de mult vroiam sa spun ceva asemanator celor spuse de Marga legat de poeziiile d-lui Titarenco. am tacut , nu din obedienta(care exista, totusi, din plin,parerea mea), ci dintr-o anume comoditate de a nu porni o disputa care nu cred ca s-ar purta cu arme egale. si ,de asemenea, vazând multitudinea de laude si penite, m-am gândit ca nu am cunostinte suficente în a judeaca valoarea unui poem. si am tacut. nu stiu cât de învechite sau sumare sunt mijloacele poetice ale d-lui Titarenco, eu spun doar ce simt citindu-l : O RACEALA DE GHEATA, nici o emotie, absolut nici una, doar frig. sper ca cele spuse de mine sa fie luate drept ceea ce sunt: o parere sincera si personala. cele bune.
chiar mi-a placut. nu știu, dar mi se pare total diferit față de ceea ce scrii în mod normal. are sens, mesaj, finețe.
dar, într-adevăr ultima strofă e din alt film. unul chiar prost
Reușit experiment, mai ales în ultima parte. Am remarcat cum "drumul se preface în scară". E pentru urcare sau pentru coborâre? Și, pentru că nu știu răspunsul, las cuvintele mele cum o fărâmă de optimism, dincoace de grilaj.
Uite cine vorbeste, Ioan Albu care isi baga si isi scotea organul in toate scorburile. Sa nu se creada ca vorbesc aberatii, daca este nevoie dau si copy-paste din magnifica poezie, nu am vrut din respect pentru cititori. Albule, inainte de a da tu, un poet agonic de buzunar si aparator al Ioanei Barac, verdicte cu privire la valoarea poetica, citeste atent comentariul meu care face referire strict la text. Faptul ca eu cred ca este o aberatie se justifica prin cele ce constat, neatentie, repetitiile, lipsa diacriticelor, expresii pretentioase cu pretext de licenta poetica.A si pentru ca te-ai legat personal de mine, am reusit sa ma impun in doua chestii, si in sport si in literatura si le arat unora ca tine, care traiesc cu prejudecati ca sunt potent si nu am nevoie de scorburi. Faptul ca te legi de mine si de poezia mea si nu de comentariul facut, ma face sa te tratez ca pe un gunoi, si ti-o spun in fata, esti un gunoi, si imi asum consecintele.
n-am înțeles ce are o balerină cu fluieratul mai ales 'a duminică' tulburătoare metaforă probabil că ai vrut să sugerezi tu ceva aici în singurătatea ta artistică de la masa de lucru.
n-am înțeles
'dar tu știai asta
și nici nu ți-ar fi păsat'
de aici lipsește ceva ca să fie corect în limba română, de exemplu 'dacă ai fi știut'
sau
'ar fi târziu acum
să opresc numărătoarea ta infinită' - dacă e infinită cum s-o oprești, și mai ales cum să faci așa ceva prea târziu?
Paparazzi tu ești pe departe cel mai slab autor pe care l-am citit pe Hermeneia de patru ani de când sunt pe aici și în mod normal aș fi vrut să te încurajez pentru că simt că probabil că ești un om ok, dar scrii tare prost adriane, teribil și nici nu dai semne de îmbunătățire, nici cele mai vagi. Așa că îți spun la revedere și nici că mai deschid un text de-al tău.
Să fii bine.
Andu
Elia, tocmai aia e. că eu aici n-am văzut nici un accident, ci o pierdere de cumpăt, mi-am imaginat totul ca pe o eliberare... iar în ceea ce privește "sarea"... :) te trimit imediat înapoi în laboratorul de chimie. știi tu...
excelent, Laurențiu, "zăpăcitor" poem! :) dar m-am obișnuit: pe tine trebuie să te citesc cu îndoită atenție. și nu-mi pare rău niciodată. foarte frumos condus textul, în opinia mea, de la inocența creioanelor abia ieșite din ghiozdane, până la creionul savonarolla...și apoi, până la dezintegrerea urmei lor, rămânând...eternul. pentru bogația imaginilor, remarc fragmentul: "când vei intra în măduva lor te vor însemna cu etichetă pe lobul visului dintâi într-o altă viață vor deveni poate un poem despre ele însele săgeată de mănăstire și copită de cerb și ulcior cu vin își taie mâinile cioplindu-le lemnul a rug a ceara se vor așeza sub scaunul tău ca o broască când tușele se vor îngroșa în ochiul tău vei sări ca ars în oglindă creionul conturează o lume în ochiul tău de sidef" și finalul...pentru eleganță și profunzime . pun și eu un creion ascuțit și auriu, lângă aprecierile mele.
