dragul meu, sunt oameni care ma inspira si oameni care ma expira, ceea ce pentru tine e artificial pentru mine e natural, nu e prima oara cand mi se spune ca fortez nota... nu/ti cer sa ma placi si nici sa ma intelegi si nici chiar sa imi lasi comentariu, si nici sa fii amabil...e dreptul tau de a/mi critica textul, e opinia ta pe care o respect insa...sunt lucruri pe care le poti intelege mai tarziu dupa ce mai treci prin viata si sunt lucruri pe care nu le poti pricepe niciodata pentru ca pur si simplu te caracterizeaza alt stil.
mie imi place sa stau deasupra. mereu deasupra. jos o haita sus o barbie cu salamul in undita. o sa incerc si retete cu papanasi insangerati. cine se ofera pentru masina de tocat? Castaneda? Eminescu?
da, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
well, if you say so, who am I to disagree with you? feel free to say something, anything if you so desperately need to have the last word. it's ok with me. as about my comment, I didn't try to have (the last word); I was just giving you an explanation.
...Ideatica este cumva facilă, miza textului se justifică la granița dintre rațiune și afecte, când științele fixe își cam proclamă cucerirea imanenței omului. Judecățile omului (fie cu "o" mare sau "o" mic) de ordin cantitativ și logic tind să pună monopol pe individ, sfărâmându-se astfel particularul uman. Cred că acesta este miezul textului. Cel puțin, pentru mine. ...Pe această axă, textul curge firesc, fără prea multe poticniri. Analogiile matematico-umane sunt susținute, discursul este lipsit de prețiozitate, ați scăpat, cel puțon aici, de metaforele în genitiv (care vă cam obsedează), finalul parafrazează inspirat o mare voce filosofică, iar tropii nu sunt colorați, ceea ce e foarte ok. ...Amintindu-mi de Cioran, aș spune și eu că, în lirism (dar nu numai), e important să ai ceva de spus, dar e vital să spui ceva. Ceea ce d-voastră, prin acest text, ați făcut. Cu stimă, A.A.A
Marina Nicolaev, Faptul că ideea acestui poem pornește de la o casă "reală" (pe care o posed) nu are nicio relevanta estetica. Am încercat totuși să mă ridic desupra acestei "true story", să "poetizez", și iată ce a ieșit. Îi invit cu drag pe toți hermeneiștii acolo, să petrecem un revelion imaginar, cu bucate ardelenești. La mulți ani!
da, e alt ton, alta poezie. parca nu ai fi tu, as spune, dar poate ca e un experiment bun si iti apartine si s-ar putea sa te exprime intr-un alt palier. sint aproape tentata sa cred (pentru mine insami ca celelalte sint poezii mai vechi, iar aceasta e in alt registru valoric si pentru simplul fapt ca e recenta. e o rima aproape intimplatoare in strofa a III-a. nu stiu inca daca suna bine in context sau atrofiaza. acum, o singura confuzie am: de vreme ce e licorna, inorog sau unicorn, de ce in final e cerber cu trei capete? si alta intrebare: de ce aceasta trimitere indirecta de la poarta iluziilor la poarta infernului?
nici o acuzaţie. acuzaţia este în strînsă legătură cu infracţiunea-contravenţia presupusă, cu norma-cutuma morală, socială, etc pe care ar fi încălcat-o. haideţi să convenim asta - un text, oricît de prost ar fi el, nu poate fi susceptibil de aşa ceva. astfel că eu, referindu-mă strict la texte, nu am cum să produc acuzaţii.
astfel că opinia emisă este atît, o opinie. aş putea spune mai mult, aş putea spune că este o evidenţă, dar există, cu siguranţă, oameni cu alte opinii şi nu vreau să intru în polemici sterile. eu, citind textele postate, am avut senzaţia că-s prins undeva prin secolul XIX şi o grupare, îmi pare rău că spun asta, destul de comică de amatori, suficient de opacă la tot ce ar putea însemna lirica modernă, emite platitudini sau preţiozităţi, cu aerul că tocmai au inventat roata. îmi pare rău dacă-s mai dur în exprimare, să nu înţelegeţi că ceea ce faceţi ar fi rău sau de condamnat. dar trebuie să existe o limită, trebuie să existe o structură. nu ai cum să trăieşti în secolul XXI şi să rescrii poezia secolului XIX. nici un poet, mă refer la poeţi, da, nu a făcut asta. cu siguranţă şi secolul XIX a fost plin de domni şi doamne care rescriau poezia secolului XVII. istoria i-a reţinut, pe bună dreptate, pe cei care au trecut prin limbă modificînd-o, mutilînd-o, subjugînd-o. nu pe cei care s-au lăsat seduşi de formele ei înşelătoare. la ce bun să citesc chestii scrise de atîţia alţii, dar semnate de X, pe hermenia. beţia de cuvinte de care vorbea manolescu, este, acum, norma în poezie. şi ştiu exact ce este pe alte site-uri. în principiu hermenia este o altă agonia.ro. atît că pe agonia mai găseşti cîte unul care scrie altfel. atît că prin agonia au trecut poeţi cărora nimeni nu le poate contesta acest statut. şi pe agonia, scuză-mă, nu te cenzurează nimeni dacă scrii "cur" într-un text.
