Nu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
domnule profet, incerc sa va satisfac curiozitatea iscata pe marginea acestei "frumuseti rare". sunt sigur ca nu va raman necunoscute sensurile termenului "blocaj". la repezeala (http://dexonline.ro/search.php?cuv=blocaj) am gasit urmatoarele definitii: BLOCÁJ s.n. 1. Fundație de piatră, de bolovani etc. făcută la o șosea, la o stradă etc. 2. Intervenție la fileu a unui grup de voleibaliști pentru a împiedica pe adversari să înscrie o lovitură. ♦ (Box) Interpunerea palmei, antebrațului sau brațului între pumnul adversarului și locul vizat de lovitura acestuia. 3. (Med.) Împiedicarea desfășurării unui proces sau unei funcții fiziologice. [< fr. blocage]. daca abandonam primul sens (total nepotrivit discutiei noastre), din celelalte doua putem extrage ideea "impiedicarii adeversarilor", "impiedicarii unui proces". oricum ar fi, DEXul de "impiedicare" ne vorbeste. lucru, ce mi se pare adecvat in cazul domniei voastre. si din cauza ca aceasta "impiedicare" (strict idiosincratica, posibil patologica) doreste insumarea unei majoritati in acceptarea ei drept masura coercitiva, ea trebuie sa se deghizeze sub masca "Regulamentului" si, astfel, sa intre in "legalitate". odata devenita lege, "impiedicarea" noastra va actiona nestingherita, fiind cvasi-atotputernica. va invoca tot felul de motive personale (ce tin mai degraba de mersul umorilor prin corp) camuflate juridic pentru a-si exercita controlul asupra subiectilor ei. mai mult, pt ca legalitatea trebuie nu doar recunoscuta de catre ceilalti, ci si implementata prin ei, "impiedicarea" primordiala se manifesta prin intermediul unui consiliu alcatuit din oameni care ii admit din start legalitatea si legitimitatea (care, de fapt, nu "e"). pt ca o extrema atrage mereu pe alta, sistemul "impiedicarii" va fi si el, la randu-i "impiedicat" de oameni care cred in NONimpiedicare. astfel, sistemul impiedicat va fi despiedicat de cei pe care ii recepteaza ca "anarhisti" ori "talibani". teza-antiteza-sinteza. sper ca prin acest silogism am reusit putin sa sting pofta domniei voastre de a intelege la ce se refera termenul "blocaj(e)" folosit de mine in cine stie ce comment neserios....
un text penibil, jenant. cineva ar trebui totuși să refuze și de pe Hermeneia asemenea căcaturi. nici prea multă libertate nu e bună, părerea mea. altfel o să ne trezim cu texte doi lei și asta nu e nici măcar funny.
Andu
acest mic poem este o bijuterie. in mod deosebit, subliniez metafora palpabila pe care ai reusit sa o cizelezi in cuvinte putine, insa pline de o mare sensibilitate.
Un text superb, cu atmosferă și melancolie. N-am mai fost cu trenul demult, iar poezia asta are de toate, ceva de gară, de străini, de culoarul comun al întâlnirilor întâmplătoare. Finalul îmi place atât de mult încât m-am decis să scriu ceva aici. Biletul de tren devine personaj, trenul însuși abia se reține de la a lansa întrebări. Plictiseală, fum,... și mai ales ploaia aia de fier... e o metonimie foarte reușită și de un efect total.
nu, atât la logare cât și la delogare te aruncă în pagina de autor cred, e aiurea, contextul trebuie păstrat vezi că e o opțiune pe undeva de go to la login care cred că trebuie deactivată ca să rămână omul unde era când a dat comanda de log on/off
I'm back with the revised version of my poem. May not be the last, though... So, please do not post it yet. Cheers, LS pro & con strained poem walls chiselled in mountain scars between us stone knuckles & air strained to breathing amid hooks even eyes chain into snow static mottled with glyphs of grey you at the end of white conceiving my dark out stretched shrapnel amulet from be hind
Nu este prejudecată, nu fă afirmații nefondate (nu mă cunoști profesional). E drept că și la oraș se vorbește așa, și în spitale și nu numai, și în serviciile cu publicul. Noi să fim impecabili. Oricum, fiecare mai avem de învățat. Iar medicii, toată viața. :) Revin asupra textului - pare bun de scenariu.
