Virgil, geneza a fost expresia "de parcă ai avea ce-mi trebuiește". Am explicat că este o licență ortografică. Nu sună românește? Nu sună clar? Crede-mă pe cuvânt că percep diferența respectivă și înțeleg logica lui "deși e".E un handicap să fii un student bun la Litere și să stâlcești limba română prin găselnițe. Și e o greșeală să polemizezi cu un discipol ce își exprimă clar și argumentat pe text din prima ce îi place și ce nu! Intervenția ta chiar o așteptam. Atât mi-a trebuit!:)) Sincer, credeam că o să te referi la textul postat și nu la o polemică banală. Dar probabil că ți-a plăcut mai mult comentariul meu decât textul. p.s. ce mai fac Dinu Flămând, Alexandru Lungu, Ilie Constantin? Mi-e dor de ei și se zvonește prin burg că le ești apropiat. Te întreb amical! Te rog nu mă subestima, după cum nici eu nu o fac cu tine! Toți avem de învățat, rămâne să alegem de la cine. Eu am ales site-ul pentru că sunt comentarii pe text. Asta mă ajută pe mine, probabil! Dacă vrei putem deschide un subiect despre gramatica structurală.:)) (trebuia să glumesc la sfârșit)!
ai lipsă diacritice. eu zic să publici mai îngijit. am să trimit textul în șantier. îl corectezi și cînd ești convins că este gata apeși butonul cu atenție editor.
Eu am citit poemul ca pe un poem al contrastelor, unele enunțate, altele doar sugerate: noapte/dimineață, curat/murdar, deschis/închis(ferecat), curaj/teamă, mat/strălucitor, mort/viu, plin/gol, minuscul/uriaș.
Versurile
„tu nu vezi cum teama
se maturează în butoaiele acestor frunţi?”
fac un fel de piruetă în discursul liric.
Nebunia iubirii necondiționate a celui de pe cruce mi se pare bine sugerată.
Cam asta e cheia în care am citit... De am dat greș, iartă!
nicodem, ti-am mai spus ca esti penibil? sau am uitat? incearca sa intelegi, esti penibil. in alta ordine de idei, nu te-a intrebat nimeni despre pagina intii si nici despre imaginea de acolo. daca vreodata ma va interesa parerea ta am sa te intreb. deocamdata nu ma intereseaza. deci te rog binevoieste sa ai bunul simt de a-ti pastra parerile pentru tine. sau, am uitat, nu ai bun simt. atunci incearca altceva... daca ai.
Cami, era suficient dacă ai fi rugat să ți se lase comentarii legate de text. Comentariul tău conține mult mai mult decât atât, din păcate. Și, indiferent pe cine ai ruga tu să nu mai îți mai lase semne, te rog să iei în considerare că, pe hermeneia, dacă ai postat un text, absolut oricine este liber să lase semn, aceasta neînsemnând nicidecum ce ai insinuat tu. Nu interesează aici simpatiile și antipatiile. Singurele cerințe sunt ca, într-adevăr, comentariile să se refere la text și să nu conțină atacuri la persoană. În măsura în care ne dorim ca hermeneia să fie un site serios, în aceeași măsură ne dorim ca el să nu se transforme într-un spațiu arid, lipsit de personalitate. Nu spune nimeni că sunt interzise comentariile în care se reflectă și impresia făcută de text asupra comentatorului, propriile păreri asupra temei expuse etc, dar acestea trebuie într-adevăr limitate sau circumscrise unui comentariu în care se dezbate textul în sine.
potopul de la facerea textului. o petrecere care n-a fost, dar la care nu s-a ajuns. visul se transformă în trecut iar trecutul în apă. apă care ascunde temerea și frica. frunza de salcie o văd străină de text, poate și despărțirea dintre lună și lacrimă forțează în patetic explicit.
