ram, comentariul tau e rautacios. crezi ca poti sustine ceva fara amintirile tale din nu stiu care ce unde calatorie? nu vreau sa te jignesc, dar imi amintesti de cineva si tu. dar, fii linistit, nu esti un barbat primitiv, emoticoanele erau pentru barbatii adevarati care suporta de-acum banalele licente poetice. iar faptul ca azi e nu stiu care zi e o gluma de prost gust care nu are ce cauta pe un site de literatura. iar finalul nu se termina deloc prost, dimpotriva. iata ca te-ai comentat sau com tau se refera la carte si nu la textul meu?
Alba, despre concurenți, doar atunci când îi vom cunoaște. Deocamdată lăsăm creațiile lor să vorbească. Multe dintre ele îmi plac, unele chiar mult. Dar mă voi pronunța doar după finalizare. Sper că pe larg.
Aici au discutat câțiva dintre membrii juriului și la ei am făcut referire.
În privința actului creator, susțin în continuare ceea ce am spus și nu e o părere de moment. Am zis ”un anumit tip de orgoliu”. Nuanțele sunt foarte importante. Apoi, orice creator are conștiința valorii operei sale, altfel n-ar mai crea, nu? Ar sta indiferent și s-ar face macaragiu. Problema e cum își afirmă această conștiință. Ca un creator autentic sau ca un macaragiu. De aici abia, începe povestea.
viaţă şi moarte bătută pe o singură monedă. efigia efemerului la muritor. o singură monedă. două feţe identice, două feţe diferite. (înainte/înapoi; sus/jos– polul opus).“parcă despre moarte şi viaţă”. un drum lăsat deschis prin care vor trece doar zeii asemeni lui Ianus cel cu două feţe identice dar diferite.
am citit.
p.s. variantele au două feţe identice până la "viaţă şi moarte" unde sunt diferite şi totuşi nu se poate una fără cealaltă...
Bianca... in materie de gusturi nu e ca si in viata unde traim dual... la nivel de gust avem un termen mediu celebru intre dulce si sarat si anume amarul... tocmai aici este de fapt tinta poemului, de a sugera exaltarea omului indragostit spre cele doua extreme si revenirea la realul amar. Andrei... textul acesta chiar nu a vizat in mod programatic trimiteri oculte decat in masura in care intra in reactie cu imaginarul lectorului. Va multumesc la amandoi pentru feed-back.
Nu inteleg de ce este asa de greu sa trimiti un email. Chiar daca anul trecut am "trecut" cu vederea. Dorim sa avem o activitate mai ordonata pe H. de acum. Si nu este vorba de insistenta. Este vorba de o procedura. Mai ales pentru ca am dori ca pe viitor sa nu se mai intimple ca astfel de anunturi sa nu fie vizibile. de data aceasta voi lua decizia ad-hoc dar aş prefera ca pe viitor sa respecti editorii hermeneia. nu pe mine, precizez, pe editori. pentru ca vreau sa fie ei cei care decid. nu doar eu.
golite de dragoste
albe
plutesc in ocean
inimi fara trupuri
afrodita pare incremenita
pletele strans impletite
cum funiile peste trup
valurile-i strecoara nisip printre degete
o gaura neagra in cer
absoarbe culorile
raman doar semnele plansului
zece pasari
au ciocuri foarfece
coboara
zece degete ale poemului
se dezmortesc
mangaie cerul
o pecete de foc acopera gaura neagra
visez colorat
o poezie la fel de sărată ca sarea slăvită la ospeţe. îmi pare că transmite excepţional starea, fără fasoane şi alambicuri. cred că este suficientă motivaţia pentru:
e o confuzie: nu inteleg cine a trimis si cui acest manuscris "Cu săptămâni în urmă, Gorun Manolescu mi-a trimis un manuscris numit “Eseu despre sursele cunoașterii în logica Budistă”. Volumul, apărut la Editura "Cartea Universitară", s-a epuizat înainte măcar de a fi făcut public, adică de a fi intrat în librării (cred că au mai rămas 30 de exemplare), o retipărire a sa fiind în curs. Acest interes în jurul teoriilor lui Gorun Manolescu datează deja de câțiva ani și el a fost trezit de prezența sa activă în mediile filosofice virtuale și ca redactor șef al revistei Noema." si cine semneaza? acelasi Gorun? te lauzi pe tine insuti sau sunt comentariile altcuiva pe care le-ai preluat? daca da, cine e? si de unde? Dar in fine, cred ca trebuie felicitat cineva pentru volum...
