"ascult tînguirea coastelor casei
sorb liniștea aburindă a nopții" - versuri consecutive construite cu genitivul + primul fiind dublu (tânguirea coastelor casei). De evitat. Întotdeauna. Remarc şi eu finalul.
Marturisesc ca raspunsul tau Virgile este nu doar efervescent si suculent, dar m-a si facut sa ma duc in fata oglinzii si sa-mi rad barba pan-la os. Cine o mai zice de acum incolo ca Profetul nu are simtul umorului, uite asa (urmeaza semnul acela cu indexul incovoiat) sa se faca! Ce e al tau al tau ramane! Multzam si scuze Katya de off-topic. Andu
da, ai dreptate Sapphire, și va trebui să o mai "acordez", dar am zîmbit cînd am văzut că ai perceput "ideea". există un "dor", un fel de dor pe care nu îl poți simți decît în ziua de întîi a anului, atunci cînd simți "tangajul valurilor timpului"
Și totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
va multumesc pentru trecere. Aranca tu esti foarte darnica in ce priveste aceasta penita dar ai fi fost si mai darnica daca imi dadeai si un motiv pentru ea anna, comentariul tau este destul de optimist pentru un text atit de "dark" (in opinia mea) kaspar, un comentariu de la un student la istoria artei nu e ceva ce ti se intimpla zilnic. merci
Ai dreptate, Andu, dar nu am avut timp sa infloresc ideea, ca ma grabeam, doar ce mi-a zis Virgil ca decat sa stau la scris comentarii proaste, pardon, offtopic, pe H, mai eficient e sa scriu o poezie. Ca n-a iesit - inca - asa cum am vrut, a fost din cauza ca nu ma duce capul sa scriu ceva bun in zece minute, nu mai mult decat o idee. Multamult! :)
"pe cheiurile portului ceața mirosea a gutuie
ne plimbam doar ne plimbam ecouri de sticle sparte
tu pierdeai trenuri lungi și roșii
eu mă gândeam la scriitorii care mor tineri
cineva pescuia sau era o iluzie
din norii uscați supura lumina" - f reuşită şi bine construită partea aceasta. Primul vers e foarte viu, încă-l simt pe retină şi în nări. Aş vrea şi eu să mai fiu vizitat de o aşa inspriaţie.
Doamna Ştefan, vă jucaţi de-a inocenţa. Aţi insinuat şi jignit permanant. M-aţi făcut golan, manelist, brutal, needucat. Oricine are curiozitatea va putea vedea cum stau lucrurile. Cauza „conflictului” e mai veche şi nu-şi are originile pe H. Aici doar l-a mutat doamna Ştefan pentru că nu a suprtat probabil, când i-am zis că nu am auzit în viaţa mea de ea, la un mesaj al domniei sale care suna cam aşa. „vă rog contactaţi-mă, eu nu vă ştiu”. Am precizat acest amănunt, pentru că mi se pare relevant: unii au senzaţia că-s cel puţin la fel ca Eminescu de cunoscuţi şi trebuie trataţi ca atare. Vă repet încă o dată:
- nu vă cunosc
- nu vreau să vă cunosc
- mi s-a părut extrem de slabă poezia cu cipurile. şi nu numai mie. (sigur alt motiv de supărare)
- aţi cerut să nu mă mai aderesez Cristinei Ştefan. Am fost încântat, voiam oricum să o fac.
- aţi revenit. v-am răspuns. era suficient. eu cred că e suficient. Dacă pt dv. nu e, vă rog...simţiţi-vă bine ! nu-mi mai bat capul cu dv.
- am pierdut prea mult timp pentru a discuta cu dv.
Vă doresc sincer, multă inspiraţie !
