imi place cascada asta hotarata de a desfinta tot ce se crede a fi deja fixat. si, de asemenea, imi place ideea profetului: "cine a inventat chestia asta cu odată la zece ani".
avand in vedere ca-s in sesiune si-ar fi trebuit sa invat si nu sa citesc literatura... e un compliment. M-a prins textul. E o mana exersata in spate, se vede. Nu incarca inutil, descrie sugestiv din putine linii esentialul. Mi-a placut atmosfera sumbra, de hotel ieftin. Si totul credeam ca va merge perfect. Dar nu-mi place finalul. Pur si simplu.. nu-mi place. E prea lumesc, prea stire de la ora 5.
Cel care-l ucide trebuia sa fie un tip de la bar, care-l vede asa cum si-a vazut si el prima victima, ca pe-un animal, sa fie un cerc inchis. :) Puteam sa jur ca asa se incheie.
Spor la scris, va mai citesc. Aveti o mana buna.
domnule manolescu, imi face placere cand veniti in pagina mea. va dati seama ca mi-am dat seama :)) ca, daca ati comentat aici, inseamna ca nu ma ignorati :D. am pus un potential acolo, in raspunsul la primul dumneavoastra semn. dar stiti cum e cu subiectivitatea si cu orgoliul autorului/comerciantului de idei mai mult sau mai putin poetizate, deh :P marfa lui e fara cusur. :) cu stima,
Poezie deosebita... atrage atentia bogatia si ineditul imaginilor la care se adauga modalitatea total dezinhibata de a scrie... "asfaltul e de fapt un cer prin care li se văd oamenilor viermii și sămânța"... tot spilul e sa ramana macar un singur individ care sa constate ca teoria lumilor spanzurate e doar un pretext pentru o poezie buna :)
"ceva în tine te împinge să iubești ca o penitență" este cheia de bolta a intregului text in jurul careia se construieste rotund. Nu te-am mai citit de mult si-mi pare rau.
dragii mei, se pare că cititorii acestor texte merită un autor adevărat.
să înțeleg, cristina, că a fi, sau a fi fost, membru pcr era o prostie sau o nemernicie ceva mai mică decît aceea de a fi securist sau kgb-ist?
sixtus, cu siguranță viața nu poate avea întotdeauna trepidații hollywood-iene.
Psihologia unui popor în mișcare e un lucru greu de definit. sunt psiholog și nu mă incumet a spune cu convingere și emfază că eu cunosc psihologia poporului român. e o treabă grea, de specialist. cât despre nevoia ca noi să învățăm a respecta legi și a munci cinstit, de acord.
parerea mea este ca am citit texte mult mai bune scrise de alma pe teme asemanatoare sau pornind de la inspiratii asemanatoare. aici mi se pare ca nu a avut rabdarea si poate dispozitia suficienta pentru a scrie ceva pe masura
Despre texte repostate s-a mai scris, chiar acum câteva zile a scris și Bianca Goean într-un comentariu și nu văd nimic greșit în a face această precizare membrilor site-ului. Personal, am înțeles, din emailul trimis de proprietarul site-lui pentru aprobarea înscrierii mele pe Hermeneia.com, că acesta este Regulamentul (exclusivitatea textelor) și l-am respectat, fie și sub formă de rugăminte ("care între timp a devenit obligatorie", așa cum scrie în acest text de la Info: http://www.hermeneia.com/info/75/). Și o mică precizare de final: nu am dat nici un exemplu în comentariul meu anterior, nu m-am referit la cineva anume. Așa că... nu am înțeles de ce a răspuns altcineva în afară de autoare.
la urma urmei nu este nici o problemă cu estetica urîtului sau cu macabrul, etc. toate pot face parte din poezie. problema, marea problemă cu acest text este că are un mesaj liric foarte facil. iar existența stridențelor macabre nu face decît să se vadă și mai jenant asta. părerea mea.
Pe autor nu îl cunosc și nu înțeleg de ce l-aș aborda într-un alt context decît prin intermediul acestor comentarii. M-am referit la calitatea editor pe care o are și la conflictul de interese dintre această calitate și obiectivitatea cu care este privit textul său. În comentariu am precizat care este legătura cu textul. Avertismentul dat îmi amintește teribil de vremurile comuniste. Circ îi zice acum la opinie?