O istorie hazlie ce a reușit să mă captiveze și să-mi "reactiveze" nostalgia poate și prin legăturile sufletești de alt ordin...În plus mi-ai adus aminte indirect de Sofia Vicoveanca, această voce de aur a Bucovinei, neegalată, legată de copilăria mea... Revenind la text, darul tău de a povesti însă este ieșit din comun și există o ușurință nativă de invidiat în a relata, expune, descrie o altă lume de care ești legat cu toate firele nevăzute ale ființei tale oriunde te-ai afla. Ar trebui să fructifici acest dar. Aștept continuarea. Un typo: "ânchise" în " Se ridică, șovăitor, în picioare, îl ânchise și privi pe fereastră, în curte."
domnule profet, incerc sa va satisfac curiozitatea iscata pe marginea acestei "frumuseti rare". sunt sigur ca nu va raman necunoscute sensurile termenului "blocaj". la repezeala (http://dexonline.ro/search.php?cuv=blocaj) am gasit urmatoarele definitii: BLOCÁJ s.n. 1. Fundație de piatră, de bolovani etc. făcută la o șosea, la o stradă etc. 2. Intervenție la fileu a unui grup de voleibaliști pentru a împiedica pe adversari să înscrie o lovitură. ♦ (Box) Interpunerea palmei, antebrațului sau brațului între pumnul adversarului și locul vizat de lovitura acestuia. 3. (Med.) Împiedicarea desfășurării unui proces sau unei funcții fiziologice. [< fr. blocage]. daca abandonam primul sens (total nepotrivit discutiei noastre), din celelalte doua putem extrage ideea "impiedicarii adeversarilor", "impiedicarii unui proces". oricum ar fi, DEXul de "impiedicare" ne vorbeste. lucru, ce mi se pare adecvat in cazul domniei voastre. si din cauza ca aceasta "impiedicare" (strict idiosincratica, posibil patologica) doreste insumarea unei majoritati in acceptarea ei drept masura coercitiva, ea trebuie sa se deghizeze sub masca "Regulamentului" si, astfel, sa intre in "legalitate". odata devenita lege, "impiedicarea" noastra va actiona nestingherita, fiind cvasi-atotputernica. va invoca tot felul de motive personale (ce tin mai degraba de mersul umorilor prin corp) camuflate juridic pentru a-si exercita controlul asupra subiectilor ei. mai mult, pt ca legalitatea trebuie nu doar recunoscuta de catre ceilalti, ci si implementata prin ei, "impiedicarea" primordiala se manifesta prin intermediul unui consiliu alcatuit din oameni care ii admit din start legalitatea si legitimitatea (care, de fapt, nu "e"). pt ca o extrema atrage mereu pe alta, sistemul "impiedicarii" va fi si el, la randu-i "impiedicat" de oameni care cred in NONimpiedicare. astfel, sistemul impiedicat va fi despiedicat de cei pe care ii recepteaza ca "anarhisti" ori "talibani". teza-antiteza-sinteza. sper ca prin acest silogism am reusit putin sa sting pofta domniei voastre de a intelege la ce se refera termenul "blocaj(e)" folosit de mine in cine stie ce comment neserios....