îmi pare rău că spun asta, dar poezia, arta în general, nu poate fi restricţionată, normată sau redusă la set de reguli. pînă la urmă, fără să mi se impute iar cine ştie ce, cine-i titarenco să nu permită cuvîntul incriminat în textul lui bot? sau să facă mişto de titlul lui ancuţa? să fim bine înţeleşi, nu cred că cei doi scriu bine sau au ceva de spus. dar nu este permis nimănui să le impună ceva. evident că titarenco l-ar cenzura pe bukowski iar alt editor l-ar băgat în şantier pe frank o'hara. fără să-i pot suspecta de rea intenţie. pentru simplul fapt că au rămas încremeniţi într-un loc de mult minat, demolat, părăginit. dar partea proastă-i că vă place apa călduţă în care poetizaţi. e confortabil, asigură protecţia adecvată a cercului de interes şi garantează anonimatul.
De acord, dar eu n-am scris niciodata un text pe care sa am tupeul sa-l intitulez "psalm". Fericiti cei saraci cu duhul ar zice religiosii Virgile, dar "incrancenarea" mea tu n-o pricepi pentru ca nu e incrancenare e doar parerea mea cat se poate de sincera (uneori violenta, recunosc) dar nu va mai dura mult pana voi tacea naibii din gura pe aici prin curtea ta... sper ca atunci vei fi in fine multumit, intelept si cu gura mirosind a om batran. Stii mirosul acela sper
Mulțumesc mult, Marina. Îți mulțumesc și pentru că ai venit la Cărtărești. Adaug linkul unui filmuleț din jurnalul de știri de aseară de la TVR, unde apari și tu: www.tvr.ro/articol.php?id=13684&c=99
dorin, putine persoane s-au aplecat asupra textelor mele asa cum ai facut-o tu. e important sa stiu ca sistemul meu de coduri se poate asemana atat de mult cu al tau. nimic si nimeni nu este in perfecta comunicare cu lumea. fireste ca ma bucur ca intelegi atat de mult din ce multi altii nu inteleg nimic. ma bucur ca existi. sau altfel de atat.
"in the pale color of fear" descending "the white wolf of despair" Brrr! Ce imagini! Mă țin bine de stîncă să nu amețesc și s-alunec tot privind monștrii din abisul care se utiă la mine dar se sfărîmă orele de sticlă...
regret să observ că nici nu mai ești atent la ce ți-am scris în comentariu și devii tot mai incoerent în ceea ce răspunzi precum și în modul în care crezi că îți construiești argumentația. de fapt nici nu prea înțeleg ce urmărești. de vreme ce nu are nici o legătură cu textul de față.
"s-ar putea pune și întrebarea gravă dacă noi, românii, o ducem azi cu adevărat mai bine decât înainte de 1989." - Hai sa fim seriosi domnule Cristea. Dumneavoastra credeti ca dupa ce cineva citeste aceasta propozitie mai poate privi cu seriozitate textul acesta? "vem voie să vorbim, deși nu ne ia nimeni în seamă." - Cam la fel e 99% din planeta, domnule Cristea. Dumneavoastra pe ce planeta traiti? "Odraslele acestora accelerează mașini străine prin fața liceelor, epatând fetele care capătă, de la vârste fragede, aere și chiar comportări de cocote. " - Ce are asta cu revolutia sau cu situatia politica din Romania, sau cu alegerile? Sau faceti aici magiun si nu m-am prins eu? Adolescentii sint asa cum scrieti aici oriunde. Erau mai bune adunarile UTC si saptaminile de scoala irosite in fiecare toamna la cules de porumb sau scos de sfecla? "toți aceia pe care neputința guvernelor care s-au succedat în cele două decenii i-a produs." - Cred ca de fapt aici se gaseste eroarea dumneavostra fundamentala. Guvernele "produc" doar in comunism, fascism sau eventual in socialism. Multi oameni au ajuns sa cerseasca si datorita alegerilor personale gresite. Sau ati uitat Caritasul (si altele ca el)? Am rezerve fata de afirmatia ca cei care au muncit cinstit 40 de ani ar ajunge acum sa cerseasca in Romania. Mi se pare o fraza bombastica si fara acoperire in realitate. Mai logic ar fi fost sa deplingeti situatia nefericita si nenorocoasa a celor care erau intre 35 si 50 de ani in 1989. Acestia cu siguranta ca nu prea au mai apucat 40 de ani de munca neintrerupta. Dar a fost si un ghinion istoric. La urma urmei daca e sa blamam pe cineva de ce nu am blama pe parintii lor care in anii '40 sau '50 nu au luptat impotriva comunismului cu orice pret. De ce nu consideram ca au fost atunci semanate semintele acestei tragedii istorice? "Românii nu sunt un popor de leneși, dar e necesar să le creezi posibilitatea de a munci cu folos. " - wow!!! Asta chiar suna ca din manualul de socialism. E trecuta vremea aceea domnule Cristea. Daca astepti sa iti CREEZE cineva posibilitatea de a munci e jalnic in 2009. Mai bine v-ati uita la adolescentii care sint in stare sa faca din rahat bici numai ca sa aiba cum sa cistige un ban. Asa functioneaza societatea normala. "Posibilitatea de a munci" este un "drept" doar in comunism. Daca nu ati observat cumva, chestia asta a disparut din Europa. Pardon, poate cu exceptia rep. Moldova si a Belarusului. Pe ele le invidiati? "muntele devenirii noastre" - Ce e chestia asta care imi suna a vers