Am decis, totuşi, ca poemul, să-l las să respire aşa, cu imperfecţiunile lui, opinabile. Binevenita observaţie a celor două ce-uri,a determinat eliminarea unuia,cel de prisos. Îţi mulţumesc de trecere şi semn.
....Bună seara. Observând că întrebați în stânga și-n dreapta "ce e poezia", textul de mai sus nu mă mai miră. ...Aș vrea să-mi dați un argument pentru care cuvintele de mai sus formează o poezie. Atâț. Pentru că a încheia fraza unde doriți, a vă sări de pe un rând pe altul literele la fel de imprevizibil cun o broască în călduri își sare balta, a structura zece rânduri în trei unități,și mai ales, a folosi ca temă centrală ingeniosul bocet "io scriu fain, fain, da' oamenii "e" răi și nu "vede" talentu' meu" nu e de ajuns pentru a putea încăpea printre corzile lirei. ...Ascuțitoarea n-are peniță, iar lacrima nu e cerneală,.Și vă rog, nu mă întrebați "de ce nu e poezie". E foarte greu să explici cuiva de ce stâlpul din fața sa este un stâlp. Seara bună!
Domnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria
Voiam să precizez în comentul anterior că textul e o „fabulă” fără morală explicită în versurile finale, însă această morală se subînțelege foarte ușor. Desigur, morala care se desprinde nu este totuna cu moralitatea/imoralitatea personajului satirizat.
Se simte că textul e o „dedicație” cu năduf pentru o persoană ale cărei conduite le condamni, și care, în poem, devine un personaj încadrat într-o tipologie anume. Deci, ți-a ieșit foarte bine. Mulțumesc de precizarea referitoare la simbolistica șarpelui la alte popoare. Îmi scăpase.
De acord cu diferențierea între „inteligent” și „înțelept”.
Mi-am amintit că au și creștinii o referire la „înțelepciunea șarpelui” - „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Matei 10,16). Inițial m-am gândit la sensul de viclenie, dar cred că se referă la „înțelepciunea” de a-și feri capul de eventuale corpuri care l-ar putea zdrobi. Desigur, aici putem vorbi de sitemul propriu de autopărare, dar discuția s-ar prelungi nepermis de mult îndepărtându-se de textul de mai sus.
E unul din textele tale care mi-a plăcut cel mai mult. Mai citesc.
Andu, m-aș gândi că știi de-acuma by heart regulamentul. De fapt, cred că nu ai nici o problemă cu el, doar că îți este indiferent dacă îl respecți sau nu. Nouă, nu. Comentariile trebuie să se refere la text, iar nu la antecomentatorii tăi. Am observat eu că tu încerci așa să faci pe criticul criticilor pe hermeneia, dar cred că cea mai bună atitudine este să fii tu exemplu, dacă știi, și să-i lași pe ceilalți să comenteze așa cum consideră de cuviință. Mai mult decât atât, te rog să nu îți mai jignești colegii de site. Ai să-mi spui că ai fost doar ironic, dar cred că știm amândoi unde e realitatea. Păstrează comentariile cu privire la text de acum înainte.
Îmi pare respirând un aer clasic, îmi aduce a Topârceanu sau poate chiar un Păstorel Teodoreanu poate datorită învecinării cu epigrama. Totuși e un spirit treaz, iar sobrietatea ultimelor două versuri îi conferă greutatea lirică de care avea nevoie. Dar asta s-a spus deja.
Andrei, multumesc pentru poem... poate nu ar fi rau sa precizez faptul ca acest concurs se desfasoara si pe siteul literar agonia.ro avand un premiu similar (doar tabloul difera) ca sa nu cream o confuzie in randul comunitatilor literare. va fi cate un castigator pentru fiecare site in parte iar bucuria mea este mare pentru ca, desi simbolic, trofeul e prilej pentru o efervescenta a ideii. totodata, concursul va dura pâna pe 27 iunie ora 23.00 când se va închide unda verde pentru primirea textelor. rezutatele vor fi afișate cum altfel decât la ora 00.00 pe data de 28 iunie. aștept cu mare interes textele voastre, nu va inhibați ... scrieti...
