ma simtesc" ? In opinia mea exista o problema. Este o mare diferenta intre textele dumneavoastra de-aici si ultimele postari. Trebuie sa faceti ceva in privinta asta, pentru ca, va spun cu parere de rau, ultimele texte sunt foarte slabe. Incercati sa petreceti mai mult timp cu un text si postati-l atunci cand aveti cu adevarat un text. Incercati sa-l cititi tare veti sesiza aritmiile, iar daca insistati pe vers clasic incercati o masura ce variaza la o silaba... in acest fel se obtine ritmul cel mai simplu. Lucrati pe tema... Ceea ce am citit este neinspirat, se intanmpla ceva si cred ca dumneavoastra stiti mai bine. Incercati sa reflectati asupra ideii ! Ialin
pentru textul : Graniță deBa, aş vrea să mă comentezi cu acea vigilenţă pe care ţi-am admirat-o uneori, altfel aş păstra poemele în sertarul noptierei de la pat. Tonul şi modul au fost nepotrivite şi nu am "înghiţit", cum ai prevăzut. Reacţiile sunt fireşti "dente per dente". Legat de poezia ta şi acel "ceva" ce-i lipseşte, a fost în parte dictat de situaţia incandescentă creată şi am vrut să fac o comparaţie, poate nereuşită. Cu sinceritatea de azi, acea lipsă o pot nu retrage, dar nici n-o mai susţin. Ţin să citez: "cafeaua şi timpul", "privirea şi parbrizul", "atât de convinşi" etc, etc, mi-au plăcut foarte mult. Am fost tentată de multe ori să comentez poeme lăudându-le( nu am făcu-o), nici critici şi sugerimente nu am vrut încă să adresez nimănui aici( chiar dacă simţeam). Hermeneia are nevoie de oameni activi, oneşti şi curajoşi, înzestraţi cu mult tact(e obligatotiu), având în vedere gradul de sensibilitate ce aparţine categoriei. Legat de "gunoi", insinuasem altceva, dar nu mai contează acum. Tonul pe care mi-ai scris a născut imboldul de a-ţi răspunde, ca o necesitate umană. Iar despre bunul simţ al fiecăruia va decide timpul, cu toate conjuncturile surpriză. Cu respect.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deFelicitari Dorine si nu uita ca facerea de bine ar insemna in cazul tau sa trimiti niste carti pe niste adrese... asta desigur daca nu cumva crezi in vorbe. Penita nu-ti mai dau ca ai destule si dup-aia semanam cu poeziepunctro sau si mai rau cu roliteraturapunctotv. La mai mari bucurii! Andu
pentru textul : De la Vaslui citire derealismul textului relationeaza cu imaginile "sterse" pentru a sugera, poate, -eu doar atat inteleg- infuzia de tip maya in orice gest, oricat de material ar fi acesta. am vazut si o usoara tristete, aproape un fior melancolic, care se accentueaza spre final. drum bun si sa te intorci cu bine! ps: iarta emoticonul de adineauri, uitasem....
pentru textul : Jurnal de UK. Începutul depaul, poezia ta este atât de simpla, dar atât de fermecatoare. evit sa te comentez, nu pentru ca nu mi-ar placea, ci pentru ca are un "farmec tacut". parca ai spune, asemeni lui Sorescu, "liniste ca ne uitam în ochi, e un moment periculos, putem nimeri alaturi, doamne fereste!" o zi frumoasa.
pentru textul : seară rotundă dechiar ma intreb de ce nu mai scrii poezie. probabil nu mai ai timp de dantela. te multumesti cu materialul brut. asta e lene. oarecum cronica. vezi ca ai un typos sau doua m-a impovarat textul tau
pentru textul : “când te doare afli unde ți-e locul” devirgil - stiu ca am probleme la transpunerea ideilor in cuvinte - a imaginilor in - sa spunem.
apropo de stil - incerc sa am un stil al meu. si de aici poate partea asta care spui ca deranjeaza. inseamna ca pur si simplu stilul meu nu e pe gustul tau.
recunosc ca merita sa mai lucrez pe text.
oricum multam de trecere
pentru textul : Domnul Martin, poezia și femeia deCând mi-am intitulat cartea „Dincolo de ironie şi ironism” care a consemnat parcurgerea unui purgatoriu – amintirea acestei parcurgeri mă bântuie încă şi vreau să scap de ea dar e prea curând – mă refeream la negativitatea unei asemenea „ironii” marca PoMo. Dar iată că există şi una stenică în care jocul inteligenţei încântă. Aşa cum rezultă şi din textul de mai sus, precum şi din cele două com-uri anterioare.
pentru textul : Apocalipsa... hmm, după Vaslui înainte și la dreapta! demultumesc, ma bucur ca am reusit sa indrept ceva.
