Un poem reuşit. Are toate elementele unui haiku. De remarcat tehnica asocierii, foarte subtilă aici: vânt/gând (viteza vântului şi a gândului). Bine sugerată absenţa soarelui (pietrele nu mai au umbră). În acest fel se realizează şi un contrast între anotimpul iarna şi vara.
Nu cred că trebuie precizat ce ne-a inspirat. Asta ţine de culise :)
azi nu prea găsesc cuvinte. chem unele mai vechi ce s-ar potrivi: fără pierderi(?) hopa mitică de speța a treia violînd ireversibilitatea mai ales a ne-tîmplei pe tîmplă uneori a de sine numărării pe alocuri a ne-noi-irii
Nu-mi vine să cred că se poate scrie așa de slab pe un site onorabil de literatură! Textul e de un enorm comic involuntar. Ne proiectează la începuturile literaturii române, dar la partea ei lipsită de orice valoare. Versurile mă duc, totuși, cu gândul la "Levantul" lui Mircea Cărtărescu (cartea pe care dl Băsescu pretindea mai acum câteva zile ca ar fi citit-o!!!). Acolo poetul postmodern imită, cu intenție și cu efecte ludice și umoristice, stilurile istorice ale poeziei noastre. Dar imită (și parodiază) poeți veritabili. În parodia involuntară postată aici, e ca și când novicele nostru ar încerca să imite poezia proastă de acum o sută optzeci de ani...Dar dumnealui se ia, pare-se, în serios, fiind convins că așa se poate scrie astăzi. Nu se poate așa (deși totul se poate).
Iată ce aș vrea eu să-ți spun, intervenind, poate pentru prima oară concret în comentariul textelor tale ( ! ?) : este o primă impresie, oarecum detașată de comentariile anterioare, și apărută doar ca urmare a lecturii prea apropiate de text. Dar poate e interesantă și o asemenea abordare : cele trei segmente ale poemului, unul cu transcrierea mesajului spus, altul cu cel nemărturisit și ultimul cu reflecția finală, detașată de context și integratoare, are echilibru și consistență stilistică. numai că, după cum percep eu, repet, prea aproape de text, în cazul primului segment, nu avem de a face cu un mesaj preluat, așa cum ar fi de imaginat din moment ce este vorba de cuvinte deja spuse, ci tot de un mesaj reflexiv, cu o interpretare a unei potențiale rostiri anterioare. Ca și în segmentul doi. Cu alte cuvinte, nu văd distanța de percepție între prima și a doua parte, între rostirea primară și rostirea reflexivă. Sunt, în esență, modalități prea apropiate de interpretare a simbolurilor ca sa le poti descoperi diferențele de respirație. În acest fel, textul este clar construit pe o singură modalitate de trăire a traseelor ideatice. Asta nu înseamnă nici un neajuns în ansamblu, doar formula spre care ne îndrepți mi se pare că nu corespunde cu structura exprimată. E o primă ideea care mi-a venit în minte și pe care o exprim cunoscându-ne și cunoscându-ți luciditatea. Ceea ce se spune în general și modul în care se face îmi pune mie în față un creator versat și stăpân pe mijloace, cu un discurs intelectualizat și individualizat.
Revin, am recitit, cum îți sună textul fără "nedorit"? Pentru că ai, așa cum a precizat Ela, "ne / ne" care e aproape redundant stilistic. Știu că e greu să tai dintr-un text, dar uneori poate fi spre binele literaturii :).
Poezia ta îmi amintește de anii '75-'80, parcă revăd aceeași rimă, același ritm, un ritm interior, abrupt undeva pe la mijlocul versului, verbe la viitor și o anume superioritate, un anume elitism cu care se scria în acei ani. Am o considerație specială și admirație pentru poezia scrisă pe atunci și este poezia cu care a început drumul meu, cu mulți ani în urmă.