"copacii își
scutură floarea
pe scara richter
aceiași vecini" - mi-a plăcut că totul se măsoară în grade, dar nu de orice fel!
frumoasă tare partea asta. pentru mine, desigur.
queen margot, este ultima data cind voi mai tolera asa ceva. nu voi sterge textul acesta, nu pentru ca ar avea vreo valoare literara - pentru ca nu are - ci pentru ca exista aici niste comentarii care as vrea sa ramina vizibile. e poate pentru prima data cind spre rusinea unui text el ramine pe hermeneia in ciuda lipsei lui de valoare literara. as vrea sa fie cit se poate de clar ca nu ma intereseaza elucubratiile tale despre vulcanism, nuieluse de alun si cercurile lui arhimede. le poti emite oriunde dar nu aici. nu compara "constringerile" mele cu giumbuslucurile pe care le faci tu aici, pentru ca NU AU NIMIC IN COMUN. acolo, asa cum scriu, invit oamenii sa scrie la inspiratia unui text. nu imi bat joc de nimeni stergind textul la fiecare doua zile ca sa ma aflu in treaba. tu aici iti faci reclama si galerie la "picturi". eu zic sa devii om serios, daca e posibil, si sa intelegi limba romana. deocamdata scopul hermeneia este literatura in primul rind si nu pictura sau alte arte. motivul este de la sine inteles, pentru cine vrea sa inteleaga. nu mai incerca abureli de genul "liedurilor vizuale" sau mai stiu eu ce "simbioze" pentru ca nu asta este problema. de fapt m-as bucura mult sa vad o simbioza. DAR NU VAD. ceea ce vad e ca cineva arunca niste acuarele asa la intimplare, apoi la atentionarea moderatorilor catadicseste sa mai abureasca niste texte, apoi dupa doua zile le scoare, apoi baga alte poze, apoi alte texte si tot asa ajuge un fel de "ciulama vulcanica" pentru care zic eu exista medicamente dar nu le dau numele. eu zic ca am fost mai mult decit amabil si pozitiv in abordarea mea de pina acum. te-am invitat sa coagulezi un interes pentru o sectiune de arte iar daca fenomenul ar genera interes am putea incerca sa gasim o solutie. te-am rugat sa editezi textul si sa il aduci la acea forma si sa il incadrezi in acea categorie pe care o cere acest pat al lui procust asa cum numesti tu regulamentul. observ ca nu vrei sa faci asta. as vrea sa iti spun ca daca toti membri hermeneia s-ar comporta pe site asa cum o faci tu, in cel mai scurt timp acest site ar dispare. ma intreb daca nu cumva acesta este scopul tau. in orice caz, nu mor caii cind vor ciinii, si te avertizez cit se poate de serios ca la urmatoarea abatere din sirul celor pe care le-ai comis aici, se vor intimpla urmatoarele doua lucruri: textul iti va fi sters FARA NICI UN FEL DE AVERTISMENT si contul iti va fi suspendat pe o perioada determinata de consiliu. motivul pentru care pina acum nu s-a luat o astfel de masura este indelunga rabdare si bunavointa a consiliului hermeneia care a insistat fata de mine. dar nu vom mai putea contiuna cu o astfel de lipsa crasa de respect fata de cititorii hermeneia si fata de ceilalti autori care publica aici, au un comportament elegant si asteapata ca hermeneia sa fie un mediu pe masura.
Andu, textul ăsta fu scris sub influența vremelnică a unor picături de vin roș, deloc limpezi, după culesul viilor și fermentație, ceea ce se trecu în tulbureală versificată. Cu atât mai onorant comentariul tău, mulțam fain. Despre partea textelor SF, însă, Andu, să ne ierți - Calea Ginambria se blocă deocamdată, pe termen îndelungat, precum autostrăzile noastre - o să încerc a purcede întru găsirea asfaltului pierdut - om muri și-om vedea, mulțam încă o dată, pentru îndemn.
adriana am ramas impresionat citind acest poem. reusesti sa imbini foarte bine imaginile arhetipale ale "vesniciei nascute la sat" cu ritmul doinei. motivul ferestrei din incipit secondat cu cel al cuvintelor si al gurii creeaza contextul comunicarii, impartasire de dor si viata. lirismul simplu, esentializat, deschide o lume tihnita de poveste, animata de elemente uranice, telurice si florale, ce consteleaza dialogul ceremonial dintre eu si lume. dialogul sinelui cu vocea alteritatii (poate tot a sa/ a cosmosului-prietin -vezi Miorita/ Revedere/ Ce te legeni...- ori, de ce nu, poate chiar a lui Dumnezeu) restabileste echilibrul stihiilor dinafara cu cele interioare: "seninul înghețat în flori de măr". simbolismul crucii, ambivalenta a vietii (zarea transfigurata) cat si a mortii (pluralul sugerand spatiul sacralizat al ingropaciunii, cimitirul) prin arhaica alternanta cauzala, incadreaza spiritul mereu in cautare, nelinistit de inconsistenta efemerului (mă strigă un sobor de maci spre vară), cu axele fundamentale ale fiintei. revitalizata de calmul seninului inghetat si de prospetimea florilor de mar. poem de multe penite. dintre care prima ti-o ofer eu.