din Labis sau Vadim? "Nu cumva ne găsim în situația țăranului care și-a vândut și ultimul pogon de pământ și, fericit, chefuiește la cârciumă, fără să-i pese că de la anul va face foamea?" - Si cine e vina pentru prostia taranului (roman?) ? Guvernul? Vecinii? Societatea? Dumneavostra, domnule Cristea, sinteti in cautarea unui tap ispasitor pentru prostie sau pentru alegeri personale gresite? "În decembrie 2009, ar fi să vină vorba și despre Ceaușescu, cel executat, pilduitor, la Târgoviște, " - Hai spuneti-ne ceva de Ceausescu. Nu de alta dar s-a cam uitat. Spuneti-ne ceva ca ni s-a facut dor, acum dupa douazeci de ani. Macar scrieti ceva hilar. "Tot atunci ar fi să se facă observația că, la 20 de ani de la instaurarea efectivă a comunismului în România, o continuitate în acțiune căreia-i putem găsi o sută sau o mie de păcate a dat, totuși, roadele pe care le-a dat." - Da, este adevarat. Probabil ca "roadele" cele mai reprezentative sint "omul nou" a carui minte nu s-a curatat de prostie, lene si chiul nici dupa douazeci de ani de "postcomunism". Sau "omul nou" care care inca mai viseaza la aberatiile si promisunile paradisului comunist in timp ce isi vinde colegii, parintii, prietenii, familia, etc la Securitate. Da, bogate roade. Impreuna cu tembelizarea tarii si transformarea ei intr-un lagar de concentrare socialista. Problema este ca tot nu ne-ati spus care e bolovanul asta. Sau e o metafora enigmatica pentru a ne tine in suspans?
Ecaterina incearca te rog sa inlocuiesti "<" cu "[", ">" cu "]" si i cu I ("i mare") in tagurile tale de italics. Daca ai alte dificultati legate de HCODE intreaba . ialin
cred că acest roșu "amniotic" e justificat violent. cheia oferită de tine schimbă perspectiva. îmi place poemul tău dincolo de re-facerea perspectivelor la care ar putea îndemna. pune relația dintre tată și fiul nenăscut într-o altă lumină. poate a sângelui spiritului.
"eu m-oi face frate cu incultii, preferand frica de Domnul, care este inceputul intelepciunii." cum doresti, "frate"... intre timp poti incerca niste exercitii de scris. ai putea, dupa indelungi și ascetice osteneli, sa afli ca exista in structura lingvistica și gramaticala o logica, o fluiditate -fapt ce transpune lizibil si aprehensibil in cuvinte, propozitii si fraze gandul omului. de pilda, in mostra de mai sus, spre a fi logica, trebuie sa existe un "nu" imediat dupa pronumele personal "eu". desigur, tot acest apetit pt sensul, ori chiar frumusetea scriiturii se dezvolta, iarasi, cu timpul... pana atunci esti bineprimit sa exersezi pe hermeneia.com si sa trimiti la psihiatru orice texte observi matale ca nu suna precum a revelat bunul Dumnezeu si cu urechea a auzit insusi domnia ta. de altfel s-ar putea sa nu fii singurul de aici conectat direct la pronia divina, caci, nu-i asa?- "Duhul sufla pe unde voieste"... multumesc pt incercarea de comentariu si sper ca "textul (astea nu-s poezii)" de mai sus sa se insanatoseasca, odata reintors de la psihiatru. (apropo, ai avea vreo recomandare in acest sens?). semneaza cu drag, ovidiu mult-pacatosul. ma iertati si binecuvantati, preacuvioase nicodem!
și dragul meu, pentru că răspunsul tău condescendent mă obligă să te lămuresc, nu am încercat că iluminez pe nimeni de nimic. nu că nu ar fi posibil.
dar să luăm lucrurile cum au fost, ca pe un remember. discuția a pornit sub un text al unei poete care nu este recunoscută. tu ai venit cu câteva exemple din poemul de mai sus și ai spus că sunt banale. eu am venit și am subliniat că tocmai acele exemple sunt poezie, amintind că și bacovia la începuturile scrisului său (ceea ce tu habar nu aveai) a fost discreditat pe acest motiv. dar hei, nu le poți ști pe toate. nici cum s-a ofticat barbilian când "după melci" a fost catalogat drept un volum de poezii pentru copii, sau că goethe îl nega vehement pe shakespeare ca scriitor și multe altele.
apoi evitând discuția despre ileana mălăncioiu ai continuat să demonstrezi cu elemente prozodice din poezia bacoviană că el nu e simplu.
eu te-am înțeles și ți-am atras atenția că recurgi la mijloace puerile de a demonstra ceea ce tu nu citiseși printre rânduri. dar nu e vina mea aici. ai fost răpit de argumentele proprii.
ceea ce nu înțelegi încă tu, dragul meu, și cred că nu vei pricepe, este că am venit cu cele mai uzuale argumente, pentru a-ți spune că limbajul bacovian este simplu nu sofisticat. și mă refeream la limbaj nu la stil. dar tu nu faci deosebirea între acestea.
cât despre calitatea mea de poet îi las pe alții să vorbească. iar aspirații de critic literar nu am pentru că știu ce înseamnă. spre deosebire de alții. amintisem de facultate ca să crezi că unele informații s-au sedimentat, chiar fără exemplificare. iar faptul că wikipedia, cea mai banală sursă de opinie (eu aș zice comună) spune ceva despre cum a fost receptat la început bacovia, dă de gândit.