Vlad, fireste ca vei incepe cu mine, ca doar nu mi-am racit pana degeaba. in ceea ce priveste proiectul tau - cum spuneam - nu cred ca analiza persoanei "creatoare" este plotul. oricum nu ai avea cum sa-i cunosti pe toti, individual, pentru a ramane obiectiv. mi-ar fi placut o metafora-analiza sincretica a universului literar al autorului. "Opera" este vizibila pentru toti. nu lungimea barbii sau a fustei e importanta aici, ci scriitora. asa ca pozele de profil nu sunt musai necesare. posibil chiar sa incurce. iar daca te temi de reactii, propun sa lasi deschisa o lista pentru inscrieri. oricum, iti va lua ceva timp pentru fiecare. cine nu e pe lista, nu vrea, nu vrea si gata!
mie, sincer, mi se pare mai mult o poezie populară, nu văd nimic ieşit din comun şi nici de referinţă pentru viitor. e, simplu, o parodie. dar asta e părerea mea, desigur.
Pavel, un prieten foarte drag, cunoaste aceasta varianta. A ales pentru Cleopatra insa o varianta care, in viziunea sa, o reprezinta mai mult. Aceasta varianta insa poate fi folosita de cele (cei) care doresc sa cante sub dus aceasta piesa, in limba engleza. Cu drag, Bogdan
in esenta, jam session nu exclude colajul poetic, pentru ca se refera la lucruri diferite, rezultatul fiind acelasi sau asemanator (pe doua cai diferite). jam session inseamna improvizatie cu mai multe instrumente. vine din jazz, dar se aplica si in alte sesiuni, un fel de variatiuni pe aceeasi tema. colajul vine din arta plastica si, la baza, din sincretismul stampelor japoneze. foloseste tehnica mozaicului specific postmodern, dar el apare in timpul avantgardei. inseamna alaturare, lipire intr-un tablou general. consider ca ambele forme sunt ok pentru ce este mai sus, depinde de punctul de vedere. nu stiu daca nu am scapat ceva, la explicatii, ca nu am apucat sa verific, dar asa imi amintesc sa fie.
am citit cu plăcere şi fragmentul acesta din “cartierul de nord”. m-am simţit foarte bine în pielea fiecărui personaj descris de autor. Atmosfera este excelentă, cadrul extrem de firesc, natural dar ce m-a deranjat: predomină un aer intelectual. râd (am glumit). îmi place de pleşu liiceanu şi de marcel, fapt pentru care am să las o piesă de rezistenţă aici şi acum de- a lui ian anderson pentru personajul fictiv/nefictiv?! – marcel, până una alta, dau o fugă prin pădure să stau de vorbă cu cei doi ingineri mişu şi vlad care nu înţeleg cum se face arta, mai cu seamă ce este arta şi ce o vrea să însemneze extrudare şi mă rog nici nu cred că vor înţelege vreodată pentru că un inginer nu poate fi profund. el se defineşte prin el însuşi, ce atâta inginerie!
în altă ordine de idei nu las nicio peniţă că ai foarte multe şi sfidezi site-ul, Vlad Turburea!
dar, dar, pot să te felicit sincer şi din suflet. şi eu nu sunt ingineră, da?
am ales această piesă cup of wonder pentru că a fost primul impuls care m-a trimis acolo, atmosfera din la colonelu are nevoie de aşa ceva în opinia mea, de coloană sonoră.
iată că ai reușit să mă amuzi. am pus o întrebare simplă și ai șters-o pisicește. eu zic să o lași moartă cu legionarii că nu folosește la nimeni propaganda asta. la nuremberg nu s-au judecat decît criminalii de război germani. nu îți mai flutura ignoranța pe aici că este penibil. faptul că alții nu au fost judecați la nuremberg, precum fasciștii italieni sau regimul milatar japonez, sau ustașii, sau mulți, mulți alții, nu îi disculpă sau îi face mai puțin vinovați. eu zic că nu prea știi istorie și te bagi în ce nu cunoști.
deci, pentru că nu mi-ai răspuns la întrebare nu îți voi răspunde nici eu.
e simplu. Vlad ăsta e născut pe cîmpul de lucernă și nu pe google. acum ce să-ți fac eu te-am pus să dai mîna cu PageRank-ul și să începi mișcarea asta browseriană ca să nu mai ai somn? grea povară identitatea asta! chiar vorbeam cu Sergey Brin-nu știu ce să mă mai fac zice, Caragea vrea tot domeniul de scalabilitate.