P.S: nu-mi păreţi tocmai ceea ce se cheamă o „lady”,
excesul de epitete din această poezie nu reușește să dilueze cu totul expresivitatea, reușești să desenezi cu tușe cam groase uneori(ex:"va imploda în gâfâitul tâmplelor") o versificație ușor încărcată; m-au apropiat și reținut titlul și finalul care echilibrează, da, finalul(mai precis, ultimele 2 versuri) este unul care deschide acest text, îi dă lumina necesară, părerea mea...
savuros. excelent simț de observație. remarcabilă și perspectiva platonică din care este privit fenomenul. uneori sînt tentat să cred că, în ciuda primitivismului cultural, este posibil ca toți acești cenzori din perioada comunistă (și nu numai) să fi perceput chiar mai corect valoarea și puterea literaturii decît editorii epocilor economiei de piață.
da, textul nu e nou dar ca si atunci cind l-am citit prima data si acum zimbesc. uite ca imi place acest fel mucalit al tau de a scrie ca si cum ai privi cu coada ochiului peste umar. o lipsa sanatoasa de patima. o poezie
unele formulări, asocieri de cuvinte la care se poate renunţa, fără să afecteze ideea textului. Ce spui de: “sunt o străină cu pielea fragedă, atinsă de săruri......înlocuiesc tot ceea ce ştiam despre insomnii, despre perne în formă de lebede....”. aş renunţa la acele “ca şi cum”.
Reţin, printre altele: “în fiecare noapte trec printr-o sită, ca dimineaţa să mă găsească (afle!!) curată.....cum de suntem atât de sălbatici prin atingeri de îngeri”. Mai mult nu îndrăznesc să spun. Am auzit “de la surse” că jurnaliştii, nu toţi, of course, dacă îi contrazici devin aprigi...la condei. Glumesc, nu-ţi face probleme. Cu respect, zapata
Iată un exmplu de adresare al celui care centrează şi dă cu capul pe site-ul lui. Nu vreau să intru în polemică cu tine. Ai o logică şi o atitudine strâmbe. De aceea au plecat atâţia de aici...Cred că vei rămâne aici să stingi lumina.
Indiferent ce vei răspunde, nu cred că voi mai răspunde. Chiar am alte lucruri mai bune de făcut.Îi invit în schimb pe membri să-şi spună părerea.
Multumesc pentru comentariu domnule Calin, singuratatea tine mai mult la mine insa , nu e una sezoniera, cat tine de tema, am scris ce am simtit in acel moment, poate o schimbare a starii interioare va duce la abordarea unor alte teme toate cele bune cu respect, adelina
Eu totuși am o problemă. Dacă tot spui că vei vorbi despre cele zece lucruri care nu îți plac la tine (intrigantă confesiune) în primele două porțiuni rămîi fidelă promisiunii dar apoi celelalte se diluaeză în altceva. Strofa trei este despre lucruri pe care le urăști (e ambiguu dacă asta e ceva ce nu îți place la tine). Strofa patru este despre niște „metafore” (aici am ajuns în ceață deja). Iar în a cincea este vorba despre eclesiastul. Despre eclesiastul (sau ecclesiastul) s-ar putea spune multe dar ce are asta cu ceea ce nu îți place la tine? Iar suptul sîngelui Domnului (de la sfîrșit) deși face trimiteri soteriologice totuși crează o senzație destul de dezagreabilă, nu crezi? Deci cam astea ar fi observațiile mele de pînă acum.
Ela, Textul dumneavoastră este cele mai bun (nu neapărat favorabil) comentariu facut vreodată unui poem postat de mine pe un site literar. Ideeea, parțial acceptată, că un poet este dublat totdeauna de un foarte bun critic de poezie se adeverește în cazul dvs. Ați intuit exact sensurile subliminale ale poemului și vă sunt recunoscător pentru decodarea foarte fină a "țesăturii" mele lirice. Vă mulțumesc!
Poemul este unul ce merită lucrat. Premiza ta Daniel, în această furtună dintr-un pahar de apă, este "cioc cioc e cineva pe șantier", cu alte cuvinte o nemulțumire la adresa site-ului, care te găzduiește. Ceea ce cred eu că nu este frumos, după cum nici verbul "a lătra" nedemn de un om sensibil ca tine. Nu poza în victimă doar pentru că ți s-au dat sfaturi care te deranjează. Sper să mai trec pe aici. Dacă nu, strugurii sunt acri! Hermeneia nu e o pajiște de miei, ci un site unde se primesc observații literare.
