nicolas, mulțumesc pentru trecere. m-ați făcut să zâmbesc cu acel vers din final.
dinu, mă bucur că ai rezonat cu acest poem simplu. mulțumesc pentru urare și apreciere.
toate bune, Daniela

Da da da, Corina, cel mai bun text al meu nu l-am scris încă şi mă întreb tot mai serios dacă s-o fac. Acum astea două personaje pe care mi le-ai numit fug alandala şi nu le mai pot stăpâni. Şi da, o să mai fie, dar mai răruţ că-i mai drăguţ.

Tea or coffee?

nu mai şterge nimic. Nu aveam de unde să ştiu de ce şi din vina cui am regăsit un alt fel de comentariu sub text. Doar că mi se părea amuzant faptul că se băteau cap în cap. Atâta tot. Mulţumesc pentru explicaţii.

Eugen

.....Aş încadra textul acesta la un suprarealism romantic, cu tuşe impresioniste, dar asta ar fi aşa - o anostă cale de a începe un demers (pseudo)critic. Fără să mă întind prea mult, spun că mi-au plăcut în primul rând modul discursiv de abordare şi echilibrul aproape perfect între imagine şi sensul final şi, fireşte, veridic via sentiment.

.....Pe de altă parte, poezia ta ne arată clar şi succint cum se foloseşte în armonie cu metafora suficientă acest instrument liric atât de abuzat (molestat aş spune), care se numeşte repetiţia.

.....În rest, un puseu pozitiv de lirism autentic, rezonabil criptat, o trăire lucidă servită onest cititorului, o scriere care ne demonstrează că, atunci când ai cu adevărat ceva de spus şi mai eşti şi vizitat de inspiraţie, se poate ajunge la poezie imanentă relativ simplu, fără ambiguitate extremă, fandoseală eliptic-metafizică şi decapitarea sentimentului din raţiuni de autoapărare.

.....Dacă ar fi să remarc neapărat ceva, ar fi finalul - un alt exemplu de cum şi când se pune punct, un final memorabil, cel puţin pentru mine.

Mi-au placut formulari de genul "ploi albe /de parcă în cer au crăpat oalele cu lapte", "a intrat să pună masă și leagăn pentru prunci" insa e mult, poate prea mult, balast... parerea mea este ca esti nehotarata intre a scrie proza si poezie. Nu-i bai, acum in genul numit poezie incap multe atat la nivel formal cat si pe partea de continut insa un construct din acesta diluat tinde sa devina neconvingator.

Foarte bun text, se simte evolutia in scris. Ars poetica si imagini puternice aproape la fiecare vers. Imaginea fantanilor care ies cu plinul face toti banii. Dupa parerea mea, este de departe cel mai reusit text pe care l-am citit pe Hermeneia in ultimele luni. Sintagma suspendat in aer este destul de folosita, ar merge la fel de usor si oras plutitor.

matei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.

Adrian, acest "patetism" din textul tău m-a emoţionat. Nu sunt o cunoscătoare a tainelor care separă discursul patetic prin stil de acela patetic prin atitudine, dar simt nevoia să îmi exprim bucuria lecturii acestui poem. Cred că nu este un text bombastic şi mai cred că este pe linia de mijloc, cel puţin pentru mine, fiindcă a reuşit să îmi creeze o cărare emoţională printre gânduri, chiar dacă nu cunoşteam înţelesul stomacului de bronz. Cred că poezia care se apropie de linia de mijloc, indiferent de curentul stilistic, este mai puternică din punct de vedere al forţei de sugestie, prin care şi cititorul este implicat. În rest cred că rămâne viabil citatul "nu aruncaţi mărgăritare..."

"xerox" e un substantiv împins cu forța în limba română de "vandali". știi foarte bine lucrul ăsta, dar ai folosit barbarismul acesta și, ca atare, ți-l reproșez. interesantă nota pe care o dau "motoarele" din textul tău. e chiar motorul textului dacă-mi permiți nota ușor amuzantă. un text plăcut la digestie, stăbătut de un sentiment sideral dat de acea lumină prin noi. te prind textele scurte și concentrate.

domnule Frosin, ati postat traducerea de trei ori... reveniti si anulati duplicatele. mai este si o greseala in titlu, va rog verificati.

Sunt deosebite și aceste texte derivate din poezia waka. Waka e specifică doar Perioadei Asuka sau include și Perioada Nara? Metrica subgenului are formele sale privilegiate și dau o altfel de aureolă lirică. Ce poți să ne spui despre formele bussokusekika, sedoka și katauta?

vezi ca am impresia ca de dragul ei ai scris o proza si ai incadrat-o la poezie

Îmi place întrebarea ta, Masha. Eu cred că răspunsul este aproape de ea. Doar timpul va putea să decanteze valorile. După cum a făcut din J. Keats unul din marii romantici englezi, deși a murit la doar 25 de ani, la fel a făcut din belgianul Maeterlink un semianonim, pentru literatura universală. Rezum, cu cât se înaintează în factorul timp, cu atât se lasă grele adevăratele opere (poeme) valoroase. Un If și AntiIf al lui Kipling, sau un singur poem bun devenit imn național (al Ro de exemplu), certifică popularitatea și implicit valoarea de a se suține.

vă mulţumesc pentru citirea acestui gest amical. Silvia, am încercat şi eu.
Adrian, feng shui-ul ală se pare că o să mă urmărească şi prin ceruri (sper că şi zurbagiii au loc acolo). mulţumesc.