inteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
Draga Ecaterina, Ti-am citit comentariul la "Copil cu vise in par". Iti multumesc pentru sfaturi, dar nu era cazul sa spui ca a aparut o aberatie in poezia mea. Fiecare poet are viziunea lui asupra lucrurilor. Nu incerca sa impui altora tehnica si stilul tau. Alunecarea merelor cazute in iarba pe o panta catre iaz, eu am vazut-o ca pe un dans. Cititorul poate apela la imaginatie si va realiza despre ce este vorba. Merci
Dacă îmi spune cineva că poezia și mai ales foamea noastră de poezie, de un anume tip de poezie, nu sunt subiective, se ceartă rău cu mine. Uite cum se ia una bucată istorie comună, cum se apropie obiectivul de fețele personajelor principale, atât de aproape până când totul nu mai este decât un iris imens, atât de aproape încât nici nu-ți dai seama când ți-ai apropriat, fără voie, istoria. Care nu mai este deloc comună. Virgil are mare dreptate, este un altfel de poezie, un altfel de scris, și pentru aceea îl evidențiez. Absolut subiectiv.
Vlad, marca mea e să "stir the pot" (deliberately provocative, yes, but not necessarily maliciously).
Nu te-ai prins de şotie? Şi dacă tot eşti pe aproape intră in Şantier şi scoate eclesiastica de-acolo, a fost trimis textul din maliţiozitate în şantier. Sau ţi-e frică?
un text pe care l-am citit cu mare plăcere pentru că mi-a demonstrat că amintirile sunt vii mereu... și noi suntem vii cât încă le avem!
mai puțin mi-au plăcut fazele cu bunica de patruzeci, moșu de cincizeci și eu tot ca moșu ca să zic așa... dar asta e viața!
am înțeles ce se dorea zis dar nu cred că e bine zis așa, întretimp lucrurile s-au mai schimbat, julio iglesias are un frate cu 60 de ani mai tânăr din câte știu.
un text bun însă fără vreo valoare literară whatsoever
Mulţam fain de trecere!
Ţin să specific şi aici că ideea poemului a venit după ce am citit poemul lui LIM, "Blestemul limbii de câine pe mână de om". Aşa că vă felicit pentru idee! Mă bucur că am reuşit să întăresc ideea asta din perspectiva câinelui...:)
Cu prietenie,
Raul
mulţam Adrian de trecere. cred că limba e un organ viu, nu :). nu-i rău să o demonstrăm dacă respectăm "canoanele". sau poate că ar trebui să nu le respectăm ?
multumesc, cailean, pentru comentariu si penita incurajatoare. cu un zambet simian a la "tata Darwin", pot spune ca mi se mai edulcoreaza "nimicnicia" prin scriitura...
Alina, mulţumesc mult pentru observaţie. am corectat.
autobuzul este văzut ca locul modern al "predicii" poetice. un loc public, o agora în mişcare, grăbită foarte...
Sunt de acord cu d-voastră, d-le Petru, vizavi de virgula pusă-n vorbire şi conjuncţia folosită ca adaos comparativ, pentru evitarea groaznicelor, teribilelor, ingrozitoarelor, demonicelor sunete :).
Andu, este părerea ta...eşti amabil să o împărtăşeşti cu mine şi îţi doresc din suflet sărbători fericite. Şi celorlalte talente mari şi mici de pe H. Şi oamenilor pur şi simplu de aici. Dar comentariul tău e evaziv, spune multe şi nimic de fapt, aş fi preferat ceva mai concret şi focalizat. Cum adică exagerez în emoţie? Aceasta e doar o poezie naturală şi foarte sinceră, nu este "căutată" cu lampa de veghe. Să nu zici că mă laud :), este vorba doar de modul în care a fost scrisă. Deci e poate prea frustă. În ce priveşte clişeele, nu ai dreptate, zic eu, nici în general şi nici legat de poezia aceasta. Bun, nu-ţi place finalul...este părerea ta, exact cum ai scris şi tu nu e o poezie "căutată".