De la cartea părintelui Grama, n-am mai citit un text mai tâmpit ca al dumitale. Culmea e că nu ești cu totul lipsit de anumite calități ale stilului polemic. Dacă ai avea și ceva cultură, plus ceva bun-simț, ai putea da lucruri acceptabile. Dar așa, ce te dai d-ta la Eminescu? De unde până unde? Iete, pleosc!
Asta ar fi culmea. Eu m-am jenat sa scriu si primul comentariu. Cine sint eu sa imi bag nasul intr-un text atit de intim... Cu atit mai mult cu cit nici nu il cunosc pe Mr Baby, nu stiu daca este un personaj real sau doar "poetic" si nici daca existenta lui poate trece dincolo de versuri... Imaginatia femeii este o chestie foarte bogata cu care este bine sa nu ai de-a face, zic inteleptii...
un text nestatornic ca nisipul. aproape un text adulterin. amagitor si tradator.
remarc „şedeam sub bolta de vie şi priveam cum lăcrimează ciorchinii de struguri. sub umbrele cenuşii de toamnă păreau nişte călugări care se roagă.” ai aici o poezie întreaga.
Poezie de atmosfera foarte buna, alcatuita din exact atatea cuvinte cate trebuie, fara ispita lui "si" :) ori nevoia unor pretiozitati. Totusi... "tandră narcoza"... inteleg ce vrei sa spui, e ca un fel de habar nu am cum sa-i zic dar voi aproxima astfel... insa scoate tandretea aceea explicita si lasa lectorul sa rataceasca printre randuri in cautarea ei. "obsesia definitiilor II"... de ce nu obsesia definitiei? Parca e mai cuprinzator asa... nu spun mai multe pentru ca sunt ofticat ca s-au calificat scotienii in finala cupei UEFA.
În acest poem nu am încercat să ofer o concluzie a unui raţionament prin ultima strofă, este mai degrabă o declaraţie care include în sine restul poemului, îl limpezeşte, este o stare de fapt relaţionată cu strofa anterioară. Am înţeles ceea ce vrei să sugerezi, dar pentru mine poemul acesta fără ultima strofă ar fi ca un brad de Crăciun fără steluţa din vârf şi nu pot renunţa deocamdată la ea.
Mulţumesc mult pentru semnul de lectură :)
Potrivit loc al tristeții. Conștientizarea unei condiții ingrate, aceea de a nu ști dacă ceea ce faci va însemna și pentru alții câtuși de puțin. Ușor sentiment al inutilității, reală experiere a spaimei lipsei de sens a propriilor acțiuni acompaniată de o sănătoasă, totuși, nesiguranță interioară. Scrisul, iubirea, atingerea se restrâng dramatic într-un singur punct: un nod în mijlocul palmei. Toate într-un limbaj simplu, fără artificii stilistice, accentul căzând pe conexiuni și reflecții.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Un poem reuşit. Are toate elementele unui haiku. De remarcat tehnica asocierii, foarte subtilă aici: vânt/gând (viteza vântului şi a gândului). Bine sugerată absenţa soarelui (pietrele nu mai au umbră). În acest fel se realizează şi un contrast între anotimpul iarna şi vara.
pentru textul : 竜安寺 - Ryōan-ji deNu cred că trebuie precizat ce ne-a inspirat. Asta ţine de culise :)
Contributie Iancu Ramona, cu mare bucurie. a doua parte sub foto .adresa directa: [email protected]. Voila!
pentru textul : A doua mea copilărie denu se prelige. dovada: nu ti-am dat penita de aur care din partea mea e magica, contine puterea cuvantului primordial. sac sic hei rup.