Nu sunt sigură că am prins ideea poemului, dar ai câteva imagini (oarecum nesusținute) de remarcat: "În locul aripilor îmi creșteau lopeți ce mă îngropau în pământul uitării." Cred că finalul e prea simplu, acolo "cer" cere un atribut.
mai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra? oilor
frumos haiku, induce o stare de melancolie, tristeţe, deja-vu...
poţi croşeta o sumedenie de gânduri din el.
cariul cred că este cariá, dar nu fac observaţie critică, autoarea ştie mai bine.
Multumesc Daniela! Un semn neasteptat pt aceasta incursiune poetica! un cintec dedicat celei ce incearca sa para a fi altcineva/ceva decit puncte puncte ceea ce e - no name/ no game. Dar luna, lupoaica siderala, stie ce stie: i.e. numai adevarul poate rani, minciuna (mentionata mai sus) cade la pamint precum un glonte orb tras spre puncte puncte luna.
Mi-as dori cum isi dorea si Mr Poe 'to write as mysterious as a cat' (are wolves and cats related? dar leii? :p)
o seara frumoasa iti doresc!
PS un mic tune cu lupoaica, for you! :
Inceputul si sfarsitul poeziei utilizand "..." cred ca aduce deservicii textului in masura in care oricum ceea ce scriem reprezinta fragmente "rupte" din viata... interesanta dinamica verbelor, a timpurilor... finalul parca prea lax.
mă măgulești snowdon king. nu știam că te am de fan. dar e măgulitor să știi că cineva îți urmărește persoana, gestica, timbrul vocii. ohohooo! ai grijă cu declarații din astea că lumea mai intră și la bănuieli. anyway, mă măgulești. și ce este rău în a avea fun? deși nu îmi imaginez să fi spus asta. dar dacă mi-o poți arăta într-o înregistrare mai vorbim. în orice caz, de unde știi tu că răspunsul acela este exhaustiv? de ce ar trebui să fiu exhibiționist (ca tine probabil) și să îmi flutur plîngăcios tot interiorul meu înaintea unui auditoriu? chestia asta cu ridicatul fustelor (care văd că pe tine te pasionează) mie îmi repugnă. mi se pare absurd să îmi pretinzi să am aceleași preferințe dubioase pentru „destăinuiri grandomaniacale” precum ionuț caragea. ceea ce mă miră este faptul că nu îți dai seama că mai toată lumea rîde (și rîdea și la val david) privind acest comportament la tine. dar dacă ții cu tot dinadinsul să fii clown e ok pentru mine. dar nu te amăgi că oamenii te-ar privi ca pe un fel de geniu neînțeles. asta dacă vrei să locuiești în mijlocul realității și nu într-o fantasmagorie pe care cu grație ți-o imaginezi. cînd mi-am lansat volumul la cluj și la iași am spus poate ceva mai mult. oricum la val david nu mă aflam între prieteni. iar eu, probabil este deja evident, nu mă deschid între străini.
mă măgulești cu siguranță și cînd mă compari cu sorescu, eminescu, corbu, cărtărescu sau buchovski. chiar dacă sub o formă paternal-dojenitoare, alăturarea îmi face cinste dar nu o iau în serios. sînt convins că sînt destui care abia așteaptă acum să facă mișto despre acest lucru.
apreciez, așa cum am spus, interesul tău pentru „opera” mea. dar există și persoane ceva mai calificate care și-au exprimat opinia. și, by the way, nu le-am cumpărat-o. dar îți spun deschis, nu mă prea afectează. am mai spus-o, nu sînt poet. iar motivele pentru care scriu sînt foarte personale (dacă poate fi folosit superlativul..). dincolo de unde îți este ție îngăduit să o faci pe paparazzo.
