Poemul pare a fi metafora a ceva pe care încă nu pot numi cu exactitate. Câștigă starea de omniprezență în ciuda camuflajului poetic :) care, după părerea mea, este bine realizat.
Remarc idea din versurile:
„ai putea fi acolo,
scurmând pântecul orașului,
ascultând vaietul
uriașei orgi, prin care rătăcesc
perechile celor de sus.”
sapte rânduri care încânta sufletul. pe care le rostim , fiecare din noi, zi de zi, dar nu avem timp sa ne oprim si sa le gustam frumusetea.
si nu e nevoie nici macar de titlu. felicitari.
sigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
Marina, Alina, mulțumesc din suflet pentru aprecieri (și Alinei și pentru peniță). A fost un text scris "dintr-o suflare" și mă întreb când (și dacă) voi mai avea șansa să scriu ceva asemănător pe viitor, mai ales că orice peniță de apreciere înseamnă și exigențe și cerințe mai mari pentru ce voi scrie în continuare... Satul în care am crescut mi-a rămas mereu în imimă (satul Benia, comuna Moldova-Sulița, jud. Suceava). De fiecare dată când încerc să scriu ceva inspirat de acolo, din rădăcinile mele, iese mai bine ca alte texte. Nu știu dacă merit toată această apreciere, totuși nu pot să nu fiu fericit pentru ea... Când ajung în țară (nu se știe însă când va fi asta...) abia aștept să trec și prin Iași. Acolo am făcut facultatea și masterul. Pentru mine e aproape la fel de apropiat ca satul meu natal. Din toate orașele din România (sunt, sigur multe orașe frumoase, unele poate mai frumoase ca el), Iașiul rămâne "orașul meu"...
eu asa zic: eu nu fac decat sa mosesc textul. el are o Mama si un Tata, eu ii port de grija apoi. si numai scos in lume, creste si devine ceea ce este. dar sunt ca si ai mei, cum ar spune orice exilat devotat pe meleguri romanice... astfel, ca un zburator, ma bantuie uneori, sau ca un daimon care ma tine in laț. atunci, waza devine un imperativ categoric, in fata caruia stau cu inima cat un purice. si astept analiza, si mi rod unghiile s ar zice ca bat campii, la vanatoarea de nimfe, din muntii carpati, ca marele labiș. dar si hatisurile mintii si inimii sunt imprevizibile. si aici se fac revolutii, se rastoarna lumea, se cauta waza. despre dragoste, nu spun nimic. habar nu am de comert. si tac, mai mult sau mai putin dramatic. si ea e convertibila. nu mi pasa, eu asa zic
Îmi place textul tău, pentru că prin titlu sugerezi ideea și pentru simplitatea lui. Estetic e reușit, iar expresia de slang de la sfârșit "îl fac la buzunare" updatează plăcut prospețimea imaginii. Faptul că verbul "zâmbesc" este asociat cu o imprecație ușoară și cu o senzație antagonică dă bine! Al...naibi de bine:)! O părere. cu sympatheia, yester p.s. remarc șarpele ce mușcă divin, de trei ori; faină antagonie! Sau mă înșel?:)
Mulțumesc, Andu, pentru reacție. Ce e cu ”paz”-ul ăla? Se prea poate să fie nouăzecist, deși mulți nu sunt de acord că a ar fi existat așa ceva, dar nu mi-am pus problema asta niciodată. ”Popoarele de frunze” da, sună arhaic, dar mi-a plăcut aici în context și contribuția la imagine. Fain c-ai trecut.
am citit și alte poeme legate de îngeri, multe și frumoase, din cele pe care le scrieți. constat că tema asta vă stimulează imaginația și o face cu prisos și roadă bună. felicitări pentru felul în care vă jucați cu îngerii!
Voi,
audienţa,
dincolo de priviri,
păreţi un perete interior de biserică
pictat cu sfinţi anglicani,
aplauzele mă muşcă haotic de sânge,
simt nevoia să-mi pun un leucoplast
pe inimă. (X si Y)
mă-ntreabă cei responsabili
cu globarizarea... (paranteze)
sfârleaza aia de fată a plecat
în america înainte de cutremur (nici mai devreme,
nici mai târziu)
iata aici teme care le-ai luat direct din textele mele:
domnul z,
televiziune,
globalizare,
aluzie la cutremurul din '77.
mai vrei şi altele? dinţii galbeni din poezia mea "Septembrie". compilate toate într-un text!
e totuşi o dovadă că citeşti mult şi uiţi de unde le citeşti.