pentru textul : prea scurt jurnal deazi nu prea găsesc cuvinte. chem unele mai vechi ce s-ar potrivi: fără pierderi(?) hopa mitică de speța a treia violînd ireversibilitatea mai ales a ne-tîmplei pe tîmplă uneori a de sine numărării pe alocuri a ne-noi-irii
pentru textul : eu și cîinele alb deNu-mi vine să cred că se poate scrie așa de slab pe un site onorabil de literatură! Textul e de un enorm comic involuntar. Ne proiectează la începuturile literaturii române, dar la partea ei lipsită de orice valoare. Versurile mă duc, totuși, cu gândul la "Levantul" lui Mircea Cărtărescu (cartea pe care dl Băsescu pretindea mai acum câteva zile ca ar fi citit-o!!!). Acolo poetul postmodern imită, cu intenție și cu efecte ludice și umoristice, stilurile istorice ale poeziei noastre. Dar imită (și parodiază) poeți veritabili. În parodia involuntară postată aici, e ca și când novicele nostru ar încerca să imite poezia proastă de acum o sută optzeci de ani...Dar dumnealui se ia, pare-se, în serios, fiind convins că așa se poate scrie astăzi. Nu se poate așa (deși totul se poate).
pentru textul : Fericirea pământească deIată ce aș vrea eu să-ți spun, intervenind, poate pentru prima oară concret în comentariul textelor tale ( ! ?) : este o primă impresie, oarecum detașată de comentariile anterioare, și apărută doar ca urmare a lecturii prea apropiate de text. Dar poate e interesantă și o asemenea abordare : cele trei segmente ale poemului, unul cu transcrierea mesajului spus, altul cu cel nemărturisit și ultimul cu reflecția finală, detașată de context și integratoare, are echilibru și consistență stilistică. numai că, după cum percep eu, repet, prea aproape de text, în cazul primului segment, nu avem de a face cu un mesaj preluat, așa cum ar fi de imaginat din moment ce este vorba de cuvinte deja spuse, ci tot de un mesaj reflexiv, cu o interpretare a unei potențiale rostiri anterioare. Ca și în segmentul doi. Cu alte cuvinte, nu văd distanța de percepție între prima și a doua parte, între rostirea primară și rostirea reflexivă. Sunt, în esență, modalități prea apropiate de interpretare a simbolurilor ca sa le poti descoperi diferențele de respirație. În acest fel, textul este clar construit pe o singură modalitate de trăire a traseelor ideatice. Asta nu înseamnă nici un neajuns în ansamblu, doar formula spre care ne îndrepți mi se pare că nu corespunde cu structura exprimată. E o primă ideea care mi-a venit în minte și pe care o exprim cunoscându-ne și cunoscându-ți luciditatea. Ceea ce se spune în general și modul în care se face îmi pune mie în față un creator versat și stăpân pe mijloace, cu un discurs intelectualizat și individualizat.
pentru textul : deuteronomia deSubtil, domnule, subtil. Subtil, ca gramatica de subtil. Revedeţi textul. Subtil.
pentru textul : Har şi talent deRevin, am recitit, cum îți sună textul fără "nedorit"? Pentru că ai, așa cum a precizat Ela, "ne / ne" care e aproape redundant stilistic. Știu că e greu să tai dintr-un text, dar uneori poate fi spre binele literaturii :).
pentru textul : via sepia dePoezia ta îmi amintește de anii '75-'80, parcă revăd aceeași rimă, același ritm, un ritm interior, abrupt undeva pe la mijlocul versului, verbe la viitor și o anume superioritate, un anume elitism cu care se scria în acei ani. Am o considerație specială și admirație pentru poezia scrisă pe atunci și este poezia cu care a început drumul meu, cu mulți ani în urmă.
pentru textul : Doza letală deVlad, fireste ca vei incepe cu mine, ca doar nu mi-am racit pana degeaba. in ceea ce priveste proiectul tau - cum spuneam - nu cred ca analiza persoanei "creatoare" este plotul. oricum nu ai avea cum sa-i cunosti pe toti, individual, pentru a ramane obiectiv. mi-ar fi placut o metafora-analiza sincretica a universului literar al autorului. "Opera" este vizibila pentru toti. nu lungimea barbii sau a fustei e importanta aici, ci scriitora. asa ca pozele de profil nu sunt musai necesare. posibil chiar sa incurce. iar daca te temi de reactii, propun sa lasi deschisa o lista pentru inscrieri. oricum, iti va lua ceva timp pentru fiecare. cine nu e pe lista, nu vrea, nu vrea si gata!