și încă mai sunt aspecte. nu te-am întrebat de unde vine profunzimea la bacovia. pentru că sunt sigur că nu mi-ar fi fost deloc necesar răspunsul. el are o profunzime de impact, de trăire, deloc filozofică cum o întâlnim la alții. ori acest impact l-am simțit eu în versurile Danielei. desigur într-o formă incipientă și nu oclusivă privirii.
iar când vorbesc despre ceva, crede-mă că știu ce vorbesc. am bunul simț să nu intru acolo unde nu mă pricep. după cum am bunul simț să îți răspund deși ești discreditat de critica literară actuală. și discreditat e puțin spus. ai fost luat în bășcălie. eu nu am ținut cont de asta. dar nu sunt nici un tinerel naiv care să creadă că tu polemizezi cu alex. ștefănescu. că ești de talia lui. însă aici este mult de povestit. pentru că în acea emisiune cărțile se iau aleatoriu din biblioteca națională a româniei. știu că nu îți place subiectul, dar de ce să ne ferim de adevăr.
iar spre final îți spun ce nu trebuie să înțelegi, pentru că văd că trebuie:
1. nu mă consider buricul târgului, dar am o opinie bine formată despre literatura română, atât din critica actuală cât și din cea interbelică.
2. nu țin să mi se dea dreptate. e de ajuns că gusturile nu e discută. și nu o spun în latină!
3. cred că pot recunoaște un vers bun de unul fad, un poem bun de unul slab!
4. nu trebuie să mi se dea explicații. mai ales de nuanță!
5. am senzația că am pierdut ceva timp ca să mă explic. totul se putea termina dacă ai fi citit ceva de ileana mălăncioiu și ai fi fost atent la nuanță. deci de la prima mea intrvenție.
dar hey, e duminică, ce e mai frumos decât să dai explicații:)
O poezie buna si un titlu extraordinar de bine ales. tema muzica si cautarea, drumul negru, neofitul, toate condimentate cu un fond metaforic special, construit atent, cu migala. ofer o penita de aur pentru un text care m-a impresionat. Ai un mod foarte frumos de a spune ceea ce vrei sa transmiti. felicitari petre
cred că din toate crucile tale, aceasta este cât mai aproape de teluric. un teluric bun, un teluric fecund, un teluric sfințit, "mișcat" de mâinile rugându-se, mișcat de tălpile ce-l sărută a recunoștință, un teluric născător, din care emană respirațiile. ca și cum am simți cu tălpile cum ne mișcă pământul, ne cheamă spre un sărut vital. e o dublă respirație, reciprocă, uniune de elemente inseparabile. comparația din text, "sânii tăi ca un zid în care îmi împlânt mâinile și le rotesc ca niște sori" dă și dimensiunea celestă. de fiecare dată prin femeie. prin sânul dăruitor-soare perpetuu. cel ce merge cu gura pe pământ și cu mâinile împlântate în soarele-sân este supusul amândurora, primitor și mișcător totodată, polarele sunt întregite într-un tot. polarele nu mai există, de aici, din punctul luminos de unde privești lumea. mi-ar fi plcăut ca scrisul de pe foto să fie în nuanțe de auriu. ar fi fost în armonie cu ideatica din texte. chiar dacă gura e roșie. și spre alb merge calea.
mulțumesc pentru trecere și păreri am modificat cîte ceva am să mă mai gîndesc nu vreau, așa cum știți, să fiu prizonierul unui stil criticii abia așteaptă asta
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dragul meu, sunt oameni care ma inspira si oameni care ma expira, ceea ce pentru tine e artificial pentru mine e natural, nu e prima oara cand mi se spune ca fortez nota... nu/ti cer sa ma placi si nici sa ma intelegi si nici chiar sa imi lasi comentariu, si nici sa fii amabil...e dreptul tau de a/mi critica textul, e opinia ta pe care o respect insa...sunt lucruri pe care le poti intelege mai tarziu dupa ce mai treci prin viata si sunt lucruri pe care nu le poti pricepe niciodata pentru ca pur si simplu te caracterizeaza alt stil.
pentru textul : Höre Israel deBianca, te felicit pentru întrebare! E mai consistentă decât un răspuns.