Un titlu de prost gust și o poezie slabă, nu neg că-mi place-n ea varză a la Cluj care-mi aduce aminte de orașul în care am petrecut niște ani frumoși.
frumoasa initiativa centrului cultural roman din paris, multi studenti si absolventi de la universitatea de arte iasi au fost acolo cu proiecte. bravo pentru promptitudinea cu care prezinti informatii utile, nu pot decat sa ma bucur pentru cei care vor beneficia de aceste burse de creatie, mi se pare ca pentru muzica se numeste bursa ,,Enescu'' iar pentru arte plastice ,,Brancusi''. prin ce faci simt pulsul viu al europei culturale in care si noi avem ceva de spus... cu admiratie, Katya
da, Andu, textul cu fata era construit ca o parabolă, cu tâlc, poantă, oralitate acesta e un colaj de silă și remușcări, un amalgam de stări infecte cred că voi scoate sau modifica strofa penultimă și antepenultimă mulțumesc de citire
Luv, uneori chiar nu știu cum este mai bine să răspund la comentarii, mai ales atunci când comentatorul îți lasă practic o oglindă a gândurilor... îți mulțumesc pentru semnul lăsat "pe linia visului", "între somn și veghe". Madim
hecatonhir (dom'le ce nume v-ati mai ales, mi se scrinteste limba), anyway, bine observat, ma asteptam sa nu se vada asa bine. cineva insa mi-a spus de curind ca partea centrala e putin prea concentrata. ma mai gindesc, poate avea dreptate. merci insa de observatii
draga Lentib, te rog să mă crezi că amenințările și ultimatumurile au un efect copleșitor asupra mea. mă plictisesc de moarte. și cred că moartea de plictiseală e cea mai cumplită. deci te rog nu mă omorî.
Absolut lăudabilă inițiativa, asta ca să nu mai menționez spumanta vitalitate a lui Sixtus, un om cu care nu pot decât să mă laud așa, ca ardeleanu', că am stat pe prispă împreună.
Ce obiectez însă este că nu cred că aici, pe Hermeneia, sau pe 'celălalt site' - care o fi el - e oportună o dezbatere cu asemenea conotații profunde și legături cum propune maestrul Sixtus. Este o dezbatere mai degrabă demnă de aula Academiei sau de ce nu, de aleea șahiștilor din Cișmigiu pe care nu am uitat să o frecventez din când în când.
Poate că aici, pe Hermeneia, o dezbatere directă pe tema poeziei și de ce nu, cu un focus cât mai actual, cu nume de poeți actuali, chiar dacă nu încă recunoscuți, ar fi mai binevenită.
În acest sens Virgil a făcut un demers la prima masă rotundă, pe care am citit-o absent fiind.
Dar cred că s-ar putea merge mai departe, la cazuri concrete, ca în eseul de față, care însă, repet, țintește cred eu prea sus.
Este doar o sugestie desigur...
Eseul este prima mea iubire dar, ce să-i faci, acum, la bâtrânețe, m-am îndrăgostit de o bacantă.
Andu
asta e poemul tau, Alma? astept vreme de trei zile textele voastre. o sa le citesc cu mare interes... in ceea ce priveste premiul ma gandeam sa pun la bataie si cd /ul personal cu colinde dar mi s/a parut ca prea ar suna a reclama...mai mult vorbim decat scrie..asadar, sa scriem...
mulţumesc pentru cuvinte şi pentru sfaturi. Ai dreptate, voi încerca să mai lucrez la textele mele, deşi am început să fac asta deja pe ici pe colo. De obicei, abia după repetate citiri şi întoarceri la ele pot interveni pentru anumite schimbări pentru că mi-e foarte greu să mă detaşez când ele sunt proaspete, abia scrise.
apreciez părerea ta şi îţi mulţumesc din nou pentru oprire şi lecturări :)
Editorule, ceea ce faci tu aici este citirea textului meu în răspăr.
Aşteptam mai multă onestitate din partea ta. Adică să-mi explici care este adevăratul motiv pentru care textele mele se află aici.
Apoi, nu înţeleg despre ce virus vorbeşti în comentariul tău.
"gardul înalt al teamei" - uite expresia care pentru mine cîştigă trofeul pentru cea mai mare urîţenie pe care am citit-o săptămîna asta în limba română
diafan, delicat/ tandru. cu siguranţă şi din cauza vocabularului şi a imaginilor realizate în acest text.
un discurs plăcut.