Doamne Ferește! De unde ar rezulta din comentariul meu că m-aș crede o asemenea valoare? Păi dacă eram aș fi avut deja multe volume publicate și edituri să se bată pentru mine. Realitatea din jur răspunde fără drept de echivoc la orice întrebare legată de valoarea mea. Da, mai bine să scriem decât să ne pierdem timpul cu comentariile...
textul tau ma face sa iau lama de ras si sa-mi scurtez incheieturile mainilor datorita motivatiunii ca imi place Dorohoi e original e puternic este expresiv vinovatiunea ta este ca vrei sa ne faci sa ne simtim prost eu nu am fost niciodata acolo unde zici tu dar asta in nici un caz nu e poezie mai degraba jurnal [?] un cineva spunea ca o poezie reusita trebuie sa faca si pe Maria din piata sa tresara, dar apoi intervin clisee, sunt persoane ca Dan [Mihut] care nu scriu pentru mase de oameni dar textul tau ma face sa ma gandesc ca e 6 dimineata si ca singura sansa de a fi in preajma unui Paule Latapie este doar in acceptiunea ca este un parfum. nu este poezie, daca scriai despre Dorohoi iti acordam credit dar asa fandoselile astea De pipi pupli tiri ma lasa rece ferme la fenetre ca intra tantari si n-am bani de pastile dar draga mea de Venetia de ce nu ai scris ca acolo puteam sa ma laud si eu ca am fost fir-as sa fiu. filele de jurnal se scriu la file de jurnal pe mine m-ai ametit si chiar am crezut ca e poezie ca daca stiam foloseam un conglomerat de taste altf4 ctrl alt delete end task. cu salutari pentru comentatori si sentimente de beatitudine pentru Dorohoi. ionut.
m/a pus pe ganduri faptul ca ai fost pe schela unei biserici. citesc poemul acum cu alti ochi, mai aleas ca am construit o biserica. tot imi pare, insa, impartit intre sacru prin amintiriea sfintilor decapitati, irod, biserica/lacrima si profan prin amintirea unei copilarii petrecute cu cheia la gat. astfel poate intelegi nevoia ca poemul sa poarte titlul ce i l/ai dat.
Virgil, doar pentru ca am spus ca mai are doar 5 lei, asta nu inseamna ca l-am bagat chiar in categoria mortilor de foame, iar adevarul e ca uneori studentii mai fac si excese si mai uita ca trebuie sa se incadreze intr-o anumita suma.Toti am trecut prin faza cand am mai avut doar 5-10 lei in buzunar:D Nu i-am prezenat pe cei doi decat intr-o singura ipostaza, fara prea multe intrigi si conflicte, pentru ca mi-a fost teama sa nu ma lungesc prea mult si sa nu mai citeasca nimeni textul. Totusi, cred ca am sa revin asupra lui, sa-l fatetez cat de cat, fie si numai asa, ca sa ramana in baza de date.
Adrian are si el dreptatea lui, daca facem un lucru, de ce sa nu-l facem bine, drept, insa in ceea ce priveste proza, eu is mult prea dezordonata si cu prea multe idei pe minut ca sa reusesc sa duc un fragment la capat cum scrie la carte. Of, of, tineretile astea :)
şi eu aş putea multe. dar ce relevanţă are capra de la primărie cu iapa de la prefectură. nu vrei să fii comentat, nu scrie. scrii prost, aşteaptă-te să ţi se spună pe hermeneia. scrii bine, la fel.
Nu înţeleg echivocul...text bun fără valoare literară. Mulţumesc din politeţe pentru lectură.
Este un text autobiografic, nu un jurnal propriuzis şi cred că pe diverse siteuri ar fi trebuit să existe poate şi categoria auto/biografice şi memorii.
Eu îmi amintesc în această categorie, din ceea ce am citit sau răsfoit doar...memoriile lui Casanova, memoriile lui Churchill, "Amintirile unei fete cuminţi" de Simone de Beauvoir şi "Povestea vieţii mele" de George Sand. Acestea au desigur valoare literară, nu ştiu pe care îl preferi. Valoarea se cucereşte în timp.
Desigur un Jurnal ca acela al lui sau Noica se impune probabil fără discuţie. Cât despre jurnalul lui Julien Green nu pot spune deocandată nimic.