Domnule Virgil Titarenco, eu nu am inteles de ce va intreaba Ecaterina Bargan de ce nu raspundeti la comentarii.La cat de mult va critica m-a mirat insemnarea textului. Simplu. Va rog sa nu intrepretati cuvintele mele si sa faceti nu stiu ce presupuneri. Comentariul meu cu privire la poezie este cat se poate de sincer, iar daca dv spuneti ca nu m-as pricepe sau ca as fi ridicol si licean, este o jignire. V-am apreciat partile bune si partile mai putin bune. Despre tendintele eristice in poezie v-as putea raspunde extrem de detaliat, insa nu am vrut sa starnesc nu stiu ce polemici filosofice. Va rog sa reveniti la sentimente mai bune si sa nu consiedrati orice parere sincera drept un afront personal. Toate cele bune.
e frumos, nimic de zis, dar mă întreb cât la sută din farmecul poemului ar mai rămâne dacă s-ar scoate toate referințele religioase și calchierea reușită a stilului biblic pentru că o mare forță de impact asupra subconștientului nostru o au tocmai trimiterile la acea curgere a Cântării Cântărilor, poezie pură, având șlefuirea cristalină a liricii antice deci, ca o provocare: cum ai scrie, francisc, fără aceste metatextualisme cultice, și dacă farmecul incantației tale s-ar păstra și fără fundamentarea psalmic-eclesiastică :) altfel, I`m impressed
E un poem "la plesneala", adica teritoriul in care un autor are cateva imagini tari dar insuficiente pentru a spune cititorului ceea ce vrea. Si atunci face apel (ca poate!) la un vapor plin de alte cuvinte, din care alege ceea ce-i convine pe moment. Peste 2-3 ani, daca autoarea isi va reciti creatia, sunt sigur ca se vor produce modificari substantiale (ma refer la cuvintele luate de pe vapor si asamblate ulterior). Imaginile de forta, insa, nu vor fi modificate. Recomand, celor ce nu ma cred, o lectura atenta a textului. Iar peste 2-3 ani - o noua lectura (daca autoarea va binevoi sa ni o ofere). Indrazneala de-a lucra astfel nu o are decat cineva care a trecut de amalgamarea frazeologica si ermetismul "de carton", sa zic asa (de care avem parte din ce in ce mai des - de la autorii contemporani). Voi fi si peste 2-3 ani cititorul Dvs., Doamna! Pentru aceasta rabdare si pentru cutezanta, o penita. Sunteti sotia lui George Geacar? Sa aveti pace, Dancus
Ai câteva rânduri peste care am trecut în diagonală, dar am recitit finalul, e interesant și relativ bine scris. Încearcă să simplifici ideea timpurilor verbale. În fraza cheie a textului: "Amîndoi formează o fotografie veche, fumurie." nu sună bine "formează", poate ar merge un verb reflexiv.
Cel mai bine, pentru a opri cu totul tendinta cel putin ciudata de raportare la autor si mai putin la text, tentatie careia cadem prada ciclic fiecare dintre noi, ar fi sa stipulam clar in regulament acest fapt... treaba cu bunul simt e foarte relativa. Ca lector ma refer la text sau la ansamblul creatiei autorului nu ii dau sfaturi de viata, nu-l ajut sa faca piata, nu-i plimb cainele etc... dar e oricum foarte amuzant sa vad cum cineva incearca sa faca terapie tocmai cu cineva specializat in domeniu :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
pentru oprire şi apreciere :)
pentru textul : cu ferestrele închise deVirgil, geneza a fost expresia "de parcă ai avea ce-mi trebuiește". Am explicat că este o licență ortografică. Nu sună românește? Nu sună clar? Crede-mă pe cuvânt că percep diferența respectivă și înțeleg logica lui "deși e".E un handicap să fii un student bun la Litere și să stâlcești limba română prin găselnițe. Și e o greșeală să polemizezi cu un discipol ce își exprimă clar și argumentat pe text din prima ce îi place și ce nu! Intervenția ta chiar o așteptam. Atât mi-a trebuit!:)) Sincer, credeam că o să te referi la textul postat și nu la o polemică banală. Dar probabil că ți-a plăcut mai mult comentariul meu decât textul. p.s. ce mai fac Dinu Flămând, Alexandru Lungu, Ilie Constantin? Mi-e dor de ei și se zvonește prin burg că le ești apropiat. Te întreb amical! Te rog nu mă subestima, după cum nici eu nu o fac cu tine! Toți avem de învățat, rămâne să alegem de la cine. Eu am ales site-ul pentru că sunt comentarii pe text. Asta mă ajută pe mine, probabil! Dacă vrei putem deschide un subiect despre gramatica structurală.:)) (trebuia să glumesc la sfârșit)!