"sunt flacăra pregătită de-o nuntă într-un chibrit
de parcă ai fi trăit"- şi nu este unicul fragment de reliefat!
Vladimir - ma bucur ca ai trecut pe aici 4 - "este o chestiune ce tine de universul personal al autorului" ( + inima are 4 camere; anul are 4 anotimpuri; 4 puncte cardinale; 4 elemente materiale fundamentale - focul, pamantul, aerul si apa) 4 - (in chineza SSE sau TSE - inseamna si moarte ) este o cifra malefica - aspectul Yin, dar are si un aspect Yang (cele patru anotimpuri si cele patru directii cardinale) cele 4 Adevaruri Nobile specifice budismului si mai sunt multe chestii... Interesanta decizia Consiliului:) As dori niste detalii referitoare la rezervele "pasivitatii" (??) mele pe acest site... In rest, aspir si eu la texte bune Cu respect Ion Nimerencu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Poemul pare a fi metafora a ceva pe care încă nu pot numi cu exactitate. Câștigă starea de omniprezență în ciuda camuflajului poetic :) care, după părerea mea, este bine realizat.
Remarc idea din versurile:
„ai putea fi acolo,
scurmând pântecul orașului,
ascultând vaietul
uriașei orgi, prin care rătăcesc
perechile celor de sus.”
Mai ales „rătăcesc perechile celor de sus”.
pentru textul : ubicuu defoarte profundă poezie și emoționantă în același timp, îmi place mult!
pentru textul : a christmas tale deMa adaug si eu, la o suta de ani dupa ce l-am citit cu incantare, cititorilor multumiti de acest poem.:)
pentru textul : tablou din cartierul de nord denu imi ramane de facut decat sa plang fara resemnare pentru pierderea unicului meu cititor de pe aici...
pentru textul : balerina timpului deun paradox anuntat,nu-i asa?
sapte rânduri care încânta sufletul. pe care le rostim , fiecare din noi, zi de zi, dar nu avem timp sa ne oprim si sa le gustam frumusetea.
pentru textul : de dimineaţă desi nu e nevoie nici macar de titlu. felicitari.
sigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
pentru textul : Ai venit dedecât o metaforă, un balans pe diferite nivele de energie, un neastâmpăr, o neliniște care se întinde dincolo de zare.
Mulțumesc pentru semn.
pentru textul : ubicuu deMarina, Alina, mulțumesc din suflet pentru aprecieri (și Alinei și pentru peniță). A fost un text scris "dintr-o suflare" și mă întreb când (și dacă) voi mai avea șansa să scriu ceva asemănător pe viitor, mai ales că orice peniță de apreciere înseamnă și exigențe și cerințe mai mari pentru ce voi scrie în continuare... Satul în care am crescut mi-a rămas mereu în imimă (satul Benia, comuna Moldova-Sulița, jud. Suceava). De fiecare dată când încerc să scriu ceva inspirat de acolo, din rădăcinile mele, iese mai bine ca alte texte. Nu știu dacă merit toată această apreciere, totuși nu pot să nu fiu fericit pentru ea... Când ajung în țară (nu se știe însă când va fi asta...) abia aștept să trec și prin Iași. Acolo am făcut facultatea și masterul. Pentru mine e aproape la fel de apropiat ca satul meu natal. Din toate orașele din România (sunt, sigur multe orașe frumoase, unele poate mai frumoase ca el), Iașiul rămâne "orașul meu"...