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete demie, sincer, mi se pare mai mult o poezie populară, nu văd nimic ieşit din comun şi nici de referinţă pentru viitor. e, simplu, o parodie. dar asta e părerea mea, desigur.
pentru textul : poezie multilateral dezvoltată dePavel, un prieten foarte drag, cunoaste aceasta varianta. A ales pentru Cleopatra insa o varianta care, in viziunea sa, o reprezinta mai mult. Aceasta varianta insa poate fi folosita de cele (cei) care doresc sa cante sub dus aceasta piesa, in limba engleza. Cu drag, Bogdan
pentru textul : GHIȚĂ dein esenta, jam session nu exclude colajul poetic, pentru ca se refera la lucruri diferite, rezultatul fiind acelasi sau asemanator (pe doua cai diferite). jam session inseamna improvizatie cu mai multe instrumente. vine din jazz, dar se aplica si in alte sesiuni, un fel de variatiuni pe aceeasi tema. colajul vine din arta plastica si, la baza, din sincretismul stampelor japoneze. foloseste tehnica mozaicului specific postmodern, dar el apare in timpul avantgardei. inseamna alaturare, lipire intr-un tablou general. consider ca ambele forme sunt ok pentru ce este mai sus, depinde de punctul de vedere. nu stiu daca nu am scapat ceva, la explicatii, ca nu am apucat sa verific, dar asa imi amintesc sa fie.
pentru textul : epopee sub semnul bumerangului de... depinde doar de ochiul cititorului, lucian, după cum însuți afirmi...!
pentru textul : Aceasta e doar o melodie tristă dePrimele două versuri mi se par de un farmec absolut. Apoi plin de imagini migălite (învederând titlul) cu ușoare șocuri lingvistice.
Pe la finalul strofei a III-a mi se pare excesiv de descriptiv, iar ”ofuscate” nu mi se pare potrivit pentru poezie. Nici ”făloșenia”.
pentru textul : amanuensis deşah şi mat!
am citit cu plăcere şi fragmentul acesta din “cartierul de nord”. m-am simţit foarte bine în pielea fiecărui personaj descris de autor. Atmosfera este excelentă, cadrul extrem de firesc, natural dar ce m-a deranjat: predomină un aer intelectual. râd (am glumit). îmi place de pleşu liiceanu şi de marcel, fapt pentru care am să las o piesă de rezistenţă aici şi acum de- a lui ian anderson pentru personajul fictiv/nefictiv?! – marcel, până una alta, dau o fugă prin pădure să stau de vorbă cu cei doi ingineri mişu şi vlad care nu înţeleg cum se face arta, mai cu seamă ce este arta şi ce o vrea să însemneze extrudare şi mă rog nici nu cred că vor înţelege vreodată pentru că un inginer nu poate fi profund. el se defineşte prin el însuşi, ce atâta inginerie!
pentru textul : şah şi mat deîn altă ordine de idei nu las nicio peniţă că ai foarte multe şi sfidezi site-ul, Vlad Turburea!
dar, dar, pot să te felicit sincer şi din suflet. şi eu nu sunt ingineră, da?
am ales această piesă cup of wonder pentru că a fost primul impuls care m-a trimis acolo, atmosfera din la colonelu are nevoie de aşa ceva în opinia mea, de coloană sonoră.
a woman's nag? or everyone's self-indulgent hedonism?
the choice is the reader's ..:p
cheers you!
pentru textul : Nag deiată că ai reușit să mă amuzi. am pus o întrebare simplă și ai șters-o pisicește. eu zic să o lași moartă cu legionarii că nu folosește la nimeni propaganda asta. la nuremberg nu s-au judecat decît criminalii de război germani. nu îți mai flutura ignoranța pe aici că este penibil. faptul că alții nu au fost judecați la nuremberg, precum fasciștii italieni sau regimul milatar japonez, sau ustașii, sau mulți, mulți alții, nu îi disculpă sau îi face mai puțin vinovați. eu zic că nu prea știi istorie și te bagi în ce nu cunoști.
pentru textul : " Ne lipsesc două puncte cardinale: mame creştine şi duhovnici pricepuţi " dedeci, pentru că nu mi-ai răspuns la întrebare nu îți voi răspunde nici eu.