Multumesc pentru lectura si comentarii. Intr-adevar, este un text pentru un public restrans: cunoscatorii culturii japoneze. Pentru restul, este acceptabil si atat.
am oscilat mult daca sa las titlul, parea rupt din alta "istorie" chiar daca legatura cu poezia e acolo.
aici am doua tristeti: una, ca nu mai regasesc inocenta aceea, pot doar incerca reconstructii, si doi, ca desi viata insasi ma intereseaza mai putin, sunt (in sila) prea ocupata sa traiesc ca sa mai intru in zona aia aproape statica a poeziei - imi lipsteste cumva alunecarea de zile intregi. nu scrisul.
apreciez ca mai treci. poate fi un fir de nisip, dar m-am agatat de el.
poezia chiar conteaza mai putin.
Da, este un text slăbuţ. Începe cu un pleonasm (se prelinge încet), trece prin două mari stereotipii şi caută o anumită atmosferă care nu poate fi captată cu o astfel de construcţie şi dinamică (sau anti-dinamică). Ce nu pricep eu e de ce autorul încearcă să surprindă spiritul asiatic cu ajutorul imbii române...
pentru că nu mă pricep, nici nu ştiu ce-i cu computerele astea. mă uit şi eu pe site, la feţe, scriituri, biografii, poziţii sociale, domicilii, accese posibile sau interzise, etc etc şi văd pagini întregi de înregistraţi ai site-ului fără identitate, exemplu: (copy paste)
nu înţeleg cine sînt aceştia, n-am mai văzut aşa ceva pe nici un site literar şi bine ştiu că aici e o echipă de editori care fac o înregistrare riguroasă a fiecărui nou înscris pe Hermeneia. Deci, aş dori o explicaţie, dacă se poate. Ar fi posibil ca situl literar Hermeneia să fie hacked din exterior, din interior, e cineva afară sau înăuntru interesat să se joace de-a prinsa? Că avem indivizi care operează în domeniul calculatoarelor, unul fiind şi CEO, ştiu, dar ar fi posibil? Scuzaţi-mi ignoranţa dar eu n-am înţeles niciodată fenomenul.
sincer, Alma, fiecare percepe cum doreste Palladio, Tintoretto samd. nici eu nu ma pot lauda ca pot intelege o reteta a unui doctor...desi sint niste doctori extraordinari in Italia si nu numai. indraznesc sa iti spun ca e o poezie speciala pentru M. (un iesean de exceptie, care intelege/ar fi inteles, este sigur, nici nu imi pun problema) dar o poti incadra la experiment daca tu consideri ca depaseste regulamentul si nu o poti considera poezie...
Alma, nimic din textul acesta nu e involuntar. nici iubitul si nici culoarea albastra. bineinteles ca observatiile tale sint pertinente dar deocamdata textul cred ca ramine asa. despre scris am mai scris. personal nu sint de acord cu "nu scrie in poezie despre poezie". cred ca in poezie poti scrie despre orice. ceea ce face ca o poezie sa fie proasta, zic eu, este nu despre ce scrii ci cum scrii despre ce scrii parerea mea cailean, nu am sa cad in capcana intrebarii tale. am sa iti spun doar ca pe mine ma uimeste ca am ales sa o clasific la cotidiene dar am vrut sa fie asa, ca sa se invete minte
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
pentru textul : Scrâșnitorul dedomnule profet, incerc sa va satisfac curiozitatea iscata pe marginea acestei "frumuseti rare". sunt sigur ca nu va raman necunoscute sensurile termenului "blocaj". la repezeala (http://dexonline.ro/search.php?cuv=blocaj) am gasit urmatoarele definitii: BLOCÁJ s.n. 1. Fundație de piatră, de bolovani etc. făcută la o șosea, la o stradă etc. 2. Intervenție la fileu a unui grup de voleibaliști pentru a împiedica pe adversari să înscrie o lovitură. ♦ (Box) Interpunerea palmei, antebrațului sau brațului între pumnul adversarului și locul vizat de lovitura acestuia. 3. (Med.) Împiedicarea desfășurării unui proces sau unei funcții fiziologice. [< fr. blocage]. daca abandonam primul sens (total nepotrivit discutiei noastre), din celelalte doua putem extrage ideea "impiedicarii adeversarilor", "impiedicarii unui proces". oricum ar fi, DEXul de "impiedicare" ne vorbeste. lucru, ce mi se pare adecvat in cazul domniei voastre. si din cauza ca aceasta "impiedicare" (strict idiosincratica, posibil patologica) doreste insumarea unei majoritati in acceptarea ei drept masura coercitiva, ea trebuie sa se deghizeze sub masca "Regulamentului" si, astfel, sa intre in "legalitate". odata devenita lege, "impiedicarea" noastra va actiona nestingherita, fiind cvasi-atotputernica. va invoca tot felul de motive personale (ce tin mai degraba de mersul umorilor prin corp) camuflate juridic pentru a-si exercita controlul asupra subiectilor ei. mai mult, pt ca legalitatea trebuie nu doar recunoscuta de catre ceilalti, ci si implementata prin ei, "impiedicarea" primordiala se manifesta prin intermediul unui consiliu alcatuit din oameni care ii admit din start legalitatea si legitimitatea (care, de fapt, nu "e"). pt ca o extrema atrage mereu pe alta, sistemul "impiedicarii" va fi si el, la randu-i "impiedicat" de oameni care cred in NONimpiedicare. astfel, sistemul impiedicat va fi despiedicat de cei pe care ii recepteaza ca "anarhisti" ori "talibani". teza-antiteza-sinteza. sper ca prin acest silogism am reusit putin sa sting pofta domniei voastre de a intelege la ce se refera termenul "blocaj(e)" folosit de mine in cine stie ce comment neserios....