pentru textul : Ca sunetul în fluier deCe vrea sa insmne "aleahiM uc lumeoP"
pentru textul : Poemul cu Mihaela deai lipsă diacritice. eu zic să publici mai îngijit. am să trimit textul în șantier. îl corectezi și cînd ești convins că este gata apeși butonul cu atenție editor.
pentru textul : Dilemă divină deEu am citit poemul ca pe un poem al contrastelor, unele enunțate, altele doar sugerate: noapte/dimineață, curat/murdar, deschis/închis(ferecat), curaj/teamă, mat/strălucitor, mort/viu, plin/gol, minuscul/uriaș.
Versurile
„tu nu vezi cum teama
se maturează în butoaiele acestor frunţi?”
fac un fel de piruetă în discursul liric.
Nebunia iubirii necondiționate a celui de pe cruce mi se pare bine sugerată.
pentru textul : me and mr. tom waits deCam asta e cheia în care am citit... De am dat greș, iartă!
cuvinte
pentru textul : niciploaia denicodem, ti-am mai spus ca esti penibil? sau am uitat? incearca sa intelegi, esti penibil. in alta ordine de idei, nu te-a intrebat nimeni despre pagina intii si nici despre imaginea de acolo. daca vreodata ma va interesa parerea ta am sa te intreb. deocamdata nu ma intereseaza. deci te rog binevoieste sa ai bunul simt de a-ti pastra parerile pentru tine. sau, am uitat, nu ai bun simt. atunci incearca altceva... daca ai.
pentru textul : psalm deCami, era suficient dacă ai fi rugat să ți se lase comentarii legate de text. Comentariul tău conține mult mai mult decât atât, din păcate. Și, indiferent pe cine ai ruga tu să nu mai îți mai lase semne, te rog să iei în considerare că, pe hermeneia, dacă ai postat un text, absolut oricine este liber să lase semn, aceasta neînsemnând nicidecum ce ai insinuat tu. Nu interesează aici simpatiile și antipatiile. Singurele cerințe sunt ca, într-adevăr, comentariile să se refere la text și să nu conțină atacuri la persoană. În măsura în care ne dorim ca hermeneia să fie un site serios, în aceeași măsură ne dorim ca el să nu se transforme într-un spațiu arid, lipsit de personalitate. Nu spune nimeni că sunt interzise comentariile în care se reflectă și impresia făcută de text asupra comentatorului, propriile păreri asupra temei expuse etc, dar acestea trebuie într-adevăr limitate sau circumscrise unui comentariu în care se dezbate textul în sine.
pentru textul : se-ntâmplă uneori depotopul de la facerea textului. o petrecere care n-a fost, dar la care nu s-a ajuns. visul se transformă în trecut iar trecutul în apă. apă care ascunde temerea și frica. frunza de salcie o văd străină de text, poate și despărțirea dintre lună și lacrimă forțează în patetic explicit.
pentru textul : Flash back de"copacii își
pentru textul : toamnă descutură floarea
pe scara richter
aceiași vecini" - mi-a plăcut că totul se măsoară în grade, dar nu de orice fel!
frumoasă tare partea asta. pentru mine, desigur.