pentru textul : dispersie deIntersantă ideea (bine, nu neaparat nouă, dar are "ce"-ul acela care să prindă); realizarea lasă totuși de dorit. Prea descriptiv pentru un text atât de scurt. Amănuntele nesemnificative... caută să renunți la ele, mă așteptam la ceva mult mai condensat. (Începutul este cu desăvârșire slab: "La capătul orașului cineva mîngîie brațul unui fotoliu. Gura lui vorbește, ochii lui urmăresc un lucru prin cameră, mîna lui mîngîie țesătura aspră". Nu mi-ai spus nimic despre peter, de fapt.) Interesantă ideea cu "peter", în condițiile în care în restul textului folosești totuși majuscule. Ca idee, eu aș fi accentuat poate scriind peste tot "Umbrela" cu majusculă. Mai multă atenție, de asemenea, la tehnoredactare. Una peste alta, pe mine m-ai făcut curioasă.
pentru textul : Decor cu peter în fotoliu deSorin, fii puțin atent: "în imaginea pustiirii dețesută de glasul mulțimii frunzișului răscolit pe creștetul nemângâierii…" patru versuri, 12 cuvinte (din care trei, de legătură) și șapte atribute! ajungi pana la atribute de gradul 3! "glasul mulțimii frunzișului răscolit de fapt, tot textul are 31 de cuvinte, din care 15 atribute! nu crezi, totuși, că este prea mult?!
pentru textul : Crisalida deMie mi se pare poetic stomacul acela de balaur tocmai pentru ca este generos in semnificatii... 1. pentru ca balaurii erau uneori hraniti cu fecioare ceea ce face din balaur un fel de devorator de pudoare, de senzualitate nemanifestata 2. pentru ca stomacul poate fi lesne inteles ca un athantor, varianta barbateasca a pantecului, un loc de transmutatie a elementelor vulgare si de separare a esentei de steril 3. pentru ca balaurul este prin natura sa o fiinta intermediara, impartita... zburator prin aer, sursa a elementului foc, cand este legat acest lucru se intampla in htonian, sub un munte, se hraneste cu fecioare dupa cum am spus, adica si elementul acvatic. Doar cateva chestiuni venite in graba care pot fi valorizate poetic in materia stomacului de balaur. Despre poezie... "aerul putred" este de mare efect si ma face sa ma gandesc la Cioran care scria ca in iubire suntem putrezi de noi insine, metafora fantastica a lipsei de ego... sintagma cu pricina ofera o deschidere buna spre ideea de baza a textului. Daca ar fi poezia mea as rescrie pentru o mai buna cursivitate... te transformi canish cu dinții tociți pe ceafă îți crește blană si simti cum puricii fricii foșnesc ca o armată de bestii Sunt de acord cu haita de lupi ca sugestie primara a sexualitatii si cu mirosul de barbat care pentru o femeie reprezinta o trimitere evidenta spre protectie, spre tata. As termina strofa cu "o întâmplare unde să intri pe brânci", sugestie foarte buna a ingramadirii in sine, a ingustarii orizontului, a lipsei dorintelor. "ori cauti un om o privire de om o tăcere de om"... aici e cam patetic. "cătușe pe glezne într-un ochi prin care te-ai scurs ca o poveste citită în tren râcâi flămând te găsești ești gol și uscat ca o piele de șarpe"... partea aceasta este reusita insa fragmentul care o precede e cam neclar si are mult balast. Cu finalul... hmmm... eu zic sa-l urci pe Dumnezeu in tren :)
pentru textul : Un stomac de balaur deAm visat un copac al cărui ramuri Se întindeau până cuprindeau tot. Eu eram un înger ce îl udam. Căram apă din alb și negru În carafe de alamă, de fier, de sticlă, De cleștar sau în fiole sterilizate, Numai spre a îl vedea cum crește Prin coloana spinală până în creste. Îi înflorea pecinginea timpului. Purta un melc în ceafă, O spirală adâncită în lumea cealaltă. Ce n-am înțeles este gramatical. Copacul era un mascul ordinar. Consuma cu poftă ce i se oferea, Deși clipa efemeră nu și-o purta. Poate… copacul este un prefăcut! Un homosexual! Sau numai idee A ceea ce despărțim în distanțe. Ca timpul! Sunt sigur! Sămânța sa Am sădit-o cândva într-o femeie.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 1 denu stiu de ce dar mi se pare putin melodramatica zicerea asta cu sint numai un om. dar poate sint eu mai antiemotional astazi.
varianta mea:
sint numai un om
pentru textul : picătură desub acest cuvint
ma desprind
ca o frunza
decupata din cer
cazind pe pamint
andu, acum am vazut comentariul. multumesc din suflet. ma bucur ca ai venit aici. bine ai venit!