Când am citit prima oară, nu era colaj vizual, era doar poezia. primul lucru, gripa aviară, aș fi lăsat-o deoparte. În schimb, e deosebit, deosebit, finalul: "apoi deschid plutire pe verticală a trupului oasele umplute cu ananda" Și e bine armonizat cu imaginea, mai ales cu roșul permanent din griuri - sunt cam cinci nuanțe de gri aici. Nu voi uita deloc: "amân absența luminii trecerea/atâtor dumnezei verzi/scurși din mine victoria". Și mă bucură că și tu știi că nu majusculele fac înaltul să fie trăit înalt.
"nu am decît acest suflet pe care
într-un moment de nebunie mi l-am vîndut lui dumnezeu|" - doar acest fragment mi se pare că sună falc, că, dpdv epxresiv, e facil.
în creierul meu e toamnă. afară e toamnă. un astfel de text are un avantaj în plus cînd este recepționat în acest context. poate nu un avantaj „fair”. dar asta este soarta subiectivismului, nu? mi-a plăcut dar probabil că iar voi fi acuzat că sînt prea pretențios. dar am eu senzația asta ca masha poate mai bine. ar fi trebuit (în opinia mea) periat și renunțat la unele cuvinte de legătură. în poezie implicația, aluzia și ambiguitatea sînt regine. deci...
versiunea mea:
Respirația mea ține un ritm tomnatic,
inima alternează între două răni și o vreme-
tic tac azi ești aproape,
tic tac maine ții umărul cuiva,
tic tac poimâine uiți să mai trezești carnea.
Uite-mi urmele în nisip,
am să așez câte o scoică în fiecare călcâi
am să torn apă în fiecare deget.
Poate așa n-am să mă mai trec
voi reuși să dau chip amuțirii ce se naște
în răspunsuri,
povești imprimate pe textile.
Uite-mă cum îmi flutur fusta în valuri!
Lasă-mă să rămân pe faleză,
să privesc urmele
ce nu-și vor primi niciodată făcătorul înapoi.
Danutza, ma bucur de intilnire si multumesc pentru sugestii. Eu de curente ma folosesc doar atit cit cred ca am nevoie, desi de multe ori prefer sa le ocolesc. De hatirul eului liric, mai las sa-mi scape si cite-o virgula. Enunturile prefer sa le incep cu majuscula si sa le inchei cu punct. In rest inot de voie. Cit despre instantanee, le-am cules totusi din alta parte.
Francis, până la "Cu peoneze lucii de zid, miorlandu-ti "Vino!" e o parodie super reușită. De acolo, se diluează, si intervin și multe erori de prozodie. Am râs :)
ai dreptate, și eu m-am luptat mult cu versul acela. l-am modificat acum cu ceva ce am vrut să pun inițial dar tot nu sînt mai fericit. nu îmi place. poate în timp va veni și cuvîntul sau cuvintele care ar trebui să fie acolo. sînt pești care nu sînt la primul năvod și poeți care nu sînt la primul început. despre alăturare, evident că nu se pune problema să merit așa ceva.
...Titlul mi s-a mai reproşat. N-aş fi putut găsi (la nivel expresiv) o atât de succintă, dar excelentă explicaţie a lui, aşa cum ai găsit-o tu: el păstrează "o tensiune nerezolvată", e un soi de reproş, iar aceste elemente trebuie înţelese în contextul textului, nu separat. De acolo, din tensiunea nerezolvată, rezultă reproşul, reproş pe care am ales să-l exprim printr-un cinism niţel macabru, parafrazând celebrul "la mulţi ani" (ieri, când am scris şi postat acest text, tata ar fi trebui să împlinească cincizeci şi şase de ani).