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului demie imi place sa stau deasupra. mereu deasupra. jos o haita sus o barbie cu salamul in undita. o sa incerc si retete cu papanasi insangerati. cine se ofera pentru masina de tocat? Castaneda? Eminescu?
pentru textul : bebeluşul albastru deda, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
pentru textul : recviem pentru niciodată dewell, if you say so, who am I to disagree with you? feel free to say something, anything if you so desperately need to have the last word. it's ok with me. as about my comment, I didn't try to have (the last word); I was just giving you an explanation.
pentru textul : IE 9 și Firefox 4 de...Ideatica este cumva facilă, miza textului se justifică la granița dintre rațiune și afecte, când științele fixe își cam proclamă cucerirea imanenței omului. Judecățile omului (fie cu "o" mare sau "o" mic) de ordin cantitativ și logic tind să pună monopol pe individ, sfărâmându-se astfel particularul uman. Cred că acesta este miezul textului. Cel puțin, pentru mine. ...Pe această axă, textul curge firesc, fără prea multe poticniri. Analogiile matematico-umane sunt susținute, discursul este lipsit de prețiozitate, ați scăpat, cel puțon aici, de metaforele în genitiv (care vă cam obsedează), finalul parafrazează inspirat o mare voce filosofică, iar tropii nu sunt colorați, ceea ce e foarte ok. ...Amintindu-mi de Cioran, aș spune și eu că, în lirism (dar nu numai), e important să ai ceva de spus, dar e vital să spui ceva. Ceea ce d-voastră, prin acest text, ați făcut. Cu stimă, A.A.A
pentru textul : gînduri numerice decorina, de fapt ai dreptate. primul vers a fost o inserție ulterioară. am eliminat-o. mulțumesc pentru opinie.
paul, am schimbat. nu știu dacă este în bine, dar am schimbat. nu prea sînt bun la titluri.
pentru textul : french kiss vegetal deMarina Nicolaev, Faptul că ideea acestui poem pornește de la o casă "reală" (pe care o posed) nu are nicio relevanta estetica. Am încercat totuși să mă ridic desupra acestei "true story", să "poetizez", și iată ce a ieșit. Îi invit cu drag pe toți hermeneiștii acolo, să petrecem un revelion imaginar, cu bucate ardelenești. La mulți ani!
pentru textul : casa de pe colină deDaniel, te asteptam cu drag la cenaclu! Si cu texte :).
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deda, e alt ton, alta poezie. parca nu ai fi tu, as spune, dar poate ca e un experiment bun si iti apartine si s-ar putea sa te exprime intr-un alt palier. sint aproape tentata sa cred (pentru mine insami ca celelalte sint poezii mai vechi, iar aceasta e in alt registru valoric si pentru simplul fapt ca e recenta. e o rima aproape intimplatoare in strofa a III-a. nu stiu inca daca suna bine in context sau atrofiaza. acum, o singura confuzie am: de vreme ce e licorna, inorog sau unicorn, de ce in final e cerber cu trei capete? si alta intrebare: de ce aceasta trimitere indirecta de la poarta iluziilor la poarta infernului?
pentru textul : Portretul paznicului iluziilor denici o acuzaţie. acuzaţia este în strînsă legătură cu infracţiunea-contravenţia presupusă, cu norma-cutuma morală, socială, etc pe care ar fi încălcat-o. haideţi să convenim asta - un text, oricît de prost ar fi el, nu poate fi susceptibil de aşa ceva. astfel că eu, referindu-mă strict la texte, nu am cum să produc acuzaţii.
pentru textul : celălalt mal deastfel că opinia emisă este atît, o opinie. aş putea spune mai mult, aş putea spune că este o evidenţă, dar există, cu siguranţă, oameni cu alte opinii şi nu vreau să intru în polemici sterile. eu, citind textele postate, am avut senzaţia că-s prins undeva prin secolul XIX şi o grupare, îmi pare rău că spun asta, destul de comică de amatori, suficient de opacă la tot ce ar putea însemna lirica modernă, emite platitudini sau preţiozităţi, cu aerul că tocmai au inventat roata. îmi pare rău dacă-s mai dur în exprimare, să nu înţelegeţi că ceea ce faceţi ar fi rău sau de condamnat. dar trebuie să existe o limită, trebuie să existe o structură. nu ai cum să trăieşti în secolul XXI şi să rescrii poezia secolului XIX. nici un poet, mă refer la poeţi, da, nu a făcut asta. cu siguranţă şi secolul XIX a fost plin de domni şi doamne care rescriau poezia secolului XVII. istoria i-a reţinut, pe bună dreptate, pe cei care au trecut prin limbă modificînd-o, mutilînd-o, subjugînd-o. nu pe cei care s-au lăsat seduşi de formele ei înşelătoare. la ce bun să citesc chestii scrise de atîţia alţii, dar semnate de X, pe hermenia. beţia de cuvinte de care vorbea manolescu, este, acum, norma în poezie. şi ştiu exact ce este pe alte site-uri. în principiu hermenia este o altă agonia.ro. atît că pe agonia mai găseşti cîte unul care scrie altfel. atît că prin agonia au trecut poeţi cărora nimeni nu le poate contesta acest statut. şi pe agonia, scuză-mă, nu te cenzurează nimeni dacă scrii "cur" într-un text.