queen margot, este ultima data cind voi mai tolera asa ceva. nu voi sterge textul acesta, nu pentru ca ar avea vreo valoare literara - pentru ca nu are - ci pentru ca exista aici niste comentarii care as vrea sa ramina vizibile. e poate pentru prima data cind spre rusinea unui text el ramine pe hermeneia in ciuda lipsei lui de valoare literara. as vrea sa fie cit se poate de clar ca nu ma intereseaza elucubratiile tale despre vulcanism, nuieluse de alun si cercurile lui arhimede. le poti emite oriunde dar nu aici. nu compara "constringerile" mele cu giumbuslucurile pe care le faci tu aici, pentru ca NU AU NIMIC IN COMUN. acolo, asa cum scriu, invit oamenii sa scrie la inspiratia unui text. nu imi bat joc de nimeni stergind textul la fiecare doua zile ca sa ma aflu in treaba. tu aici iti faci reclama si galerie la "picturi". eu zic sa devii om serios, daca e posibil, si sa intelegi limba romana. deocamdata scopul hermeneia este literatura in primul rind si nu pictura sau alte arte. motivul este de la sine inteles, pentru cine vrea sa inteleaga. nu mai incerca abureli de genul "liedurilor vizuale" sau mai stiu eu ce "simbioze" pentru ca nu asta este problema. de fapt m-as bucura mult sa vad o simbioza. DAR NU VAD. ceea ce vad e ca cineva arunca niste acuarele asa la intimplare, apoi la atentionarea moderatorilor catadicseste sa mai abureasca niste texte, apoi dupa doua zile le scoare, apoi baga alte poze, apoi alte texte si tot asa ajuge un fel de "ciulama vulcanica" pentru care zic eu exista medicamente dar nu le dau numele. eu zic ca am fost mai mult decit amabil si pozitiv in abordarea mea de pina acum. te-am invitat sa coagulezi un interes pentru o sectiune de arte iar daca fenomenul ar genera interes am putea incerca sa gasim o solutie. te-am rugat sa editezi textul si sa il aduci la acea forma si sa il incadrezi in acea categorie pe care o cere acest pat al lui procust asa cum numesti tu regulamentul. observ ca nu vrei sa faci asta. as vrea sa iti spun ca daca toti membri hermeneia s-ar comporta pe site asa cum o faci tu, in cel mai scurt timp acest site ar dispare. ma intreb daca nu cumva acesta este scopul tau. in orice caz, nu mor caii cind vor ciinii, si te avertizez cit se poate de serios ca la urmatoarea abatere din sirul celor pe care le-ai comis aici, se vor intimpla urmatoarele doua lucruri: textul iti va fi sters FARA NICI UN FEL DE AVERTISMENT si contul iti va fi suspendat pe o perioada determinata de consiliu. motivul pentru care pina acum nu s-a luat o astfel de masura este indelunga rabdare si bunavointa a consiliului hermeneia care a insistat fata de mine. dar nu vom mai putea contiuna cu o astfel de lipsa crasa de respect fata de cititorii hermeneia si fata de ceilalti autori care publica aici, au un comportament elegant si asteapata ca hermeneia sa fie un mediu pe masura.
pentru textul : livada de sticlă deAndu, textul ăsta fu scris sub influența vremelnică a unor picături de vin roș, deloc limpezi, după culesul viilor și fermentație, ceea ce se trecu în tulbureală versificată. Cu atât mai onorant comentariul tău, mulțam fain. Despre partea textelor SF, însă, Andu, să ne ierți - Calea Ginambria se blocă deocamdată, pe termen îndelungat, precum autostrăzile noastre - o să încerc a purcede întru găsirea asfaltului pierdut - om muri și-om vedea, mulțam încă o dată, pentru îndemn.
pentru textul : dura-vura deda, ai dreptate, suna mai bine.
pentru textul : Eve postmoderne deadriana am ramas impresionat citind acest poem. reusesti sa imbini foarte bine imaginile arhetipale ale "vesniciei nascute la sat" cu ritmul doinei. motivul ferestrei din incipit secondat cu cel al cuvintelor si al gurii creeaza contextul comunicarii, impartasire de dor si viata. lirismul simplu, esentializat, deschide o lume tihnita de poveste, animata de elemente uranice, telurice si florale, ce consteleaza dialogul ceremonial dintre eu si lume. dialogul sinelui cu vocea alteritatii (poate tot a sa/ a cosmosului-prietin -vezi Miorita/ Revedere/ Ce te legeni...- ori, de ce nu, poate chiar a lui Dumnezeu) restabileste echilibrul stihiilor dinafara cu cele interioare: "seninul înghețat în flori de măr". simbolismul crucii, ambivalenta a vietii (zarea transfigurata) cat si a mortii (pluralul sugerand spatiul sacralizat al ingropaciunii, cimitirul) prin arhaica alternanta cauzala, incadreaza spiritul mereu in cautare, nelinistit de inconsistenta efemerului (mă strigă un sobor de maci spre vară), cu axele fundamentale ale fiintei. revitalizata de calmul seninului inghetat si de prospetimea florilor de mar. poem de multe penite. dintre care prima ti-o ofer eu.
pentru textul : în jur e zare prăvălită-n cruci deversul de pe tocator
pentru textul : Série grise ou noire deinscris cu pricepere
in cercul farfuriei virtuale!
cam mult marar, madam, dar treaca de la mine:)
Sixtus: Se prea poate, nu spun nu. Virgil: "Fiorii" rămân "nedezinfectați". De acord cu restul. "Nicicui" era chiar inventat, my bad.