alma, eu insumi mi-am pus aceste intrebari, cand am scris acest text. fiecare pasaj e un fel de reprezentatie la marginea scenei. de aici impresia de rupere a ritmului si aparenta redundanta a unora. Sintagma din debutul poemului "pamantule intreg" trimite la ideea unui astfel de dans - pana la intrarea in public. explicatia ceruta o regasesti mai sus, in raspunsul meu pentru ela; legatura tine atat de barbat (continutul, materia) cat si de inger (forma, modelul) - de aici, diferenta... daca as renunta la "eu" s-ar pierde diferenta/dedublarea dintre baletist si baletista ..iar somnul parelnic e o transmigratie -consider eu- necesara in economia textului. de asemenea, fiecare pasaj are o cheie...adunate, dau un numar multumesc pentru critica :)
voiam doar sa-ti spun ca e pur si simplu uluitor ce-ai scris aici.
am avut impresia de prapastie cascata intre poeziile pe care le remarc in mod obisnuit si textul asta. reuseste sa scormoneasca pur si simplu in om pana la nestiute si nerostite, e ca un voiaj de clarificare al multor "noduri" interioare. il voi trece la favorite, e prima data cand am impulsul asta. :o)
Textul începe prost - clişeic, slăvind eterna tăcerea mult, mult supraapreciată. Ca O. Paler, consider că tăcerea e net inferioară cuvântului. Iar poetul nu ar trebui să tacă mai mult decât scrie. Nici la nivel pur expresiv începutul textului nu e sui-generis.
Tot pseudodiscursul ce urmează e ca o casă pornind din temelie strâmbă. Pe toate palierele. Inclusiv sublimul "ever", care e, oricum, cel mai inspirat lucru de pâna acolo.
"dar cel mai
bine-ar fi, poete
să ai toate simțurile
la locul lor
și doar tu
să îți lipsești" - doar partea aceasta e poezie. Şi nici măcar nu are nevoie de barbologia în notă detaşată de deasupra ei. E firească, are ceva de spus şi o spune în puţine cuvinte. Eu aş şterge tot de până atunci şi aş dezvolta porţiunea asta, dar fără să diluez. Aş dezvolta prin zona inefabilului şi a sugestiei imagistice. Şi aş pune şi virgula necesară, după "poete".
îmi pare excelent! cu toate că sesizez ironia cât și subtilitatea trimiterilor, nu pot să nu apreciez calitatea textului, deși părerea mea este diametral opusă titlului. aș aștepta și ceva mai personal, mai touchin'! nu că acesta nu ar fi!
Katya, degeaba arunci cu dictionarele in mine si te rog sa nu ma acuzi de rautate,,, mai bine un "rau" decat un "fatarnic". Exprimarea ta in acest poem are lacune serioase. Eu am pretentii in ceea ce te priveste si de aceea te rog sa te astepti cand postezi texte prin preajma mea ca eu sa ti le analizez cu lupa si cu acul. Cred ca nu ar trebui sa te frustreze o asemenea privire facuta fara niciun fel de rautate cum insinuezi tu jignindu-ma inutil si total lipsit de gratie. Sa ne citim cu bine si cu cat mai putine greseli de exprimare. Andu
foarte fain textul ăsta mi se pare că ai reuşit să redai foarte bine starea de spleen/oboseala/nostalgia. ai un ton calm care prinde. Nu stiu inca despre partea aia cu pijamaua. e o chestiune jucausa care nu da rau dar parca imi pare ca e in disonanţa cu registrul textului. Dar poezia asta este una chiar reuşită.Mersul pe sub pomi cu buzunarele din ce în ce mai pline de bile colorate, excelent. Bravo. Mi-a plăcut sincer
Peisaje, treceri și limite. Decupaje din timpuri și spații, culori amestecându-se, până la închipuire. Strofa a doua îmi transmite mesajul clar, celelalte par a mă lăsa într-o căutare, încă pășesc pe urmele celei mici, sora îngemănată, încă mă întreb a cui mamă este țestoasa și niciodată nu voi atinge apa limpede cât timp nu îmi va fi gândul limpede, căci atunci muntele nu va mai fi impresia cerului, nici miile de ani nu vor crea altă ordine, fiindcă o mână care înnoadă fire, deznoadă alte fire, iar ceea ce poezia aceasta transmite este prea vizibil sau prea invizibil. depinde de percepția dintre impresii. sau de trecerea peste scoarța simbolurilor, ajungând în miezul sensurilor, mii pot fi, mii de lotuși-gând-simț-apercepții. Păstrez strofa a doua. Pentru impresia pe care mi-a creat-o și taina celor șapte limbi vrăjite. :)
Exista posibilitatea ca la inscriere pe site regulamentul sa nu fie citit sau sa fie citit superficial, cu atat mai mult daca este de intindere; ma gandeam daca e o idee buna si aplicabila ca inainte de a-si da acordul si de a primi acceptul, cel care doreste inscrierea sa raspunda la o intrebare al carei raspuns sa fie cuprins in continutul regulamentului.