...Şi da, miza textului a fost o utopică încercare (aş spune chiar metafizică, dacă termenul nu mi s-ar părea supralicitat) de rezoluţie a unei istorii care, probabil, va atârna mereu cu spatele la întuneric şi genunchii la lumină.
este un text care mi s-a părut bun tocmai pentru că folosește destul de bine o metodă care mă preocupă și pe mine. Oriana o numește cred „jam”. eu prefer să o percep ca un fel de tapiserie. intri în textul de mai sus și aproape te îneci în el.
părerea mea este că textul acesta este scris în grabă și conține atît elemente bune cu care paul ne-a obișnuit dar și chestii iefine sau oarecum optzeciste. exemplul cu „un cearșaf cenușiu mototolit/ drept inimă” mi se pare cel mai grăitor și te decurajează dacă te aștepți să citești o poezie contemporană. dar ce știu eu... eu nu sînt nici măcar conspațial cu românia, darămite contemporan.....
nu știu cum să iau ultimul vers. mi se pare oarecum comic și în dezacord cu restul. dar restul are cursivitate și te captează. deși rămîne la fel de ambiguu-misterios ca multe din textele tale.
Ştiu să fac nişte murături delicioase, dle Agheorghesei, dar nu cred că sunt de preferat în clipe de maximă intensitate...De ce , mă întreb, ar trebui să fim cu toţii nişte acrituri?!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ram, comentariul tau e rautacios. crezi ca poti sustine ceva fara amintirile tale din nu stiu care ce unde calatorie? nu vreau sa te jignesc, dar imi amintesti de cineva si tu. dar, fii linistit, nu esti un barbat primitiv, emoticoanele erau pentru barbatii adevarati care suporta de-acum banalele licente poetice. iar faptul ca azi e nu stiu care zi e o gluma de prost gust care nu are ce cauta pe un site de literatura. iar finalul nu se termina deloc prost, dimpotriva. iata ca te-ai comentat sau com tau se refera la carte si nu la textul meu?
pentru textul : zbor deasupra unui cuib de cuc deAlba, despre concurenți, doar atunci când îi vom cunoaște. Deocamdată lăsăm creațiile lor să vorbească. Multe dintre ele îmi plac, unele chiar mult. Dar mă voi pronunța doar după finalizare. Sper că pe larg.
Aici au discutat câțiva dintre membrii juriului și la ei am făcut referire.
În privința actului creator, susțin în continuare ceea ce am spus și nu e o părere de moment. Am zis ”un anumit tip de orgoliu”. Nuanțele sunt foarte importante. Apoi, orice creator are conștiința valorii operei sale, altfel n-ar mai crea, nu? Ar sta indiferent și s-ar face macaragiu. Problema e cum își afirmă această conștiință. Ca un creator autentic sau ca un macaragiu. De aici abia, începe povestea.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deDe data asta cred c-o să ajung şi eu. Având în vedere că sunt de-aici, din Târg, dacă pot ajuta cu ceva...
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deviaţă şi moarte bătută pe o singură monedă. efigia efemerului la muritor. o singură monedă. două feţe identice, două feţe diferite. (înainte/înapoi; sus/jos– polul opus).“parcă despre moarte şi viaţă”. un drum lăsat deschis prin care vor trece doar zeii asemeni lui Ianus cel cu două feţe identice dar diferite.
am citit.
pentru textul : Epifanigramă (2) dep.s. variantele au două feţe identice până la "viaţă şi moarte" unde sunt diferite şi totuşi nu se poate una fără cealaltă...
Bianca... in materie de gusturi nu e ca si in viata unde traim dual... la nivel de gust avem un termen mediu celebru intre dulce si sarat si anume amarul... tocmai aici este de fapt tinta poemului, de a sugera exaltarea omului indragostit spre cele doua extreme si revenirea la realul amar. Andrei... textul acesta chiar nu a vizat in mod programatic trimiteri oculte decat in masura in care intra in reactie cu imaginarul lectorului. Va multumesc la amandoi pentru feed-back.
pentru textul : insomnie decât despre treaba cu "mă sictirești" ar trebui să te sictiresc, Costin Tănăsescu? alege-ți sintagmele. și vezi cum vorbești!
pentru textul : apa trece, pietrele trec demulțumesc Sebi. am scos și am modificat.