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Basta deNu sunt sigură că am prins ideea poemului, dar ai câteva imagini (oarecum nesusținute) de remarcat: "În locul aripilor îmi creșteau lopeți ce mă îngropau în pământul uitării." Cred că finalul e prea simplu, acolo "cer" cere un atribut.
pentru textul : Vierme de fluture demai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra? oilor
http://hermeneia.com/node/12707
pentru textul : stare de fapt desper că nu se supără nimeni dacă îți mai las un link.:) (o variantă în engleză) http://www.mp3lyrics.org/l/laura-pausini/loneliness/ Madim
pentru textul : Solitudine defrumos haiku, induce o stare de melancolie, tristeţe, deja-vu...
pentru textul : Haiku depoţi croşeta o sumedenie de gânduri din el.
cariul cred că este cariá, dar nu fac observaţie critică, autoarea ştie mai bine.
mulţumesc, Mariana.
pentru textul : Adrian Munteanu- un trubadur tomnatic cu privighetori în suflet deMultumesc Daniela! Un semn neasteptat pt aceasta incursiune poetica! un cintec dedicat celei ce incearca sa para a fi altcineva/ceva decit puncte puncte ceea ce e - no name/ no game. Dar luna, lupoaica siderala, stie ce stie: i.e. numai adevarul poate rani, minciuna (mentionata mai sus) cade la pamint precum un glonte orb tras spre puncte puncte luna.
Mi-as dori cum isi dorea si Mr Poe 'to write as mysterious as a cat' (are wolves and cats related? dar leii? :p)
o seara frumoasa iti doresc!
pentru textul : Pseudo dePS un mic tune cu lupoaica, for you! :
Inceputul si sfarsitul poeziei utilizand "..." cred ca aduce deservicii textului in masura in care oricum ceea ce scriem reprezinta fragmente "rupte" din viata... interesanta dinamica verbelor, a timpurilor... finalul parca prea lax.
pentru textul : niciodată vineri demă măgulești snowdon king. nu știam că te am de fan. dar e măgulitor să știi că cineva îți urmărește persoana, gestica, timbrul vocii. ohohooo! ai grijă cu declarații din astea că lumea mai intră și la bănuieli. anyway, mă măgulești. și ce este rău în a avea fun? deși nu îmi imaginez să fi spus asta. dar dacă mi-o poți arăta într-o înregistrare mai vorbim. în orice caz, de unde știi tu că răspunsul acela este exhaustiv? de ce ar trebui să fiu exhibiționist (ca tine probabil) și să îmi flutur plîngăcios tot interiorul meu înaintea unui auditoriu? chestia asta cu ridicatul fustelor (care văd că pe tine te pasionează) mie îmi repugnă. mi se pare absurd să îmi pretinzi să am aceleași preferințe dubioase pentru „destăinuiri grandomaniacale” precum ionuț caragea. ceea ce mă miră este faptul că nu îți dai seama că mai toată lumea rîde (și rîdea și la val david) privind acest comportament la tine. dar dacă ții cu tot dinadinsul să fii clown e ok pentru mine. dar nu te amăgi că oamenii te-ar privi ca pe un fel de geniu neînțeles. asta dacă vrei să locuiești în mijlocul realității și nu într-o fantasmagorie pe care cu grație ți-o imaginezi. cînd mi-am lansat volumul la cluj și la iași am spus poate ceva mai mult. oricum la val david nu mă aflam între prieteni. iar eu, probabil este deja evident, nu mă deschid între străini.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit demă măgulești cu siguranță și cînd mă compari cu sorescu, eminescu, corbu, cărtărescu sau buchovski. chiar dacă sub o formă paternal-dojenitoare, alăturarea îmi face cinste dar nu o iau în serios. sînt convins că sînt destui care abia așteaptă acum să facă mișto despre acest lucru.
apreciez, așa cum am spus, interesul tău pentru „opera” mea. dar există și persoane ceva mai calificate care și-au exprimat opinia. și, by the way, nu le-am cumpărat-o. dar îți spun deschis, nu mă prea afectează. am mai spus-o, nu sînt poet. iar motivele pentru care scriu sînt foarte personale (dacă poate fi folosit superlativul..). dincolo de unde îți este ție îngăduit să o faci pe paparazzo.