pentru textul : ce frumusețe rară deun text penibil, jenant. cineva ar trebui totuși să refuze și de pe Hermeneia asemenea căcaturi. nici prea multă libertate nu e bună, părerea mea. altfel o să ne trezim cu texte doi lei și asta nu e nici măcar funny.
pentru textul : Mânca-ţi-aş deAndu
acest mic poem este o bijuterie. in mod deosebit, subliniez metafora palpabila pe care ai reusit sa o cizelezi in cuvinte putine, insa pline de o mare sensibilitate.
pentru textul : Noaptea deUn text superb, cu atmosferă și melancolie. N-am mai fost cu trenul demult, iar poezia asta are de toate, ceva de gară, de străini, de culoarul comun al întâlnirilor întâmplătoare. Finalul îmi place atât de mult încât m-am decis să scriu ceva aici. Biletul de tren devine personaj, trenul însuși abia se reține de la a lansa întrebări. Plictiseală, fum,... și mai ales ploaia aia de fier... e o metonimie foarte reușită și de un efect total.
pentru textul : ...istoria scrumului denu, atât la logare cât și la delogare te aruncă în pagina de autor cred, e aiurea, contextul trebuie păstrat vezi că e o opțiune pe undeva de go to la login care cred că trebuie deactivată ca să rămână omul unde era când a dat comanda de log on/off
pentru textul : confesiune de ianuarie demelancolie cuprinsa in cuvinte inspirate. felicitari!
pentru textul : Aburi deCe zici, Alma, acum e mai bine?
pentru textul : Ursul panda din grădina de bambus demultzam Gorune, mergem mai departe
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deah, nu, eu nu am facilitatea de a sterge comentarii si daca as avea nu as folosi-o. multumesc de comentariul aplicat, o sa tin cont.
pentru textul : i. deRaluca, am scris în acelaşi timp, acelaşi gând! :)
Adriana, am uitat să spun: azi am citit din volumul tău ,,Despre ea, niciodată" şi am băut ceai lângă fântâna arteziană, aniversând :)
pentru textul : arămie deI'm back with the revised version of my poem. May not be the last, though... So, please do not post it yet. Cheers, LS pro & con strained poem walls chiselled in mountain scars between us stone knuckles & air strained to breathing amid hooks even eyes chain into snow static mottled with glyphs of grey you at the end of white conceiving my dark out stretched shrapnel amulet from be hind
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 4 desunt asa rotunde cuvintele tale, nu zagrie, nu tes discrepante, ca o muzica lina curg, frumos!
pentru textul : reverie fără lăutar deNu este prejudecată, nu fă afirmații nefondate (nu mă cunoști profesional). E drept că și la oraș se vorbește așa, și în spitale și nu numai, și în serviciile cu publicul. Noi să fim impecabili. Oricum, fiecare mai avem de învățat. Iar medicii, toată viața. :) Revin asupra textului - pare bun de scenariu.
pentru textul : Dumneavoastră nu vedeți bine deDoamne Ferește! De unde ar rezulta din comentariul meu că m-aș crede o asemenea valoare? Păi dacă eram aș fi avut deja multe volume publicate și edituri să se bată pentru mine. Realitatea din jur răspunde fără drept de echivoc la orice întrebare legată de valoarea mea. Da, mai bine să scriem decât să ne pierdem timpul cu comentariile...