îmi pare rău că spun asta, dar poezia, arta în general, nu poate fi restricţionată, normată sau redusă la set de reguli. pînă la urmă, fără să mi se impute iar cine ştie ce, cine-i titarenco să nu permită cuvîntul incriminat în textul lui bot? sau să facă mişto de titlul lui ancuţa? să fim bine înţeleşi, nu cred că cei doi scriu bine sau au ceva de spus. dar nu este permis nimănui să le impună ceva. evident că titarenco l-ar cenzura pe bukowski iar alt editor l-ar băgat în şantier pe frank o'hara. fără să-i pot suspecta de rea intenţie. pentru simplul fapt că au rămas încremeniţi într-un loc de mult minat, demolat, părăginit. dar partea proastă-i că vă place apa călduţă în care poetizaţi. e confortabil, asigură protecţia adecvată a cercului de interes şi garantează anonimatul.
De acord, dar eu n-am scris niciodata un text pe care sa am tupeul sa-l intitulez "psalm". Fericiti cei saraci cu duhul ar zice religiosii Virgile, dar "incrancenarea" mea tu n-o pricepi pentru ca nu e incrancenare e doar parerea mea cat se poate de sincera (uneori violenta, recunosc) dar nu va mai dura mult pana voi tacea naibii din gura pe aici prin curtea ta... sper ca atunci vei fi in fine multumit, intelept si cu gura mirosind a om batran. Stii mirosul acela sper
pentru textul : psalm deimi place cum suna poemul, tandru,armonios, atat de bine redat liric.Felicitari!
pentru textul : fata din spatele ochelarilor deMulțumesc mult, Marina. Îți mulțumesc și pentru că ai venit la Cărtărești. Adaug linkul unui filmuleț din jurnalul de știri de aseară de la TVR, unde apari și tu: www.tvr.ro/articol.php?id=13684&c=99
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester dedorin, putine persoane s-au aplecat asupra textelor mele asa cum ai facut-o tu. e important sa stiu ca sistemul meu de coduri se poate asemana atat de mult cu al tau. nimic si nimeni nu este in perfecta comunicare cu lumea. fireste ca ma bucur ca intelegi atat de mult din ce multi altii nu inteleg nimic. ma bucur ca existi. sau altfel de atat.
pentru textul : houdini de"in the pale color of fear" descending "the white wolf of despair" Brrr! Ce imagini! Mă țin bine de stîncă să nu amețesc și s-alunec tot privind monștrii din abisul care se utiă la mine dar se sfărîmă orele de sticlă...
pentru textul : Burden detextul este destul de reusit. insa ultima parte suna putin fortat.
pentru textul : Da (Vinci) deintr-adevar "m-a topit umbrã palidã luna în șuvoiul cuvânt centrifug" si doresc sa te felicit pentru acest moment special oferit, citindu-te. ASA-I.
pentru textul : ?așa i-uN deregret să observ că nici nu mai ești atent la ce ți-am scris în comentariu și devii tot mai incoerent în ceea ce răspunzi precum și în modul în care crezi că îți construiești argumentația. de fapt nici nu prea înțeleg ce urmărești. de vreme ce nu are nici o legătură cu textul de față.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit de"s-ar putea pune și întrebarea gravă dacă noi, românii, o ducem azi cu adevărat mai bine decât înainte de 1989." - Hai sa fim seriosi domnule Cristea. Dumneavoastra credeti ca dupa ce cineva citeste aceasta propozitie mai poate privi cu seriozitate textul acesta? "vem voie să vorbim, deși nu ne ia nimeni în seamă." - Cam la fel e 99% din planeta, domnule Cristea. Dumneavoastra pe ce planeta traiti? "Odraslele acestora accelerează mașini străine prin fața liceelor, epatând fetele care capătă, de la vârste fragede, aere și chiar comportări de cocote. " - Ce are asta cu revolutia sau cu situatia politica din Romania, sau cu alegerile? Sau faceti aici magiun si nu m-am prins eu? Adolescentii sint asa cum scrieti aici oriunde. Erau mai bune adunarile UTC si saptaminile de scoala irosite in fiecare toamna la cules de porumb sau scos de sfecla? "toți aceia pe care neputința guvernelor care s-au succedat în cele două decenii i-a produs." - Cred ca de fapt aici se gaseste eroarea dumneavostra fundamentala. Guvernele "produc" doar in comunism, fascism sau eventual in socialism. Multi oameni au ajuns sa cerseasca si datorita alegerilor personale gresite. Sau ati uitat Caritasul (si altele ca el)? Am rezerve fata de afirmatia ca cei care au muncit cinstit 40 de ani ar ajunge acum sa cerseasca in Romania. Mi se pare o fraza bombastica si fara acoperire in realitate. Mai logic ar fi fost sa deplingeti situatia nefericita si nenorocoasa a celor care erau intre 35 si 50 de ani in 1989. Acestia cu siguranta ca nu prea au mai apucat 40 de ani de munca neintrerupta. Dar a fost si un ghinion istoric. La urma urmei