O sa desfiintez si poezia, cred ca asta era si ideea, sigur scrisesem in gand si fraza cu desfiintarea poeziei, dar vad ca intre timp am uitat - mereu uit versurile geniale :). Onorata de penita - sa incep sa scriu proza? :) Mi-ar desfiinta-o altii! :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
inteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
pentru textul : crochiu I deVlad, am primit vestea de ziua mea de naştere. Având nişte prieteni mai şugubeţi, am crezut prima dată că este o farsă. :)
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deMulţumesc pentru semn.
Draga Ecaterina, Ti-am citit comentariul la "Copil cu vise in par". Iti multumesc pentru sfaturi, dar nu era cazul sa spui ca a aparut o aberatie in poezia mea. Fiecare poet are viziunea lui asupra lucrurilor. Nu incerca sa impui altora tehnica si stilul tau. Alunecarea merelor cazute in iarba pe o panta catre iaz, eu am vazut-o ca pe un dans. Cititorul poate apela la imaginatie si va realiza despre ce este vorba. Merci
pentru textul : seară de iulie în sat deDacă îmi spune cineva că poezia și mai ales foamea noastră de poezie, de un anume tip de poezie, nu sunt subiective, se ceartă rău cu mine. Uite cum se ia una bucată istorie comună, cum se apropie obiectivul de fețele personajelor principale, atât de aproape până când totul nu mai este decât un iris imens, atât de aproape încât nici nu-ți dai seama când ți-ai apropriat, fără voie, istoria. Care nu mai este deloc comună. Virgil are mare dreptate, este un altfel de poezie, un altfel de scris, și pentru aceea îl evidențiez. Absolut subiectiv.
pentru textul : Tată de duminică deVlad, marca mea e să "stir the pot" (deliberately provocative, yes, but not necessarily maliciously).
pentru textul : pentru prima dată deNu te-ai prins de şotie? Şi dacă tot eşti pe aproape intră in Şantier şi scoate eclesiastica de-acolo, a fost trimis textul din maliţiozitate în şantier. Sau ţi-e frică?
un text pe care l-am citit cu mare plăcere pentru că mi-a demonstrat că amintirile sunt vii mereu... și noi suntem vii cât încă le avem!
pentru textul : Copil în secolul douăzeci demai puțin mi-au plăcut fazele cu bunica de patruzeci, moșu de cincizeci și eu tot ca moșu ca să zic așa... dar asta e viața!
am înțeles ce se dorea zis dar nu cred că e bine zis așa, întretimp lucrurile s-au mai schimbat, julio iglesias are un frate cu 60 de ani mai tânăr din câte știu.
un text bun însă fără vreo valoare literară whatsoever
Mulţam fain de trecere!
pentru textul : viaţă de câine în intersecţie deŢin să specific şi aici că ideea poemului a venit după ce am citit poemul lui LIM, "Blestemul limbii de câine pe mână de om". Aşa că vă felicit pentru idee! Mă bucur că am reuşit să întăresc ideea asta din perspectiva câinelui...:)
Cu prietenie,
Raul
mulţam Adrian de trecere. cred că limba e un organ viu, nu :). nu-i rău să o demonstrăm dacă respectăm "canoanele". sau poate că ar trebui să nu le respectăm ?
pentru textul : Românul modern s-a născut cu forcepsul demultumesc, cailean, pentru comentariu si penita incurajatoare. cu un zambet simian a la "tata Darwin", pot spune ca mi se mai edulcoreaza "nimicnicia" prin scriitura...
pentru textul : homo ludens deAlina, mulţumesc mult pentru observaţie. am corectat.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deautobuzul este văzut ca locul modern al "predicii" poetice. un loc public, o agora în mişcare, grăbită foarte...