Marian, uite iti marturisesc cat se poate de sincer ca am facut un efort de lectura batranesc pe textele tale si am ajuns la aceasta concluzie: cel mai bine ar fi sa-ti termini doctoratul ala. Si nu uita ! La doctorat nu conteaza tema, ci doar indrumatorul. Bobadil.
Domnule Sixtus, în versurile "fluviul neantului/ ce curge din sine în sine spre nicăieri" mărturisesc cu rușine că nu am avut în cap nicio referință filosofică, de genul Hegel sau Heidegger. Am avut o intuiție poetică, un fel de imagine apărută în urma meditării la cea mai dificilă întrebare: "de ce există mai degrabă ceva decât nimic?". Logic, totul ar fi trebuit să fie nimicul infinit, zero, neant, vid, gol. De ce există energie, de ce există totuși diversitatea formelor? Această intuiție a unui fenomen care nu poate fi descris sau apropriat prin logică am încercat să o cuprind în acele versuri. Pentru mine e destul de mulțumitoare. Nu pretind că ar fi și pentru alții. Oricum, de această problemă a infinitului nu ne putem apropria decât prin metafore, nu? Am încercat să vă urmez sfatul și să decriptez discursiv textul meu. Nu văd însă cu ce aș putea înlocui stringurile (corzile nu trimit la conceptul vizat) sau electronii ori fractalii ori curenții electrici. Nu avem încă sinonime prin care să echivalăm aceste concepte pentru alt nivel de înțelegere. Ce se poate înlocui, totuși? Vortex cu vârtej (dar vortex e un cuvânt la care țin mult). Și aveam deja "sorb"! Sau "casante", dar aveam mai sus "fragile". De fapt am încercat să vorbesc în poem despre dragostea pe fundalul infinitului și al eternității, dar fără a folosi învechitele metafore ale reîncarnării sau genezei. Cu o altă viziune: a stringurilor, a fractalilor, etc. Am înțeles însă obiecțiile dvs. și voi ține seama de ele. Poate că, deși Aranca spune că astfel de experimente se fac demult, vremea poeziei "savante" sau "S.F." nu a sosit încă, deoarece nu există un public-țintă, nu există critici, nu există gusturi formate pentru așa ceva. Și probabil sună prea bizar, prea artificial pentru cei scufundați în poezia zilelor noastre. Aranca, scriu și proză s.f. Însă sunt doar un amator în acest domeniu, mai mult citesc în domeniu. Mulțumesc pentru încurajare. Însă tind să cred că o astfel de poezie "s.f." (deși nu mă încântă deloc termenul, am avea nevoie de altă denumire) are nevoie de site-uri de profil, unde un public restrâns ar gusta așa ceva. Dar suntem prea puțini, așa simt, ca să se poată coagula vreo mișcare, fie ea cât de mică, doar la nivel de blog. Să aveți parte de poezie frumoasă!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
imi place cascada asta hotarata de a desfinta tot ce se crede a fi deja fixat. si, de asemenea, imi place ideea profetului: "cine a inventat chestia asta cu odată la zece ani".
pentru textul : eu aș desființa cultura deavand in vedere ca-s in sesiune si-ar fi trebuit sa invat si nu sa citesc literatura... e un compliment. M-a prins textul. E o mana exersata in spate, se vede. Nu incarca inutil, descrie sugestiv din putine linii esentialul. Mi-a placut atmosfera sumbra, de hotel ieftin. Si totul credeam ca va merge perfect. Dar nu-mi place finalul. Pur si simplu.. nu-mi place. E prea lumesc, prea stire de la ora 5.