pentru textul : f e s t i n deprobabil ca ultimul vers ar fi mai corect doar:
"once you are looking straight into my eyes"
sau
"once you've looked straight into my eyes"
pentru textul : a consequence de...Bianca, acum un an fredonam despre posibila tranzitivitate a verbului "a trebui". s/a adeverit. parcă eu aș fi profet, sau doar informat. despre text, nu este unul la care țin, l-am scris acum 20 minute pentru că așa am simțit. probabil când va ajunge în următorul volum va fi cu totul altfel, suntem în schimbare. despre titlu, este strict pentru acest site. în mod sigur, după cum ai observat, nu e potrivit. doar își cere cititor. și cine nu vrea să fie citit:)?. pentru că apreciez charientismul tău, uite nu mă fac profet și la virgule:) gânduri bune, paul p.s. mulțam pentru semnul 'cela galben. ah, ce bucurie!
pentru textul : e doar un... destimate poete cozan, interesante inovatiile dumitale si regret ca nu se incumeta nimeni sa le comenteze, sau mai degraba sa il comenteze pe acesta. dar de la asta si pina la a ajunge sa te comentezi singur e si cale lunga si de-a dreptul amuzanta. dar ma gindesc ca poate totul vine de la vara asta torida care vad ca nu se mai ostoieste si ne infierbinta pe unii in timp ce ne tulbura gindurile la altii. ce nu inteleg eu e cum se citeste partea de jos a cercului. ca daca era pe hirtie o invirteam (ca ochii nu prea pot sa mi-i dau de-a rostogolul) dar cind e pe ecran ce face cititorul. fiindca ma gindesc ca multi inca au CRT. si chiar flat panel-ul meu tot nu il pot roti mai mult de 90 de grade. si cu restul ce fac. aaaa, acum m-am prins. deh, am facut un efort sporit (sper sa nu mi se scrinteasca ceva) si am citit si ce scrie jos. dragii mei, nu va mai osteniti, scrie tot asa. asa ca nu prea cred ca e mare pierdere daca nu puteti citi partea rasturnata a textului. sint dezamagit, atita efort si tot aia?!... macar daca era ceva, o cheie, doua chei, cu am vazut ca e argoul mai nou.
pentru textul : crucile dedomnule yesterday. e din Proverbe.
1. Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi.
2. Şi-a junghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa.
3. Şi-a trimis slujnicele, şi strigă, de pe vârful înălţimilor cetăţii:
4. „Cine este prost, să vină încoace!” Celor lipsiţi de pricepere le zice:
5. „Veniţi de mâncaţi din pâinea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
6. Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!”
7. Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
8. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
9. Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
10. Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
11. Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
12. Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
13. Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
14. Ea stă totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
15. ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă:
16. „Cine este prost, să vină aici!” Iar celui fără minte îi zice:
17. „Apele furate sunt dulci, şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
18. El nu ştie că acolo sunt morţii, şi că oaspeţii ei sunt în văile locuinţei morţilor.
pentru textul : secretele noastre împrumutate dePoemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus
pentru textul : concert fără orchestră și pian deam editat eu textul
pentru textul : ambiguo | le mani dedorin, putine persoane s-au aplecat asupra textelor mele asa cum ai facut-o tu. e important sa stiu ca sistemul meu de coduri se poate asemana atat de mult cu al tau. nimic si nimeni nu este in perfecta comunicare cu lumea. fireste ca ma bucur ca intelegi atat de mult din ce multi altii nu inteleg nimic. ma bucur ca existi. sau altfel de atat.
pentru textul : houdini deTe rog să introduci diacriticele.
pentru textul : Zâmbet întors deMa bucur ca ma citesti! Iti voi urma sfatul. Toate cele bune!
pentru textul : John Doe deDar si picioarele care se repeta. Deci pana la urma se repeta curva curva mana mana picioare picioare, asta intr-un text de 9 randuri. Vedeti fratilor cum ati dat 3 penite? Si dupa aceea va mirati ca de ce nu va ia lumea in serios...
pentru textul : Umbra. dehialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.
pentru textul : Poem fecund denaivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
pentru textul : sunt doar o atârnare denu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.
Sapphire - da, necesară urare și expresivă remarcă. Nu îmi doresc să dramatizez lucrurile și probabil nu sunt cel mai năpăstuit și încărcat cu experinețe negative individ din prea întunecata noastră Românie. E vorba de o anumită modalitate de a transla lucrurile spre un deznodământ interior tensionat. Asta nu prea e bine pentru echilibrul fiecărei zile, dar sonetul vine tocmai să-mi aducă dezlegarea necesară și conștiința că pot trece prin vremi și vremuri fără să mă las supus de greutatea lor. Cu prietenie
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu deIată poezia! Din care poate, spre binele ei, să dispară ultima strofă.
pentru textul : îngeri sub cărămizi dePagini