și unde e articolul? sau asta e doar un text așa de reclamă?
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem deSunt de acord cu d-voastră, d-le Petru, vizavi de virgula pusă-n vorbire şi conjuncţia folosită ca adaos comparativ, pentru evitarea groaznicelor, teribilelor, ingrozitoarelor, demonicelor sunete :).
pentru textul : Suspiciune denu am solicitat desene ci corecturi.
pentru textul : uite-l pe unul foarte periculos deAndu, este părerea ta...eşti amabil să o împărtăşeşti cu mine şi îţi doresc din suflet sărbători fericite. Şi celorlalte talente mari şi mici de pe H. Şi oamenilor pur şi simplu de aici. Dar comentariul tău e evaziv, spune multe şi nimic de fapt, aş fi preferat ceva mai concret şi focalizat. Cum adică exagerez în emoţie? Aceasta e doar o poezie naturală şi foarte sinceră, nu este "căutată" cu lampa de veghe. Să nu zici că mă laud :), este vorba doar de modul în care a fost scrisă. Deci e poate prea frustă. În ce priveşte clişeele, nu ai dreptate, zic eu, nici în general şi nici legat de poezia aceasta. Bun, nu-ţi place finalul...este părerea ta, exact cum ai scris şi tu nu e o poezie "căutată".
pentru textul : fotografie de grup cu pescari deîmi place finalul. restul e... cu multe oase:)
pentru textul : pe tibia-n jos demultzam Gorune, mergem mai departe
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded dealma, eu insumi mi-am pus aceste intrebari, cand am scris acest text. fiecare pasaj e un fel de reprezentatie la marginea scenei. de aici impresia de rupere a ritmului si aparenta redundanta a unora. Sintagma din debutul poemului "pamantule intreg" trimite la ideea unui astfel de dans - pana la intrarea in public. explicatia ceruta o regasesti mai sus, in raspunsul meu pentru ela; legatura tine atat de barbat (continutul, materia) cat si de inger (forma, modelul) - de aici, diferenta... daca as renunta la "eu" s-ar pierde diferenta/dedublarea dintre baletist si baletista ..iar somnul parelnic e o transmigratie -consider eu- necesara in economia textului. de asemenea, fiecare pasaj are o cheie...adunate, dau un numar multumesc pentru critica :)
pentru textul : cheile depoezia si sahul - finalurile:) lipsea un „să”:) multam, Raul Coldea, zile bune iti doresc!
pentru textul : să devoiam doar sa-ti spun ca e pur si simplu uluitor ce-ai scris aici.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deam avut impresia de prapastie cascata intre poeziile pe care le remarc in mod obisnuit si textul asta. reuseste sa scormoneasca pur si simplu in om pana la nestiute si nerostite, e ca un voiaj de clarificare al multor "noduri" interioare. il voi trece la favorite, e prima data cand am impulsul asta. :o)
Virgil, iti multumesc pentru apreciere. multă stimă
pentru textul : Căruciorul dePartea feminină a lui Bobadîl, partea feminină a lui Anghel Pop ...curând partea masculină a lui AAA . Atunci cu siguranţă o să mă placi şi mai mult!
pentru textul : cîntec de lebădă neagră cu scorțișoară și gutui deTextul începe prost - clişeic, slăvind eterna tăcerea mult, mult supraapreciată. Ca O. Paler, consider că tăcerea e net inferioară cuvântului. Iar poetul nu ar trebui să tacă mai mult decât scrie. Nici la nivel pur expresiv începutul textului nu e sui-generis.
Tot pseudodiscursul ce urmează e ca o casă pornind din temelie strâmbă. Pe toate palierele. Inclusiv sublimul "ever", care e, oricum, cel mai inspirat lucru de pâna acolo.