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) deeu asa zic: eu nu fac decat sa mosesc textul. el are o Mama si un Tata, eu ii port de grija apoi. si numai scos in lume, creste si devine ceea ce este. dar sunt ca si ai mei, cum ar spune orice exilat devotat pe meleguri romanice... astfel, ca un zburator, ma bantuie uneori, sau ca un daimon care ma tine in laț. atunci, waza devine un imperativ categoric, in fata caruia stau cu inima cat un purice. si astept analiza, si mi rod unghiile s ar zice ca bat campii, la vanatoarea de nimfe, din muntii carpati, ca marele labiș. dar si hatisurile mintii si inimii sunt imprevizibile. si aici se fac revolutii, se rastoarna lumea, se cauta waza. despre dragoste, nu spun nimic. habar nu am de comert. si tac, mai mult sau mai putin dramatic. si ea e convertibila. nu mi pasa, eu asa zic
pentru textul : cu inima cât un purice de diamant deÎmi place textul tău, pentru că prin titlu sugerezi ideea și pentru simplitatea lui. Estetic e reușit, iar expresia de slang de la sfârșit "îl fac la buzunare" updatează plăcut prospețimea imaginii. Faptul că verbul "zâmbesc" este asociat cu o imprecație ușoară și cu o senzație antagonică dă bine! Al...naibi de bine:)! O părere. cu sympatheia, yester p.s. remarc șarpele ce mușcă divin, de trei ori; faină antagonie! Sau mă înșel?:)
pentru textul : Drumul mătăsii deMulțumesc, Andu, pentru reacție. Ce e cu ”paz”-ul ăla? Se prea poate să fie nouăzecist, deși mulți nu sunt de acord că a ar fi existat așa ceva, dar nu mi-am pus problema asta niciodată. ”Popoarele de frunze” da, sună arhaic, dar mi-a plăcut aici în context și contribuția la imagine. Fain c-ai trecut.
pentru textul : Hide and seek deam citit și alte poeme legate de îngeri, multe și frumoase, din cele pe care le scrieți. constat că tema asta vă stimulează imaginația și o face cu prisos și roadă bună. felicitări pentru felul în care vă jucați cu îngerii!
pentru textul : clasică deHello,
sînt domnul X ( X si Y)
Voi,
audienţa,
dincolo de priviri,
păreţi un perete interior de biserică
pictat cu sfinţi anglicani,
aplauzele mă muşcă haotic de sânge,
simt nevoia să-mi pun un leucoplast
pe inimă. (X si Y)
mă-ntreabă cei responsabili
cu globarizarea... (paranteze)
sfârleaza aia de fată a plecat
în america înainte de cutremur (nici mai devreme,
nici mai târziu)
iata aici teme care le-ai luat direct din textele mele:
domnul z,
televiziune,
globalizare,
aluzie la cutremurul din '77.
mai vrei şi altele? dinţii galbeni din poezia mea "Septembrie". compilate toate într-un text!
pentru textul : pentru prima dată dee totuşi o dovadă că citeşti mult şi uiţi de unde le citeşti.
Acum am realizat că acest text pare a fi prima parte a celuilalt crâmpei de proză, "Monstrul". Este scris cursiv și captivant.
pentru textul : Crevasă între șansă și miraj deUn titlu de prost gust și o poezie slabă, nu neg că-mi place-n ea varză a la Cluj care-mi aduce aminte de orașul în care am petrecut niște ani frumoși.
pentru textul : Mă voi însura cu o ardeleancă grasă și blândă defrumoasa initiativa centrului cultural roman din paris, multi studenti si absolventi de la universitatea de arte iasi au fost acolo cu proiecte. bravo pentru promptitudinea cu care prezinti informatii utile, nu pot decat sa ma bucur pentru cei care vor beneficia de aceste burse de creatie, mi se pare ca pentru muzica se numeste bursa ,,Enescu'' iar pentru arte plastice ,,Brancusi''. prin ce faci simt pulsul viu al europei culturale in care si noi avem ceva de spus... cu admiratie, Katya
pentru textul : Rezidențe de creație la Institutul Cultural Român din Paris deda, Andu, textul cu fata era construit ca o parabolă, cu tâlc, poantă, oralitate acesta e un colaj de silă și remușcări, un amalgam de stări infecte cred că voi scoate sau modifica strofa penultimă și antepenultimă mulțumesc de citire
pentru textul : astral abuse deLuv, uneori chiar nu știu cum este mai bine să răspund la comentarii, mai ales atunci când comentatorul îți lasă practic o oglindă a gândurilor... îți mulțumesc pentru semnul lăsat "pe linia visului", "între somn și veghe". Madim
pentru textul : Necunoscutele umbre deînseamnă că sunt neatentă, nimic altceva... :)) și că văd în colțuri!
pentru textul : rogvaiv demă duc să corectez, merci.
hecatonhir (dom'le ce nume v-ati mai ales, mi se scrinteste limba), anyway, bine observat, ma asteptam sa nu se vada asa bine. cineva insa mi-a spus de curind ca partea centrala e putin prea concentrata. ma mai gindesc, poate avea dreptate. merci insa de observatii
pentru textul : delirice IV dedraga Lentib, te rog să mă crezi că amenințările și ultimatumurile au un efect copleșitor asupra mea. mă plictisesc de moarte. și cred că moartea de plictiseală e cea mai cumplită. deci te rog nu mă omorî.