ba o poti. Informatiile necesare sint AICI:
pentru textul : Simplu dee simplu. Vlad ăsta e născut pe cîmpul de lucernă și nu pe google. acum ce să-ți fac eu te-am pus să dai mîna cu PageRank-ul și să începi mișcarea asta browseriană ca să nu mai ai somn? grea povară identitatea asta! chiar vorbeam cu Sergey Brin-nu știu ce să mă mai fac zice, Caragea vrea tot domeniul de scalabilitate.
pentru textul : iertarea după Simion deDe la cartea părintelui Grama, n-am mai citit un text mai tâmpit ca al dumitale. Culmea e că nu ești cu totul lipsit de anumite calități ale stilului polemic. Dacă ai avea și ceva cultură, plus ceva bun-simț, ai putea da lucruri acceptabile. Dar așa, ce te dai d-ta la Eminescu? De unde până unde? Iete, pleosc!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deMulţumesc pentru semnul de lectură Elena. Poate că nu este un joc.
pentru textul : interstiţii deAsta ar fi culmea. Eu m-am jenat sa scriu si primul comentariu. Cine sint eu sa imi bag nasul intr-un text atit de intim... Cu atit mai mult cu cit nici nu il cunosc pe Mr Baby, nu stiu daca este un personaj real sau doar "poetic" si nici daca existenta lui poate trece dincolo de versuri... Imaginatia femeii este o chestie foarte bogata cu care este bine sa nu ai de-a face, zic inteleptii...
pentru textul : I do deun text nestatornic ca nisipul. aproape un text adulterin. amagitor si tradator.
pentru textul : pelerin fără veşminte deremarc „şedeam sub bolta de vie şi priveam cum lăcrimează ciorchinii de struguri. sub umbrele cenuşii de toamnă păreau nişte călugări care se roagă.” ai aici o poezie întreaga.
Multumesc tuturor pentru opinii, aprecieri sau critica.
pentru textul : țara lui nu-știu-unde deComiţi constant erori ortografice şi nu numai. De ce nu-ţi reciteşti textele după ce le postezi?
pentru textul : ascult marea dejur ca nu mai postez la 5 a.m. :) multumesc, Adriana... e un text sub cod galben:)
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei dePoezie de atmosfera foarte buna, alcatuita din exact atatea cuvinte cate trebuie, fara ispita lui "si" :) ori nevoia unor pretiozitati. Totusi... "tandră narcoza"... inteleg ce vrei sa spui, e ca un fel de habar nu am cum sa-i zic dar voi aproxima astfel... insa scoate tandretea aceea explicita si lasa lectorul sa rataceasca printre randuri in cautarea ei. "obsesia definitiilor II"... de ce nu obsesia definitiei? Parca e mai cuprinzator asa... nu spun mai multe pentru ca sunt ofticat ca s-au calificat scotienii in finala cupei UEFA.
pentru textul : obsesia definițiilor II deÎn acest poem nu am încercat să ofer o concluzie a unui raţionament prin ultima strofă, este mai degrabă o declaraţie care include în sine restul poemului, îl limpezeşte, este o stare de fapt relaţionată cu strofa anterioară. Am înţeles ceea ce vrei să sugerezi, dar pentru mine poemul acesta fără ultima strofă ar fi ca un brad de Crăciun fără steluţa din vârf şi nu pot renunţa deocamdată la ea.
pentru textul : zugrav pentru inimă albă deMulţumesc mult pentru semnul de lectură :)
Potrivit loc al tristeții. Conștientizarea unei condiții ingrate, aceea de a nu ști dacă ceea ce faci va însemna și pentru alții câtuși de puțin. Ușor sentiment al inutilității, reală experiere a spaimei lipsei de sens a propriilor acțiuni acompaniată de o sănătoasă, totuși, nesiguranță interioară. Scrisul, iubirea, atingerea se restrâng dramatic într-un singur punct: un nod în mijlocul palmei. Toate într-un limbaj simplu, fără artificii stilistice, accentul căzând pe conexiuni și reflecții.
pentru textul : scrâşnet dePagini