"dar cel mai
bine-ar fi, poete
să ai toate simțurile
la locul lor
și doar tu
pentru textul : poem de 70 de cenți desă îți lipsești" - doar partea aceasta e poezie. Şi nici măcar nu are nevoie de barbologia în notă detaşată de deasupra ei. E firească, are ceva de spus şi o spune în puţine cuvinte. Eu aş şterge tot de până atunci şi aş dezvolta porţiunea asta, dar fără să diluez. Aş dezvolta prin zona inefabilului şi a sugestiei imagistice. Şi aş pune şi virgula necesară, după "poete".
îmi pare excelent! cu toate că sesizez ironia cât și subtilitatea trimiterilor, nu pot să nu apreciez calitatea textului, deși părerea mea este diametral opusă titlului. aș aștepta și ceva mai personal, mai touchin'! nu că acesta nu ar fi!
pentru textul : antiblog dedomnul meu, domnia voastra nu raspundeti niciodata la comentarii? un feedback, ceva, sa se incheie procesul de comunicare...:)
pentru textul : Rugăciunea unchiului Ion deKatya, degeaba arunci cu dictionarele in mine si te rog sa nu ma acuzi de rautate,,, mai bine un "rau" decat un "fatarnic". Exprimarea ta in acest poem are lacune serioase. Eu am pretentii in ceea ce te priveste si de aceea te rog sa te astepti cand postezi texte prin preajma mea ca eu sa ti le analizez cu lupa si cu acul. Cred ca nu ar trebui sa te frustreze o asemenea privire facuta fara niciun fel de rautate cum insinuezi tu jignindu-ma inutil si total lipsit de gratie. Sa ne citim cu bine si cu cat mai putine greseli de exprimare. Andu
pentru textul : humnezei defoarte fain textul ăsta mi se pare că ai reuşit să redai foarte bine starea de spleen/oboseala/nostalgia. ai un ton calm care prinde. Nu stiu inca despre partea aia cu pijamaua. e o chestiune jucausa care nu da rau dar parca imi pare ca e in disonanţa cu registrul textului. Dar poezia asta este una chiar reuşită.Mersul pe sub pomi cu buzunarele din ce în ce mai pline de bile colorate, excelent. Bravo. Mi-a plăcut sincer
pentru textul : În loc să dorm, scriu defireste
pentru textul : rosario dePeisaje, treceri și limite. Decupaje din timpuri și spații, culori amestecându-se, până la închipuire. Strofa a doua îmi transmite mesajul clar, celelalte par a mă lăsa într-o căutare, încă pășesc pe urmele celei mici, sora îngemănată, încă mă întreb a cui mamă este țestoasa și niciodată nu voi atinge apa limpede cât timp nu îmi va fi gândul limpede, căci atunci muntele nu va mai fi impresia cerului, nici miile de ani nu vor crea altă ordine, fiindcă o mână care înnoadă fire, deznoadă alte fire, iar ceea ce poezia aceasta transmite este prea vizibil sau prea invizibil. depinde de percepția dintre impresii. sau de trecerea peste scoarța simbolurilor, ajungând în miezul sensurilor, mii pot fi, mii de lotuși-gând-simț-apercepții. Păstrez strofa a doua. Pentru impresia pe care mi-a creat-o și taina celor șapte limbi vrăjite. :)
pentru textul : Valea Lotusului deExista posibilitatea ca la inscriere pe site regulamentul sa nu fie citit sau sa fie citit superficial, cu atat mai mult daca este de intindere; ma gandeam daca e o idee buna si aplicabila ca inainte de a-si da acordul si de a primi acceptul, cel care doreste inscrierea sa raspunda la o intrebare al carei raspuns sa fie cuprins in continutul regulamentului.
pentru textul : transfigurare hermeneia.com - partea a IV a deO sa desfiintez si poezia, cred ca asta era si ideea, sigur scrisesem in gand si fraza cu desfiintarea poeziei, dar vad ca intre timp am uitat - mereu uit versurile geniale :). Onorata de penita - sa incep sa scriu proza? :) Mi-ar desfiinta-o altii! :)
pentru textul : eu aș desființa cultura dePagini