Amiciţii frumoase se ţes aici :) Iau aminte la tot.
Vă mulţumesc mult, Paul şi Adrian.
( voi reface poemul...sau, mai bine spus, voi încerca să îl rescriu...din aceeaşi stare de singurătate )
Bobadil, comenteaza textul si lasa la altii "imaginea de ansamblu". nu de alta dar nici nu a inceput si nici nu se va termina cu tine. Ca side note ma amuz si eu dorinta asta pe care o vad la tine (si poate si la altii) ca eu sa devin un fel de despot luminat al hermeneia sau al poeziei in general. Uneori ma si intreb daca tu chiar citesti ce elucubrezi pe aici. Eu am mai spus-o, cine scrie prost scrie prost. Si mi s-a dat peste nas. Ca si cum as putea eu sa fac pe cineva sa scrie bine. Convingerea mea este ca numai comentariile pot ajuta la asta. Dar din pacate vad ca foarte, foarte putini oameni comenteaza aici si cei ce o fac o fac foarte putin. Eu am pus un site la dispozitie, cu facilitati si cu un regulament care se straduie sa asigure o atmosfera propice. Daca nu folositi oportunitatea de a va face opiniile cunoscute nu mai este vina mea.
Un dans cu moartea, vazuta ea efemera, usoara si atragatoare ca un balon de sapun, admirata ca la un spectacol de catre un nemuritor care traieste (a se citi consuma, isi trage esenta asa cum ai trage cu nesat dintr-o tigara) doar din cuvinte potential creatoare de infern si paradis, depinzand doar de alegerea privitorului (si, o data citind-o, de alegerea cititorului). Si eu spun ca e un alt suflu aici, si alte chei de lectura; ca intr-un tablou postmodernist, trebuie cautate imaginile acolo unde vrea autorul sa le aseze. PS Si totusi nu am inteles ce este cu acel "se jupeste".
ei bine, la recitire, nu-mi pare rau ca am cautat. "fraiere, aceasta-i femeia, aceasta e viața!" da, cam asa si-ar putea concluziona doctorul cautarile. sa-i spui si lui Milan!
asta înseamnă că e muncă în a pune un volum de poezii bune, în rimă, să stea în picioare! asta ziceam şi eu, cel care am primit atâţia bobârnaci pe-aici. e uşor să scrii vers liber, uite ce repede îl însăilează yester, spre exemplu. de la tecuci la bucureşti, în tren, poţi să scrii o duzină de astfel de texte. un volum cu poezii precum "la Văratec mă ajunge toamna" necesită "încă o viaţa", e suficient spus. cine nu scrie un poem bun, în stil clasic, nu poate fi considerat poet. filosofez şi eu...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"ascult tînguirea coastelor casei
pentru textul : tern de 6 desorb liniștea aburindă a nopții" - versuri consecutive construite cu genitivul + primul fiind dublu (tânguirea coastelor casei). De evitat. Întotdeauna. Remarc şi eu finalul.
Poemul e un crescendo in care finalul emotioneaza fantastic. Si mie imi place mult Andre Rieu.
pentru textul : Lecții de desen pentru alungat singurătatea deMarturisesc ca raspunsul tau Virgile este nu doar efervescent si suculent, dar m-a si facut sa ma duc in fata oglinzii si sa-mi rad barba pan-la os. Cine o mai zice de acum incolo ca Profetul nu are simtul umorului, uite asa (urmeaza semnul acela cu indexul incovoiat) sa se faca! Ce e al tau al tau ramane! Multzam si scuze Katya de off-topic. Andu
pentru textul : Lauryannus's Land deda, ai dreptate Sapphire, și va trebui să o mai "acordez", dar am zîmbit cînd am văzut că ai perceput "ideea". există un "dor", un fel de dor pe care nu îl poți simți decît în ziua de întîi a anului, atunci cînd simți "tangajul valurilor timpului"
pentru textul : mi-e dor desilviana, te rog sa citesti in intregime regulamentul de functionare al hermeneia.com si sa te conformezi lui
pentru textul : diversitate... deȘi totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
pentru textul : Budismul și psihiatria deFelicitări!