daca e sa blamam pe cineva de ce nu am blama pe parintii lor care in anii '40 sau '50 nu au luptat impotriva comunismului cu orice pret. De ce nu consideram ca au fost atunci semanate semintele acestei tragedii istorice? "Românii nu sunt un popor de leneși, dar e necesar să le creezi posibilitatea de a munci cu folos. " - wow!!! Asta chiar suna ca din manualul de socialism. E trecuta vremea aceea domnule Cristea. Daca astepti sa iti CREEZE cineva posibilitatea de a munci e jalnic in 2009. Mai bine v-ati uita la adolescentii care sint in stare sa faca din rahat bici numai ca sa aiba cum sa cistige un ban. Asa functioneaza societatea normala. "Posibilitatea de a munci" este un "drept" doar in comunism. Daca nu ati observat cumva, chestia asta a disparut din Europa. Pardon, poate cu exceptia rep. Moldova si a Belarusului. Pe ele le invidiati? "muntele devenirii noastre" - Ce e chestia asta care imi suna a vers din Labis sau Vadim? "Nu cumva ne găsim în situația țăranului care și-a vândut și ultimul pogon de pământ și, fericit, chefuiește la cârciumă, fără să-i pese că de la anul va face foamea?" - Si cine e vina pentru prostia taranului (roman?) ? Guvernul? Vecinii? Societatea? Dumneavostra, domnule Cristea, sinteti in cautarea unui tap ispasitor pentru prostie sau pentru alegeri personale gresite? "În decembrie 2009, ar fi să vină vorba și despre Ceaușescu, cel executat, pilduitor, la Târgoviște, " - Hai spuneti-ne ceva de Ceausescu. Nu de alta dar s-a cam uitat. Spuneti-ne ceva ca ni s-a facut dor, acum dupa douazeci de ani. Macar scrieti ceva hilar. "Tot atunci ar fi să se facă observația că, la 20 de ani de la instaurarea efectivă a comunismului în România, o continuitate în acțiune căreia-i putem găsi o sută sau o mie de păcate a dat, totuși, roadele pe care le-a dat." - Da, este adevarat. Probabil ca "roadele" cele mai reprezentative sint "omul nou" a carui minte nu s-a curatat de prostie, lene si chiul nici dupa douazeci de ani de "postcomunism". Sau "omul nou" care care inca mai viseaza la aberatiile si promisunile paradisului comunist in timp ce isi vinde colegii, parintii, prietenii, familia, etc la Securitate. Da, bogate roade. Impreuna cu tembelizarea tarii si transformarea ei intr-un lagar de concentrare socialista. Problema este ca tot nu ne-ati spus care e bolovanul asta. Sau e o metafora enigmatica pentru a ne tine in suspans?
pentru textul : Mitul lui Sisif deEcaterina incearca te rog sa inlocuiesti "<" cu "[", ">" cu "]" si i cu I ("i mare") in tagurile tale de italics. Daca ai alte dificultati legate de HCODE intreaba . ialin
pentru textul : strâmtori decred că acest roșu "amniotic" e justificat violent. cheia oferită de tine schimbă perspectiva. îmi place poemul tău dincolo de re-facerea perspectivelor la care ar putea îndemna. pune relația dintre tată și fiul nenăscut într-o altă lumină. poate a sângelui spiritului.
pentru textul : crucile deAi un typo, vers 9 (poaRte).
pentru textul : Voi creşte... de"eu m-oi face frate cu incultii, preferand frica de Domnul, care este inceputul intelepciunii." cum doresti, "frate"... intre timp poti incerca niste exercitii de scris. ai putea, dupa indelungi și ascetice osteneli, sa afli ca exista in structura lingvistica și gramaticala o logica, o fluiditate -fapt ce transpune lizibil si aprehensibil in cuvinte, propozitii si fraze gandul omului. de pilda, in mostra de mai sus, spre a fi logica, trebuie sa existe un "nu" imediat dupa pronumele personal "eu". desigur, tot acest apetit pt sensul, ori chiar frumusetea scriiturii se dezvolta, iarasi, cu timpul... pana atunci esti bineprimit sa exersezi pe hermeneia.com si sa trimiti la psihiatru orice texte observi matale ca nu suna precum a revelat bunul Dumnezeu si cu urechea a auzit insusi domnia ta. de altfel s-ar putea sa nu fii singurul de aici conectat direct la pronia divina, caci, nu-i asa?- "Duhul sufla pe unde voieste"... multumesc pt incercarea de comentariu si sper ca "textul (astea nu-s poezii)" de mai sus sa se insanatoseasca, odata reintors de la psihiatru. (apropo, ai avea vreo recomandare in acest sens?). semneaza cu drag, ovidiu mult-pacatosul. ma iertati si binecuvantati, preacuvioase nicodem!
pentru textul : candirú deMULTI ANI, VLADIMIRE, DIN PARTEA NOASTRA SI MULTA DRAGOSTE SA AI. TOT CE VREI TU SI INCA CEVA PE DEASUPRA. DIN INIMA, NOI
pentru textul : epistolă din nașterea ta deși dragul meu, pentru că răspunsul tău condescendent mă obligă să te lămuresc, nu am încercat că iluminez pe nimeni de nimic. nu că nu ar fi posibil.