pentru textul : clinical life deNu inteleg de ce este asa de greu sa trimiti un email. Chiar daca anul trecut am "trecut" cu vederea. Dorim sa avem o activitate mai ordonata pe H. de acum. Si nu este vorba de insistenta. Este vorba de o procedura. Mai ales pentru ca am dori ca pe viitor sa nu se mai intimple ca astfel de anunturi sa nu fie vizibile. de data aceasta voi lua decizia ad-hoc dar aş prefera ca pe viitor sa respecti editorii hermeneia. nu pe mine, precizez, pe editori. pentru ca vreau sa fie ei cei care decid. nu doar eu.
pentru textul : Concurs Naţional de Poezie depardon am uitat principalul
golite de dragoste
albe
plutesc in ocean
inimi fara trupuri
afrodita pare incremenita
pletele strans impletite
cum funiile peste trup
valurile-i strecoara nisip printre degete
o gaura neagra in cer
absoarbe culorile
raman doar semnele plansului
zece pasari
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 14 deau ciocuri foarfece
coboara
zece degete ale poemului
se dezmortesc
mangaie cerul
o pecete de foc acopera gaura neagra
visez colorat
o poezie la fel de sărată ca sarea slăvită la ospeţe. îmi pare că transmite excepţional starea, fără fasoane şi alambicuri. cred că este suficientă motivaţia pentru:
pentru textul : Mere târzii depoezia ta nu suferă de lipsa inspiratiei, ci de dorinta de a spune cat mai multe in cat mai putine cuvinte.
pentru textul : portretul meu din privirea ta (2) dee o confuzie: nu inteleg cine a trimis si cui acest manuscris "Cu săptămâni în urmă, Gorun Manolescu mi-a trimis un manuscris numit “Eseu despre sursele cunoașterii în logica Budistă”. Volumul, apărut la Editura "Cartea Universitară", s-a epuizat înainte măcar de a fi făcut public, adică de a fi intrat în librării (cred că au mai rămas 30 de exemplare), o retipărire a sa fiind în curs. Acest interes în jurul teoriilor lui Gorun Manolescu datează deja de câțiva ani și el a fost trezit de prezența sa activă în mediile filosofice virtuale și ca redactor șef al revistei Noema." si cine semneaza? acelasi Gorun? te lauzi pe tine insuti sau sunt comentariile altcuiva pe care le-ai preluat? daca da, cine e? si de unde? Dar in fine, cred ca trebuie felicitat cineva pentru volum...
pentru textul : La rădăcina Gorunului deO istorie hazlie ce a reușit să mă captiveze și să-mi "reactiveze" nostalgia poate și prin legăturile sufletești de alt ordin...În plus mi-ai adus aminte indirect de Sofia Vicoveanca, această voce de aur a Bucovinei, neegalată, legată de copilăria mea... Revenind la text, darul tău de a povesti însă este ieșit din comun și există o ușurință nativă de invidiat în a relata, expune, descrie o altă lume de care ești legat cu toate firele nevăzute ale ființei tale oriunde te-ai afla. Ar trebui să fructifici acest dar. Aștept continuarea. Un typo: "ânchise" în " Se ridică, șovăitor, în picioare, îl ânchise și privi pe fereastră, în curte."