pentru textul : Apariţie editorială deŞi la cât mai multe citiri!
va multumesc pentru trecere. Aranca tu esti foarte darnica in ce priveste aceasta penita dar ai fi fost si mai darnica daca imi dadeai si un motiv pentru ea anna, comentariul tau este destul de optimist pentru un text atit de "dark" (in opinia mea) kaspar, un comentariu de la un student la istoria artei nu e ceva ce ti se intimpla zilnic. merci
pentru textul : antiplatonice VII de„vănăt” e intenționat, ori intenționai un „vânăt”? în rest nu știu eu prea multe. atâta că nu e mai sinceră decât sticla aia cu vodcă.
pentru textul : de n luate câte două deAi dreptate, Andu, dar nu am avut timp sa infloresc ideea, ca ma grabeam, doar ce mi-a zis Virgil ca decat sa stau la scris comentarii proaste, pardon, offtopic, pe H, mai eficient e sa scriu o poezie. Ca n-a iesit - inca - asa cum am vrut, a fost din cauza ca nu ma duce capul sa scriu ceva bun in zece minute, nu mai mult decat o idee. Multamult! :)
pentru textul : zece lucruri pentru care nu îmi place de mine depai de ce a publicat-o aalizeei daca e foto a lui virgil?
pentru textul : în căutarea timpului pierdut de"pe cheiurile portului ceața mirosea a gutuie
pentru textul : schit dene plimbam doar ne plimbam ecouri de sticle sparte
tu pierdeai trenuri lungi și roșii
eu mă gândeam la scriitorii care mor tineri
cineva pescuia sau era o iluzie
din norii uscați supura lumina" - f reuşită şi bine construită partea aceasta. Primul vers e foarte viu, încă-l simt pe retină şi în nări. Aş vrea şi eu să mai fiu vizitat de o aşa inspriaţie.
Doamna Ştefan, vă jucaţi de-a inocenţa. Aţi insinuat şi jignit permanant. M-aţi făcut golan, manelist, brutal, needucat. Oricine are curiozitatea va putea vedea cum stau lucrurile. Cauza „conflictului” e mai veche şi nu-şi are originile pe H. Aici doar l-a mutat doamna Ştefan pentru că nu a suprtat probabil, când i-am zis că nu am auzit în viaţa mea de ea, la un mesaj al domniei sale care suna cam aşa. „vă rog contactaţi-mă, eu nu vă ştiu”. Am precizat acest amănunt, pentru că mi se pare relevant: unii au senzaţia că-s cel puţin la fel ca Eminescu de cunoscuţi şi trebuie trataţi ca atare. Vă repet încă o dată:
- nu vă cunosc
- nu vreau să vă cunosc
- mi s-a părut extrem de slabă poezia cu cipurile. şi nu numai mie. (sigur alt motiv de supărare)
- aţi cerut să nu mă mai aderesez Cristinei Ştefan. Am fost încântat, voiam oricum să o fac.
- aţi revenit. v-am răspuns. era suficient. eu cred că e suficient. Dacă pt dv. nu e, vă rog...simţiţi-vă bine ! nu-mi mai bat capul cu dv.
- am pierdut prea mult timp pentru a discuta cu dv.
Vă doresc sincer, multă inspiraţie !