pentru textul : un fragment întreg detextul tau ma face sa iau lama de ras si sa-mi scurtez incheieturile mainilor datorita motivatiunii ca imi place Dorohoi e original e puternic este expresiv vinovatiunea ta este ca vrei sa ne faci sa ne simtim prost eu nu am fost niciodata acolo unde zici tu dar asta in nici un caz nu e poezie mai degraba jurnal [?] un cineva spunea ca o poezie reusita trebuie sa faca si pe Maria din piata sa tresara, dar apoi intervin clisee, sunt persoane ca Dan [Mihut] care nu scriu pentru mase de oameni dar textul tau ma face sa ma gandesc ca e 6 dimineata si ca singura sansa de a fi in preajma unui Paule Latapie este doar in acceptiunea ca este un parfum. nu este poezie, daca scriai despre Dorohoi iti acordam credit dar asa fandoselile astea De pipi pupli tiri ma lasa rece ferme la fenetre ca intra tantari si n-am bani de pastile dar draga mea de Venetia de ce nu ai scris ca acolo puteam sa ma laud si eu ca am fost fir-as sa fiu. filele de jurnal se scriu la file de jurnal pe mine m-ai ametit si chiar am crezut ca e poezie ca daca stiam foloseam un conglomerat de taste altf4 ctrl alt delete end task. cu salutari pentru comentatori si sentimente de beatitudine pentru Dorohoi. ionut.
pentru textul : Ruines de Rome deas fi dorit sa imi si precizezi unde. te rog!
pentru textul : Stare precară dem/a pus pe ganduri faptul ca ai fost pe schela unei biserici. citesc poemul acum cu alti ochi, mai aleas ca am construit o biserica. tot imi pare, insa, impartit intre sacru prin amintiriea sfintilor decapitati, irod, biserica/lacrima si profan prin amintirea unei copilarii petrecute cu cheia la gat. astfel poate intelegi nevoia ca poemul sa poarte titlul ce i l/ai dat.
pentru textul : mater misericordiae deVirgil, doar pentru ca am spus ca mai are doar 5 lei, asta nu inseamna ca l-am bagat chiar in categoria mortilor de foame, iar adevarul e ca uneori studentii mai fac si excese si mai uita ca trebuie sa se incadreze intr-o anumita suma.Toti am trecut prin faza cand am mai avut doar 5-10 lei in buzunar:D Nu i-am prezenat pe cei doi decat intr-o singura ipostaza, fara prea multe intrigi si conflicte, pentru ca mi-a fost teama sa nu ma lungesc prea mult si sa nu mai citeasca nimeni textul. Totusi, cred ca am sa revin asupra lui, sa-l fatetez cat de cat, fie si numai asa, ca sa ramana in baza de date.
pentru textul : un cartuș și o nebună deAdrian are si el dreptatea lui, daca facem un lucru, de ce sa nu-l facem bine, drept, insa in ceea ce priveste proza, eu is mult prea dezordonata si cu prea multe idei pe minut ca sa reusesc sa duc un fragment la capat cum scrie la carte. Of, of, tineretile astea :)
şi eu aş putea multe. dar ce relevanţă are capra de la primărie cu iapa de la prefectură. nu vrei să fii comentat, nu scrie. scrii prost, aşteaptă-te să ţi se spună pe hermeneia. scrii bine, la fel.
pentru textul : ROTUND deNu înţeleg echivocul...text bun fără valoare literară. Mulţumesc din politeţe pentru lectură.
pentru textul : Copil în secolul douăzeci deEste un text autobiografic, nu un jurnal propriuzis şi cred că pe diverse siteuri ar fi trebuit să existe poate şi categoria auto/biografice şi memorii.
Eu îmi amintesc în această categorie, din ceea ce am citit sau răsfoit doar...memoriile lui Casanova, memoriile lui Churchill, "Amintirile unei fete cuminţi" de Simone de Beauvoir şi "Povestea vieţii mele" de George Sand. Acestea au desigur valoare literară, nu ştiu pe care îl preferi. Valoarea se cucereşte în timp.
Desigur un Jurnal ca acela al lui sau Noica se impune probabil fără discuţie. Cât despre jurnalul lui Julien Green nu pot spune deocandată nimic.