Cel care-l ucide trebuia sa fie un tip de la bar, care-l vede asa cum si-a vazut si el prima victima, ca pe-un animal, sa fie un cerc inchis. :) Puteam sa jur ca asa se incheie.
pentru textul : Mers de rac spre Dumnezeu deSpor la scris, va mai citesc. Aveti o mana buna.
saphirre, ai dreptate. anca, imi cer iertare
pentru textul : confesiune dedomnule manolescu, imi face placere cand veniti in pagina mea. va dati seama ca mi-am dat seama :)) ca, daca ati comentat aici, inseamna ca nu ma ignorati :D. am pus un potential acolo, in raspunsul la primul dumneavoastra semn. dar stiti cum e cu subiectivitatea si cu orgoliul autorului/comerciantului de idei mai mult sau mai putin poetizate, deh :P marfa lui e fara cusur. :) cu stima,
pentru textul : strada cu fluturi dePoezie deosebita... atrage atentia bogatia si ineditul imaginilor la care se adauga modalitatea total dezinhibata de a scrie... "asfaltul e de fapt un cer prin care li se văd oamenilor viermii și sămânța"... tot spilul e sa ramana macar un singur individ care sa constate ca teoria lumilor spanzurate e doar un pretext pentru o poezie buna :)
pentru textul : te iu-BECK'S deexceptand acel "amiabil" (din considerente estetice) si "estuarele Dunarii" (din considerente geografice), textul m-a prins si mi-a placut.
pentru textul : amintire de dincolo de"ceva în tine te împinge să iubești ca o penitență" este cheia de bolta a intregului text in jurul careia se construieste rotund. Nu te-am mai citit de mult si-mi pare rau.
pentru textul : al șaptelea simț dedragii mei, se pare că cititorii acestor texte merită un autor adevărat.
pentru textul : Spoiler 2 desă înțeleg, cristina, că a fi, sau a fi fost, membru pcr era o prostie sau o nemernicie ceva mai mică decît aceea de a fi securist sau kgb-ist?
sixtus, cu siguranță viața nu poate avea întotdeauna trepidații hollywood-iene.
Psihologia unui popor în mișcare e un lucru greu de definit. sunt psiholog și nu mă incumet a spune cu convingere și emfază că eu cunosc psihologia poporului român. e o treabă grea, de specialist. cât despre nevoia ca noi să învățăm a respecta legi și a munci cinstit, de acord.
pentru textul : scrisoare către români deUn poem de un singur vers
'Îmi păstrez moartea ca pe o barcă la ţărm,'
restul e o simplă dizertație plictisitoare
pentru textul : Trecere imaginară deVirgil, vizuala ta inspiră, e plină de farmec, mister delicat, regret strunit! Păcat că ai renunțat la experimentul de luni.
pentru textul : if you go away deparerea mea este ca am citit texte mult mai bune scrise de alma pe teme asemanatoare sau pornind de la inspiratii asemanatoare. aici mi se pare ca nu a avut rabdarea si poate dispozitia suficienta pentru a scrie ceva pe masura
pentru textul : după douăzeci de ani deDespre texte repostate s-a mai scris, chiar acum câteva zile a scris și Bianca Goean într-un comentariu și nu văd nimic greșit în a face această precizare membrilor site-ului. Personal, am înțeles, din emailul trimis de proprietarul site-lui pentru aprobarea înscrierii mele pe Hermeneia.com, că acesta este Regulamentul (exclusivitatea textelor) și l-am respectat, fie și sub formă de rugăminte ("care între timp a devenit obligatorie", așa cum scrie în acest text de la Info: http://www.hermeneia.com/info/75/). Și o mică precizare de final: nu am dat nici un exemplu în comentariul meu anterior, nu m-am referit la cineva anume. Așa că... nu am înțeles de ce a răspuns altcineva în afară de autoare.
pentru textul : portarul de la spital dela urma urmei nu este nici o problemă cu estetica urîtului sau cu macabrul, etc. toate pot face parte din poezie. problema, marea problemă cu acest text este că are un mesaj liric foarte facil. iar existența stridențelor macabre nu face decît să se vadă și mai jenant asta. părerea mea.
pentru textul : viciul morţii. erotism dePe autor nu îl cunosc și nu înțeleg de ce l-aș aborda într-un alt context decît prin intermediul acestor comentarii. M-am referit la calitatea editor pe care o are și la conflictul de interese dintre această calitate și obiectivitatea cu care este privit textul său. În comentariu am precizat care este legătura cu textul. Avertismentul dat îmi amintește teribil de vremurile comuniste. Circ îi zice acum la opinie?