P.S: nu-mi păreţi tocmai ceea ce se cheamă o „lady”,
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deexcesul de epitete din această poezie nu reușește să dilueze cu totul expresivitatea, reușești să desenezi cu tușe cam groase uneori(ex:"va imploda în gâfâitul tâmplelor") o versificație ușor încărcată; m-au apropiat și reținut titlul și finalul care echilibrează, da, finalul(mai precis, ultimele 2 versuri) este unul care deschide acest text, îi dă lumina necesară, părerea mea...
pentru textul : crăciun fără nume desavuros. excelent simț de observație. remarcabilă și perspectiva platonică din care este privit fenomenul. uneori sînt tentat să cred că, în ciuda primitivismului cultural, este posibil ca toți acești cenzori din perioada comunistă (și nu numai) să fi perceput chiar mai corect valoarea și puterea literaturii decît editorii epocilor economiei de piață.
pentru textul : Cenzura cu intenţie şi cea din prostie deda, textul nu e nou dar ca si atunci cind l-am citit prima data si acum zimbesc. uite ca imi place acest fel mucalit al tau de a scrie ca si cum ai privi cu coada ochiului peste umar. o lipsa sanatoasa de patima. o poezie
pentru textul : de dragoste deunele formulări, asocieri de cuvinte la care se poate renunţa, fără să afecteze ideea textului. Ce spui de: “sunt o străină cu pielea fragedă, atinsă de săruri......înlocuiesc tot ceea ce ştiam despre insomnii, despre perne în formă de lebede....”. aş renunţa la acele “ca şi cum”.
pentru textul : Frânturi. Răgaz. Clipe deReţin, printre altele: “în fiecare noapte trec printr-o sită, ca dimineaţa să mă găsească (afle!!) curată.....cum de suntem atât de sălbatici prin atingeri de îngeri”. Mai mult nu îndrăznesc să spun. Am auzit “de la surse” că jurnaliştii, nu toţi, of course, dacă îi contrazici devin aprigi...la condei. Glumesc, nu-ţi face probleme. Cu respect, zapata
Iată un exmplu de adresare al celui care centrează şi dă cu capul pe site-ul lui. Nu vreau să intru în polemică cu tine. Ai o logică şi o atitudine strâmbe. De aceea au plecat atâţia de aici...Cred că vei rămâne aici să stingi lumina.
Indiferent ce vei răspunde, nu cred că voi mai răspunde. Chiar am alte lucruri mai bune de făcut.Îi invit în schimb pe membri să-şi spună părerea.
pentru textul : fahrenheit game deobserv că autorul îşi comentează doar textele proprii. Mă tem că această practică va implica retrogradarea la categoria de novice.
pentru textul : Caii nopţii deIar argumentul analogic este o parafrază după N. Stănescu.
pentru textul : Mâncând ciocolată la masă cu Chirurgul deMultumesc pentru comentariu domnule Calin, singuratatea tine mai mult la mine insa , nu e una sezoniera, cat tine de tema, am scris ce am simtit in acel moment, poate o schimbare a starii interioare va duce la abordarea unor alte teme toate cele bune cu respect, adelina
pentru textul : quand les paroles sont inutiles de"să mă înveți a zâmbi" eu aș fi terminat așa... e prea simplist pentru tine și poem sfârșitul, Virgil. sugerează cumva că nu îi pare rău...
pentru textul : preludiu în alb și negru deEu totuși am o problemă. Dacă tot spui că vei vorbi despre cele zece lucruri care nu îți plac la tine (intrigantă confesiune) în primele două porțiuni rămîi fidelă promisiunii dar apoi celelalte se diluaeză în altceva. Strofa trei este despre lucruri pe care le urăști (e ambiguu dacă asta e ceva ce nu îți place la tine). Strofa patru este despre niște „metafore” (aici am ajuns în ceață deja). Iar în a cincea este vorba despre eclesiastul. Despre eclesiastul (sau ecclesiastul) s-ar putea spune multe dar ce are asta cu ceea ce nu îți place la tine? Iar suptul sîngelui Domnului (de la sfîrșit) deși face trimiteri soteriologice totuși crează o senzație destul de dezagreabilă, nu crezi? Deci cam astea ar fi observațiile mele de pînă acum.