pentru textul : cum să prinzi luna în zona 51 deAbsolut lăudabilă inițiativa, asta ca să nu mai menționez spumanta vitalitate a lui Sixtus, un om cu care nu pot decât să mă laud așa, ca ardeleanu', că am stat pe prispă împreună.
pentru textul : (1.1) Este poeticul o cale de cunoaştere şi acţiune? Azi Heidegger (1): Poeticul locuieşte Omul deCe obiectez însă este că nu cred că aici, pe Hermeneia, sau pe 'celălalt site' - care o fi el - e oportună o dezbatere cu asemenea conotații profunde și legături cum propune maestrul Sixtus. Este o dezbatere mai degrabă demnă de aula Academiei sau de ce nu, de aleea șahiștilor din Cișmigiu pe care nu am uitat să o frecventez din când în când.
Poate că aici, pe Hermeneia, o dezbatere directă pe tema poeziei și de ce nu, cu un focus cât mai actual, cu nume de poeți actuali, chiar dacă nu încă recunoscuți, ar fi mai binevenită.
În acest sens Virgil a făcut un demers la prima masă rotundă, pe care am citit-o absent fiind.
Dar cred că s-ar putea merge mai departe, la cazuri concrete, ca în eseul de față, care însă, repet, țintește cred eu prea sus.
Este doar o sugestie desigur...
Eseul este prima mea iubire dar, ce să-i faci, acum, la bâtrânețe, m-am îndrăgostit de o bacantă.
Andu
asta e poemul tau, Alma? astept vreme de trei zile textele voastre. o sa le citesc cu mare interes... in ceea ce priveste premiul ma gandeam sa pun la bataie si cd /ul personal cu colinde dar mi s/a parut ca prea ar suna a reclama...mai mult vorbim decat scrie..asadar, sa scriem...
pentru textul : pe sub flori mă legănai demulţumesc pentru cuvinte şi pentru sfaturi. Ai dreptate, voi încerca să mai lucrez la textele mele, deşi am început să fac asta deja pe ici pe colo. De obicei, abia după repetate citiri şi întoarceri la ele pot interveni pentru anumite schimbări pentru că mi-e foarte greu să mă detaşez când ele sunt proaspete, abia scrise.
pentru textul : aici nu mai locuieşte nimeni deapreciez părerea ta şi îţi mulţumesc din nou pentru oprire şi lecturări :)
Editorule, ceea ce faci tu aici este citirea textului meu în răspăr.
Aşteptam mai multă onestitate din partea ta. Adică să-mi explici care este adevăratul motiv pentru care textele mele se află aici.
Apoi, nu înţeleg despre ce virus vorbeşti în comentariul tău.
pentru textul : Solilocvii aride de"gardul înalt al teamei" - uite expresia care pentru mine cîştigă trofeul pentru cea mai mare urîţenie pe care am citit-o săptămîna asta în limba română
pentru textul : noapte cu plată deIoan, Rafael, Paul, multumesc pentru reactiile sincere asa cum cred eu ca merita un text sincer.
pentru textul : ford transit deNu este necesar a se scrie cu majuscule la titlu. E suficient doar D.
pentru textul : Deputatomania dediafan, delicat/ tandru. cu siguranţă şi din cauza vocabularului şi a imaginilor realizate în acest text.
pentru textul : stele negre stele galbene deun discurs plăcut.
"sunt flacăra pregătită de-o nuntă într-un chibrit
de parcă ai fi trăit"- şi nu este unicul fragment de reliefat!
Vladimir - ma bucur ca ai trecut pe aici 4 - "este o chestiune ce tine de universul personal al autorului" ( + inima are 4 camere; anul are 4 anotimpuri; 4 puncte cardinale; 4 elemente materiale fundamentale - focul, pamantul, aerul si apa) 4 - (in chineza SSE sau TSE - inseamna si moarte ) este o cifra malefica - aspectul Yin, dar are si un aspect Yang (cele patru anotimpuri si cele patru directii cardinale) cele 4 Adevaruri Nobile specifice budismului si mai sunt multe chestii... Interesanta decizia Consiliului:) As dori niste detalii referitoare la rezervele "pasivitatii" (??) mele pe acest site... In rest, aspir si eu la texte bune Cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : apartament cu 4 camere dePagini