pentru textul : keep my secret well deAm decis, totuşi, ca poemul, să-l las să respire aşa, cu imperfecţiunile lui, opinabile. Binevenita observaţie a celor două ce-uri,a determinat eliminarea unuia,cel de prisos. Îţi mulţumesc de trecere şi semn.
pentru textul : în iedera mea respiră un fluture de....Bună seara. Observând că întrebați în stânga și-n dreapta "ce e poezia", textul de mai sus nu mă mai miră. ...Aș vrea să-mi dați un argument pentru care cuvintele de mai sus formează o poezie. Atâț. Pentru că a încheia fraza unde doriți, a vă sări de pe un rând pe altul literele la fel de imprevizibil cun o broască în călduri își sare balta, a structura zece rânduri în trei unități,și mai ales, a folosi ca temă centrală ingeniosul bocet "io scriu fain, fain, da' oamenii "e" răi și nu "vede" talentu' meu" nu e de ajuns pentru a putea încăpea printre corzile lirei. ...Ascuțitoarea n-are peniță, iar lacrima nu e cerneală,.Și vă rog, nu mă întrebați "de ce nu e poezie". E foarte greu să explici cuiva de ce stâlpul din fața sa este un stâlp. Seara bună!
pentru textul : să respir deDomnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria
pentru textul : Scrisori către Diogene (II) deesti cam violent cand spui "lagar de exterminare , mai apoi "cu grija", nu crezi? :)
pentru textul : ea (indiferența se așează în lucrurile mărunte) deJe te remercie, Naan Lea!
pentru textul : Un moment cosmique deVoiam să precizez în comentul anterior că textul e o „fabulă” fără morală explicită în versurile finale, însă această morală se subînțelege foarte ușor. Desigur, morala care se desprinde nu este totuna cu moralitatea/imoralitatea personajului satirizat.
Se simte că textul e o „dedicație” cu năduf pentru o persoană ale cărei conduite le condamni, și care, în poem, devine un personaj încadrat într-o tipologie anume. Deci, ți-a ieșit foarte bine. Mulțumesc de precizarea referitoare la simbolistica șarpelui la alte popoare. Îmi scăpase.
De acord cu diferențierea între „inteligent” și „înțelept”.
Mi-am amintit că au și creștinii o referire la „înțelepciunea șarpelui” - „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Matei 10,16). Inițial m-am gândit la sensul de viclenie, dar cred că se referă la „înțelepciunea” de a-și feri capul de eventuale corpuri care l-ar putea zdrobi. Desigur, aici putem vorbi de sitemul propriu de autopărare, dar discuția s-ar prelungi nepermis de mult îndepărtându-se de textul de mai sus.
pentru textul : Târâtoarea şi târâtura sau şarpele cu două capete deE unul din textele tale care mi-a plăcut cel mai mult. Mai citesc.
Andu, m-aș gândi că știi de-acuma by heart regulamentul. De fapt, cred că nu ai nici o problemă cu el, doar că îți este indiferent dacă îl respecți sau nu. Nouă, nu. Comentariile trebuie să se refere la text, iar nu la antecomentatorii tăi. Am observat eu că tu încerci așa să faci pe criticul criticilor pe hermeneia, dar cred că cea mai bună atitudine este să fii tu exemplu, dacă știi, și să-i lași pe ceilalți să comenteze așa cum consideră de cuviință. Mai mult decât atât, te rog să nu îți mai jignești colegii de site. Ai să-mi spui că ai fost doar ironic, dar cred că știm amândoi unde e realitatea. Păstrează comentariile cu privire la text de acum înainte.
pentru textul : primăvară sub clopot deda, aveti dreptate, cred ca se poate mai bine... mai las sa se aseze putin ideile si incerc sa revin la text.
pentru textul : cântec de iubire oarbă deAtunci, pune mana si citeste. E o carte de referinta.
pentru textul : odată ți-am spus că tatăl meu și mama mea s-au născut la țară deÎmi pare respirând un aer clasic, îmi aduce a Topârceanu sau poate chiar un Păstorel Teodoreanu poate datorită învecinării cu epigrama. Totuși e un spirit treaz, iar sobrietatea ultimelor două versuri îi conferă greutatea lirică de care avea nevoie. Dar asta s-a spus deja.