dar să luăm lucrurile cum au fost, ca pe un remember. discuția a pornit sub un text al unei poete care nu este recunoscută. tu ai venit cu câteva exemple din poemul de mai sus și ai spus că sunt banale. eu am venit și am subliniat că tocmai acele exemple sunt poezie, amintind că și bacovia la începuturile scrisului său (ceea ce tu habar nu aveai) a fost discreditat pe acest motiv. dar hei, nu le poți ști pe toate. nici cum s-a ofticat barbilian când "după melci" a fost catalogat drept un volum de poezii pentru copii, sau că goethe îl nega vehement pe shakespeare ca scriitor și multe altele.
apoi evitând discuția despre ileana mălăncioiu ai continuat să demonstrezi cu elemente prozodice din poezia bacoviană că el nu e simplu.
eu te-am înțeles și ți-am atras atenția că recurgi la mijloace puerile de a demonstra ceea ce tu nu citiseși printre rânduri. dar nu e vina mea aici. ai fost răpit de argumentele proprii.
ceea ce nu înțelegi încă tu, dragul meu, și cred că nu vei pricepe, este că am venit cu cele mai uzuale argumente, pentru a-ți spune că limbajul bacovian este simplu nu sofisticat. și mă refeream la limbaj nu la stil. dar tu nu faci deosebirea între acestea.
cât despre calitatea mea de poet îi las pe alții să vorbească. iar aspirații de critic literar nu am pentru că știu ce înseamnă. spre deosebire de alții. amintisem de facultate ca să crezi că unele informații s-au sedimentat, chiar fără exemplificare. iar faptul că wikipedia, cea mai banală sursă de opinie (eu aș zice comună) spune ceva despre cum a fost receptat la început bacovia, dă de gândit.
și încă mai sunt aspecte. nu te-am întrebat de unde vine profunzimea la bacovia. pentru că sunt sigur că nu mi-ar fi fost deloc necesar răspunsul. el are o profunzime de impact, de trăire, deloc filozofică cum o întâlnim la alții. ori acest impact l-am simțit eu în versurile Danielei. desigur într-o formă incipientă și nu oclusivă privirii.
iar când vorbesc despre ceva, crede-mă că știu ce vorbesc. am bunul simț să nu intru acolo unde nu mă pricep. după cum am bunul simț să îți răspund deși ești discreditat de critica literară actuală. și discreditat e puțin spus. ai fost luat în bășcălie. eu nu am ținut cont de asta. dar nu sunt nici un tinerel naiv care să creadă că tu polemizezi cu alex. ștefănescu. că ești de talia lui. însă aici este mult de povestit. pentru că în acea emisiune cărțile se iau aleatoriu din biblioteca națională a româniei. știu că nu îți place subiectul, dar de ce să ne ferim de adevăr.
iar spre final îți spun ce nu trebuie să înțelegi, pentru că văd că trebuie:
1. nu mă consider buricul târgului, dar am o opinie bine formată despre literatura română, atât din critica actuală cât și din cea interbelică.
2. nu țin să mi se dea dreptate. e de ajuns că gusturile nu e discută. și nu o spun în latină!
3. cred că pot recunoaște un vers bun de unul fad, un poem bun de unul slab!
4. nu trebuie să mi se dea explicații. mai ales de nuanță!
5. am senzația că am pierdut ceva timp ca să mă explic. totul se putea termina dacă ai fi citit ceva de ileana mălăncioiu și ai fi fost atent la nuanță. deci de la prima mea intrvenție.
dar hey, e duminică, ce e mai frumos decât să dai explicații:)
pentru textul : niciodatănuamfostsingură deO poezie buna si un titlu extraordinar de bine ales. tema muzica si cautarea, drumul negru, neofitul, toate condimentate cu un fond metaforic special, construit atent, cu migala. ofer o penita de aur pentru un text care m-a impresionat. Ai un mod foarte frumos de a spune ceea ce vrei sa transmiti. felicitari petre
pentru textul : requiem la flaut pentru ieșirea din labirint decred că din toate crucile tale, aceasta este cât mai aproape de teluric. un teluric bun, un teluric fecund, un teluric sfințit, "mișcat" de mâinile rugându-se, mișcat de tălpile ce-l sărută a recunoștință, un teluric născător, din care emană respirațiile. ca și cum am simți cu tălpile cum ne mișcă pământul, ne cheamă spre un sărut vital. e o dublă respirație, reciprocă, uniune de elemente inseparabile. comparația din text, "sânii tăi ca un zid în care îmi împlânt mâinile și le rotesc ca niște sori" dă și dimensiunea celestă. de fiecare dată prin femeie. prin sânul dăruitor-soare perpetuu. cel ce merge cu gura pe pământ și cu mâinile împlântate în soarele-sân este supusul amândurora, primitor și mișcător totodată, polarele sunt întregite într-un tot. polarele nu mai există, de aici, din punctul luminos de unde privești lumea. mi-ar fi plcăut ca scrisul de pe foto să fie în nuanțe de auriu. ar fi fost în armonie cu ideatica din texte. chiar dacă gura e roșie. și spre alb merge calea.
pentru textul : crucile demulțumesc pentru trecere și păreri am modificat cîte ceva am să mă mai gîndesc nu vreau, așa cum știți, să fiu prizonierul unui stil criticii abia așteaptă asta
pentru textul : fără un motiv anume de"să apese", desigur.
pentru textul : Întâlnire dePagini