pentru textul : Fiarele (I) dedomnule profet, incerc sa va satisfac curiozitatea iscata pe marginea acestei "frumuseti rare". sunt sigur ca nu va raman necunoscute sensurile termenului "blocaj". la repezeala (http://dexonline.ro/search.php?cuv=blocaj) am gasit urmatoarele definitii: BLOCÁJ s.n. 1. Fundație de piatră, de bolovani etc. făcută la o șosea, la o stradă etc. 2. Intervenție la fileu a unui grup de voleibaliști pentru a împiedica pe adversari să înscrie o lovitură. ♦ (Box) Interpunerea palmei, antebrațului sau brațului între pumnul adversarului și locul vizat de lovitura acestuia. 3. (Med.) Împiedicarea desfășurării unui proces sau unei funcții fiziologice. [< fr. blocage]. daca abandonam primul sens (total nepotrivit discutiei noastre), din celelalte doua putem extrage ideea "impiedicarii adeversarilor", "impiedicarii unui proces". oricum ar fi, DEXul de "impiedicare" ne vorbeste. lucru, ce mi se pare adecvat in cazul domniei voastre. si din cauza ca aceasta "impiedicare" (strict idiosincratica, posibil patologica) doreste insumarea unei majoritati in acceptarea ei drept masura coercitiva, ea trebuie sa se deghizeze sub masca "Regulamentului" si, astfel, sa intre in "legalitate". odata devenita lege, "impiedicarea" noastra va actiona nestingherita, fiind cvasi-atotputernica. va invoca tot felul de motive personale (ce tin mai degraba de mersul umorilor prin corp) camuflate juridic pentru a-si exercita controlul asupra subiectilor ei. mai mult, pt ca legalitatea trebuie nu doar recunoscuta de catre ceilalti, ci si implementata prin ei, "impiedicarea" primordiala se manifesta prin intermediul unui consiliu alcatuit din oameni care ii admit din start legalitatea si legitimitatea (care, de fapt, nu "e"). pt ca o extrema atrage mereu pe alta, sistemul "impiedicarii" va fi si el, la randu-i "impiedicat" de oameni care cred in NONimpiedicare. astfel, sistemul impiedicat va fi despiedicat de cei pe care ii recepteaza ca "anarhisti" ori "talibani". teza-antiteza-sinteza. sper ca prin acest silogism am reusit putin sa sting pofta domniei voastre de a intelege la ce se refera termenul "blocaj(e)" folosit de mine in cine stie ce comment neserios....
pentru textul : ce frumusețe rară deCând am citit prima oară, nu era colaj vizual, era doar poezia. primul lucru, gripa aviară, aș fi lăsat-o deoparte. În schimb, e deosebit, deosebit, finalul: "apoi deschid plutire pe verticală a trupului oasele umplute cu ananda" Și e bine armonizat cu imaginea, mai ales cu roșul permanent din griuri - sunt cam cinci nuanțe de gri aici. Nu voi uita deloc: "amân absența luminii trecerea/atâtor dumnezei verzi/scurși din mine victoria". Și mă bucură că și tu știi că nu majusculele fac înaltul să fie trăit înalt.
pentru textul : ananda deÎntotdeauna mi-a plăcut aalizei, acum și mai mult când îl simt cum apasă pe pedală.
pentru textul : aici radio Craiova de"nu am decît acest suflet pe care
într-un moment de nebunie mi l-am vîndut lui dumnezeu|" - doar acest fragment mi se pare că sună falc, că, dpdv epxresiv, e facil.
În rest, pe gustul meu.
pentru textul : mie redă-mă deîn creierul meu e toamnă. afară e toamnă. un astfel de text are un avantaj în plus cînd este recepționat în acest context. poate nu un avantaj „fair”. dar asta este soarta subiectivismului, nu? mi-a plăcut dar probabil că iar voi fi acuzat că sînt prea pretențios. dar am eu senzația asta ca masha poate mai bine. ar fi trebuit (în opinia mea) periat și renunțat la unele cuvinte de legătură. în poezie implicația, aluzia și ambiguitatea sînt regine. deci...
versiunea mea:
Respirația mea ține un ritm tomnatic,
pentru textul : Rugăciunea unui rătăcit se stinge într-o țigară deinima alternează între două răni și o vreme-
tic tac azi ești aproape,
tic tac maine ții umărul cuiva,
tic tac poimâine uiți să mai trezești carnea.
Uite-mi urmele în nisip,
am să așez câte o scoică în fiecare călcâi
am să torn apă în fiecare deget.
Poate așa n-am să mă mai trec
voi reuși să dau chip amuțirii ce se naște
în răspunsuri,
povești imprimate pe textile.
Uite-mă cum îmi flutur fusta în valuri!
Lasă-mă să rămân pe faleză,
să privesc urmele
ce nu-și vor primi niciodată făcătorul înapoi.