pentru textul : Sfârșit de toamnă deNu a mers, deci vă rog să o faceţi Dv. L-aş retrage, dar vreau să văd ce pot face pe viitor din el. Cezar
pentru textul : Judecata de Apoi deAndrei, multumesc pentru poem... poate nu ar fi rau sa precizez faptul ca acest concurs se desfasoara si pe siteul literar agonia.ro avand un premiu similar (doar tabloul difera) ca sa nu cream o confuzie in randul comunitatilor literare. va fi cate un castigator pentru fiecare site in parte iar bucuria mea este mare pentru ca, desi simbolic, trofeul e prilej pentru o efervescenta a ideii. totodata, concursul va dura pâna pe 27 iunie ora 23.00 când se va închide unda verde pentru primirea textelor. rezutatele vor fi afișate cum altfel decât la ora 00.00 pe data de 28 iunie. aștept cu mare interes textele voastre, nu va inhibați ... scrieti...
pentru textul : pe sub flori mă legănai deMarian, uite iti marturisesc cat se poate de sincer ca am facut un efort de lectura batranesc pe textele tale si am ajuns la aceasta concluzie: cel mai bine ar fi sa-ti termini doctoratul ala. Si nu uita ! La doctorat nu conteaza tema, ci doar indrumatorul. Bobadil.
pentru textul : Meditație deDomnule Sixtus, în versurile "fluviul neantului/ ce curge din sine în sine spre nicăieri" mărturisesc cu rușine că nu am avut în cap nicio referință filosofică, de genul Hegel sau Heidegger. Am avut o intuiție poetică, un fel de imagine apărută în urma meditării la cea mai dificilă întrebare: "de ce există mai degrabă ceva decât nimic?". Logic, totul ar fi trebuit să fie nimicul infinit, zero, neant, vid, gol. De ce există energie, de ce există totuși diversitatea formelor? Această intuiție a unui fenomen care nu poate fi descris sau apropriat prin logică am încercat să o cuprind în acele versuri. Pentru mine e destul de mulțumitoare. Nu pretind că ar fi și pentru alții. Oricum, de această problemă a infinitului nu ne putem apropria decât prin metafore, nu? Am încercat să vă urmez sfatul și să decriptez discursiv textul meu. Nu văd însă cu ce aș putea înlocui stringurile (corzile nu trimit la conceptul vizat) sau electronii ori fractalii ori curenții electrici. Nu avem încă sinonime prin care să echivalăm aceste concepte pentru alt nivel de înțelegere. Ce se poate înlocui, totuși? Vortex cu vârtej (dar vortex e un cuvânt la care țin mult). Și aveam deja "sorb"! Sau "casante", dar aveam mai sus "fragile". De fapt am încercat să vorbesc în poem despre dragostea pe fundalul infinitului și al eternității, dar fără a folosi învechitele metafore ale reîncarnării sau genezei. Cu o altă viziune: a stringurilor, a fractalilor, etc. Am înțeles însă obiecțiile dvs. și voi ține seama de ele. Poate că, deși Aranca spune că astfel de experimente se fac demult, vremea poeziei "savante" sau "S.F." nu a sosit încă, deoarece nu există un public-țintă, nu există critici, nu există gusturi formate pentru așa ceva. Și probabil sună prea bizar, prea artificial pentru cei scufundați în poezia zilelor noastre. Aranca, scriu și proză s.f. Însă sunt doar un amator în acest domeniu, mai mult citesc în domeniu. Mulțumesc pentru încurajare. Însă tind să cred că o astfel de poezie "s.f." (deși nu mă încântă deloc termenul, am avea nevoie de altă denumire) are nevoie de site-uri de profil, unde un public restrâns ar gusta așa ceva. Dar suntem prea puțini, așa simt, ca să se poată coagula vreo mișcare, fie ea cât de mică, doar la nivel de blog. Să aveți parte de poezie frumoasă!
pentru textul : baloane de tăcere de"mi-a plăcut rău de tot"... da' cum nu?
pentru textul : acolo unde se întorc valurile dePagini