pentru textul : zece lucruri pentru care nu îmi place de mine deEla, Textul dumneavoastră este cele mai bun (nu neapărat favorabil) comentariu facut vreodată unui poem postat de mine pe un site literar. Ideeea, parțial acceptată, că un poet este dublat totdeauna de un foarte bun critic de poezie se adeverește în cazul dvs. Ați intuit exact sensurile subliminale ale poemului și vă sunt recunoscător pentru decodarea foarte fină a "țesăturii" mele lirice. Vă mulțumesc!
pentru textul : Lucrurile ne privesc cu o ură infinită dePoemul este unul ce merită lucrat. Premiza ta Daniel, în această furtună dintr-un pahar de apă, este "cioc cioc e cineva pe șantier", cu alte cuvinte o nemulțumire la adresa site-ului, care te găzduiește. Ceea ce cred eu că nu este frumos, după cum nici verbul "a lătra" nedemn de un om sensibil ca tine. Nu poza în victimă doar pentru că ți s-au dat sfaturi care te deranjează. Sper să mai trec pe aici. Dacă nu, strugurii sunt acri! Hermeneia nu e o pajiște de miei, ci un site unde se primesc observații literare.
pentru textul : prăbuşire deMulţumesc şi pentru urare, Adrian :)
Amiciţii frumoase se ţes aici :) Iau aminte la tot.
Vă mulţumesc mult, Paul şi Adrian.
( voi reface poemul...sau, mai bine spus, voi încerca să îl rescriu...din aceeaşi stare de singurătate )
Cu drag, Mariana
pentru textul : Mai singură... deBobadil, comenteaza textul si lasa la altii "imaginea de ansamblu". nu de alta dar nici nu a inceput si nici nu se va termina cu tine. Ca side note ma amuz si eu dorinta asta pe care o vad la tine (si poate si la altii) ca eu sa devin un fel de despot luminat al hermeneia sau al poeziei in general. Uneori ma si intreb daca tu chiar citesti ce elucubrezi pe aici. Eu am mai spus-o, cine scrie prost scrie prost. Si mi s-a dat peste nas. Ca si cum as putea eu sa fac pe cineva sa scrie bine. Convingerea mea este ca numai comentariile pot ajuta la asta. Dar din pacate vad ca foarte, foarte putini oameni comenteaza aici si cei ce o fac o fac foarte putin. Eu am pus un site la dispozitie, cu facilitati si cu un regulament care se straduie sa asigure o atmosfera propice. Daca nu folositi oportunitatea de a va face opiniile cunoscute nu mai este vina mea.
pentru textul : Noaptea deUn dans cu moartea, vazuta ea efemera, usoara si atragatoare ca un balon de sapun, admirata ca la un spectacol de catre un nemuritor care traieste (a se citi consuma, isi trage esenta asa cum ai trage cu nesat dintr-o tigara) doar din cuvinte potential creatoare de infern si paradis, depinzand doar de alegerea privitorului (si, o data citind-o, de alegerea cititorului). Si eu spun ca e un alt suflu aici, si alte chei de lectura; ca intr-un tablou postmodernist, trebuie cautate imaginile acolo unde vrea autorul sa le aseze. PS Si totusi nu am inteles ce este cu acel "se jupeste".
pentru textul : pasagera deei bine, la recitire, nu-mi pare rau ca am cautat. "fraiere, aceasta-i femeia, aceasta e viața!" da, cam asa si-ar putea concluziona doctorul cautarile. sa-i spui si lui Milan!
pentru textul : "insuportabila ușurătate a frumuseții" deasta înseamnă că e muncă în a pune un volum de poezii bune, în rimă, să stea în picioare! asta ziceam şi eu, cel care am primit atâţia bobârnaci pe-aici. e uşor să scrii vers liber, uite ce repede îl însăilează yester, spre exemplu. de la tecuci la bucureşti, în tren, poţi să scrii o duzină de astfel de texte. un volum cu poezii precum "la Văratec mă ajunge toamna" necesită "încă o viaţa", e suficient spus. cine nu scrie un poem bun, în stil clasic, nu poate fi considerat poet. filosofez şi eu...
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna dePagini