Multumesc pentru lectura si comentarii. Intr-adevar, este un text pentru un public restrans: cunoscatorii culturii japoneze. Pentru restul, este acceptabil si atat.
pentru textul : Grădina japoneză deam oscilat mult daca sa las titlul, parea rupt din alta "istorie" chiar daca legatura cu poezia e acolo.
pentru textul : Oblică deaici am doua tristeti: una, ca nu mai regasesc inocenta aceea, pot doar incerca reconstructii, si doi, ca desi viata insasi ma intereseaza mai putin, sunt (in sila) prea ocupata sa traiesc ca sa mai intru in zona aia aproape statica a poeziei - imi lipsteste cumva alunecarea de zile intregi. nu scrisul.
apreciez ca mai treci. poate fi un fir de nisip, dar m-am agatat de el.
poezia chiar conteaza mai putin.
Da, este un text slăbuţ. Începe cu un pleonasm (se prelinge încet), trece prin două mari stereotipii şi caută o anumită atmosferă care nu poate fi captată cu o astfel de construcţie şi dinamică (sau anti-dinamică). Ce nu pricep eu e de ce autorul încearcă să surprindă spiritul asiatic cu ajutorul imbii române...
(typo zvîniri)
pentru textul : oolong tea depentru că nu mă pricep, nici nu ştiu ce-i cu computerele astea. mă uit şi eu pe site, la feţe, scriituri, biografii, poziţii sociale, domicilii, accese posibile sau interzise, etc etc şi văd pagini întregi de înregistraţi ai site-ului fără identitate, exemplu: (copy paste)
stu853 - stu853 - 23 Apr 2013
nop957 - nop957 - 23 Apr 2013
jkl985 - jkl985 - 23 Apr 2013
mno103 - mno103 - 23 Apr 2013
pqr170 - pqr170 - 23 Apr 2013
efg625 - efg625 - 23 Apr 2013
cde648 - cde648 - 23 Apr 2013
bcd349 - bcd349 - 23 Apr 2013
def694 - def694 - 23 Apr 2013
hij285 - hij285 - 23 Apr 2013
nu înţeleg cine sînt aceştia, n-am mai văzut aşa ceva pe nici un site literar şi bine ştiu că aici e o echipă de editori care fac o înregistrare riguroasă a fiecărui nou înscris pe Hermeneia. Deci, aş dori o explicaţie, dacă se poate. Ar fi posibil ca situl literar Hermeneia să fie hacked din exterior, din interior, e cineva afară sau înăuntru interesat să se joace de-a prinsa? Că avem indivizi care operează în domeniul calculatoarelor, unul fiind şi CEO, ştiu, dar ar fi posibil? Scuzaţi-mi ignoranţa dar eu n-am înţeles niciodată fenomenul.
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 desincer, Alma, fiecare percepe cum doreste Palladio, Tintoretto samd. nici eu nu ma pot lauda ca pot intelege o reteta a unui doctor...desi sint niste doctori extraordinari in Italia si nu numai. indraznesc sa iti spun ca e o poezie speciala pentru M. (un iesean de exceptie, care intelege/ar fi inteles, este sigur, nici nu imi pun problema) dar o poti incadra la experiment daca tu consideri ca depaseste regulamentul si nu o poti considera poezie...
pentru textul : l'aria è per tutti - (jurnal de calatorie - fragment) demultumesc de citire. si de semn. dupa cum spun si la titlu, poemul acesta nu se pune:D ziua buna
pentru textul : mic poem deSilvia, mulţumesc pentru semn. Şi mie îmi place strofa aceea. E plină de înţelesuri.
pentru textul : întrebare deAlma, nimic din textul acesta nu e involuntar. nici iubitul si nici culoarea albastra. bineinteles ca observatiile tale sint pertinente dar deocamdata textul cred ca ramine asa. despre scris am mai scris. personal nu sint de acord cu "nu scrie in poezie despre poezie". cred ca in poezie poti scrie despre orice. ceea ce face ca o poezie sa fie proasta, zic eu, este nu despre ce scrii ci cum scrii despre ce scrii parerea mea cailean, nu am sa cad in capcana intrebarii tale. am sa iti spun doar ca pe mine ma uimeste ca am ales sa o clasific la cotidiene dar am vrut sa fie asa, ca sa se invete minte
pentru textul : cu sens interzis deSarbatori fericite!
pentru textul : Sărbători fericite! dePagini