Danutza, ma bucur de intilnire si multumesc pentru sugestii. Eu de curente ma folosesc doar atit cit cred ca am nevoie, desi de multe ori prefer sa le ocolesc. De hatirul eului liric, mai las sa-mi scape si cite-o virgula. Enunturile prefer sa le incep cu majuscula si sa le inchei cu punct. In rest inot de voie. Cit despre instantanee, le-am cules totusi din alta parte.
pentru textul : Mirajul deeu tot pe cea veche o vad!
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deFrancis, până la "Cu peoneze lucii de zid, miorlandu-ti "Vino!" e o parodie super reușită. De acolo, se diluează, si intervin și multe erori de prozodie. Am râs :)
pentru textul : De-acuma ești străină deai dreptate, și eu m-am luptat mult cu versul acela. l-am modificat acum cu ceva ce am vrut să pun inițial dar tot nu sînt mai fericit. nu îmi place. poate în timp va veni și cuvîntul sau cuvintele care ar trebui să fie acolo. sînt pești care nu sînt la primul năvod și poeți care nu sînt la primul început. despre alăturare, evident că nu se pune problema să merit așa ceva.
pentru textul : poetul I deromîânia de dincolo de unguri!!!!!!!!!!!!!!
pentru textul : e bună tipa deMă tot întreb (degeaba) dacă tu, Virgil, chiar crezi lucrurile pe care le spui.
pentru textul : Despre textul „viaţa de dincolo de fortral” de Emilian Pal deOricum, ești epic.
...Titlul mi s-a mai reproşat. N-aş fi putut găsi (la nivel expresiv) o atât de succintă, dar excelentă explicaţie a lui, aşa cum ai găsit-o tu: el păstrează "o tensiune nerezolvată", e un soi de reproş, iar aceste elemente trebuie înţelese în contextul textului, nu separat. De acolo, din tensiunea nerezolvată, rezultă reproşul, reproş pe care am ales să-l exprim printr-un cinism niţel macabru, parafrazând celebrul "la mulţi ani" (ieri, când am scris şi postat acest text, tata ar fi trebui să împlinească cincizeci şi şase de ani).
...Şi da, miza textului a fost o utopică încercare (aş spune chiar metafizică, dacă termenul nu mi s-ar părea supralicitat) de rezoluţie a unei istorii care, probabil, va atârna mereu cu spatele la întuneric şi genunchii la lumină.
...Mulţumesc pentru acurateţea intepretării!
pentru textul : La multă descompunere, tată deeste un text care mi s-a părut bun tocmai pentru că folosește destul de bine o metodă care mă preocupă și pe mine. Oriana o numește cred „jam”. eu prefer să o percep ca un fel de tapiserie. intri în textul de mai sus și aproape te îneci în el.
pentru textul : Jazz ambiental. Semafoare inegal dezorientate dedacă nu deranjez peste măsură aş vrea să ştiu motivul pentru care textul de faţă a fost trimis în şantier.
pentru textul : cine eşti tu Marga depărerea mea este că textul acesta este scris în grabă și conține atît elemente bune cu care paul ne-a obișnuit dar și chestii iefine sau oarecum optzeciste. exemplul cu „un cearșaf cenușiu mototolit/ drept inimă” mi se pare cel mai grăitor și te decurajează dacă te aștepți să citești o poezie contemporană. dar ce știu eu... eu nu sînt nici măcar conspațial cu românia, darămite contemporan.....
pentru textul : din sensibilitățile băiatului care aduce pizza denu știu cum să iau ultimul vers. mi se pare oarecum comic și în dezacord cu restul. dar restul are cursivitate și te captează. deși rămîne la fel de ambiguu-misterios ca multe din textele tale.
pentru textul : Aici este biciul, foamea, tristețea deŞtiu să fac nişte murături delicioase, dle Agheorghesei, dar nu cred că sunt de preferat în clipe de maximă intensitate...De ce , mă întreb, ar trebui să fim cu toţii nişte acrituri?!
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii dePagini