Domnule Virgil Titarenco, eu nu am inteles de ce va intreaba Ecaterina Bargan de ce nu raspundeti la comentarii.La cat de mult va critica m-a mirat insemnarea textului. Simplu. Va rog sa nu intrepretati cuvintele mele si sa faceti nu stiu ce presupuneri. Comentariul meu cu privire la poezie este cat se poate de sincer, iar daca dv spuneti ca nu m-as pricepe sau ca as fi ridicol si licean, este o jignire. V-am apreciat partile bune si partile mai putin bune. Despre tendintele eristice in poezie v-as putea raspunde extrem de detaliat, insa nu am vrut sa starnesc nu stiu ce polemici filosofice. Va rog sa reveniti la sentimente mai bune si sa nu consiedrati orice parere sincera drept un afront personal. Toate cele bune.
pentru textul : cîntec pentru ploaie deda, marga.sărbători liniștite sau zbînțuite sau cum ți le dorești îți urez
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus dee frumos, nimic de zis, dar mă întreb cât la sută din farmecul poemului ar mai rămâne dacă s-ar scoate toate referințele religioase și calchierea reușită a stilului biblic pentru că o mare forță de impact asupra subconștientului nostru o au tocmai trimiterile la acea curgere a Cântării Cântărilor, poezie pură, având șlefuirea cristalină a liricii antice deci, ca o provocare: cum ai scrie, francisc, fără aceste metatextualisme cultice, și dacă farmecul incantației tale s-ar păstra și fără fundamentarea psalmic-eclesiastică :) altfel, I`m impressed
pentru textul : toate oasele deE un poem "la plesneala", adica teritoriul in care un autor are cateva imagini tari dar insuficiente pentru a spune cititorului ceea ce vrea. Si atunci face apel (ca poate!) la un vapor plin de alte cuvinte, din care alege ceea ce-i convine pe moment. Peste 2-3 ani, daca autoarea isi va reciti creatia, sunt sigur ca se vor produce modificari substantiale (ma refer la cuvintele luate de pe vapor si asamblate ulterior). Imaginile de forta, insa, nu vor fi modificate. Recomand, celor ce nu ma cred, o lectura atenta a textului. Iar peste 2-3 ani - o noua lectura (daca autoarea va binevoi sa ni o ofere). Indrazneala de-a lucra astfel nu o are decat cineva care a trecut de amalgamarea frazeologica si ermetismul "de carton", sa zic asa (de care avem parte din ce in ce mai des - de la autorii contemporani). Voi fi si peste 2-3 ani cititorul Dvs., Doamna! Pentru aceasta rabdare si pentru cutezanta, o penita. Sunteti sotia lui George Geacar? Sa aveti pace, Dancus
pentru textul : despre cum să... deAi câteva rânduri peste care am trecut în diagonală, dar am recitit finalul, e interesant și relativ bine scris. Încearcă să simplifici ideea timpurilor verbale. În fraza cheie a textului: "Amîndoi formează o fotografie veche, fumurie." nu sună bine "formează", poate ar merge un verb reflexiv.
pentru textul : Salonul de dans deCel mai bine, pentru a opri cu totul tendinta cel putin ciudata de raportare la autor si mai putin la text, tentatie careia cadem prada ciclic fiecare dintre noi, ar fi sa stipulam clar in regulament acest fapt... treaba cu bunul simt e foarte relativa. Ca lector ma refer la text sau la ansamblul creatiei autorului nu ii dau sfaturi de viata, nu-l ajut sa faca piata, nu-i plimb cainele etc... dar e oricum foarte amuzant sa vad cum cineva incearca sa faca terapie tocmai cu cineva specializat in domeniu :)
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui dePagini