Marina, mulțumesc. O voi face probabil, însă intenția mea era ceva de genul "Cocoșatului de la Notre Capșa". (a-mi fi scuzată lipsa de timp, temporară și ea)
Am citit aici un comentariu care nu e nimic, e un fel de hai să zic și eu ceva care să fie ceva mai mult decât nimic, vorba poetului.
Din păcate acest text-comentariu nu este altceva decât nimic, Virgil Titarenco recidivează pentru a nu știu câta oară în a crede că părerile lui sunt mai importante decât ale altora, că el vede ceea ce alții nu văd și că, în general, el este pur și simplu mai dotat dpdv intelectual.
A trecut ceva timp de când am citit ceva cu cap și coadă de la Dvs. stimate Virgil Titarenco, dar nu mi-am pierdut răbdarea.
Probabil că nici nu mai aveți cu cine să vă comparați pe site (o grămadă impresionantă a dispărut) și suferiți de o ușoară diluzie de personalitate, văzându-vă singurel chiar credeți că sunteți singurel.
Vă reamintesc că pe acest site obișnuiau să scrie oameni cu referințe literare și/sau critice credibile, Dvs nu sunteți unul dintre ei, nici eu nu sunt.
La obiect, textul lui Emilian este prea publicistic, înclină spre sensibilitatea de tip știrile de la ora cinci, iar când i-am spus că el este un autor mai luminos, sper că el a primit mesajul meu, în schimb m-am lămurit că Dvs. nu ați priceput nimic, poate doar ceva în legătură cu manelele pe care le ascultați în căști la maxim, altfel nu pot înțelege saltul de la lumină la manele, un salt pe care doar Dvs îl puteți face, la fel cum puteți faceți cam orice vreți pe acest site, că doar vă aparține.
Matei, cheile nu erau chiar acestea, poate ar trebui să citești textul fără a te gândi la autor. Dacă aș scrie despre băile în ocean în noiembrie, ar fi plictisitor, nu? Dar povestirile se nasc din nimic, așa cum aceasta s-a născut dintr-o simplă plantă care a dispărut peste noapte. Restul a venit de la sine. Aaa... iar colb nu există, să știi. Smile. Te mai aștept, cu sensibilitatea pe care să nu crezi că nu am remarcat-o în comentariul tău.
Sărut mâinile, eu prefer să le public sepărat fiecare numai când e secvență haiku cu aceeași temă, nu am văzut în regulament o specificare legată de numărul maxim de postări pe zi, vă rog să-mi spuneți dacă există. Vă mulțumesc Djamal
Ok, Cailean, să presupunem că simțul meu estetic (deși asta nu are legătură cu poezia) este slab dezvoltat sau incapabil să critice acest text. E părerea ta și o respect. Am înțeles ideea poemului, care de altfel e de când lumea. Vroiai filosofie? La ce ți-ar ajuta? Acesta e stilul meu de a comenta. Dacă nu agreezi asta, fă o cerere și te trec pe lista "celor pe care nu îi mai comentez". Din lipsă de timp, desigur.
...stau și mă întreb câți citesc atent și realizează că acțiunea se petrece în camera obscură unde se nasc pozele, unde sinonimul și pozitivul... deci excelentă prelucrare a imaginii. fără a fi deloc subiectiv, deși aș avea motive:)! unii vor mură-n... dar să-i lăsăm pe alții să ... gândească în momentul când citesc un poem, frumoasă prelucrarea Fabius! paul
Nu cred ca am citit o mai frumoasa caracterizare a mainilor unui batran sau a mainilor in general:"orice sîn ar fi secat/ la atingerea lor/ orice buză ar fi crăpat/ s-ar fi pietrificat filele cărților/ între ele". Ma bucur ca am nimerit pe acest site, gasesc multa poezie de calitate."printre cutele / adînci/ ale îmbrăcăminții/ îi atîrnau rămășiță de viață". O viata de om traita demn este descrisa amanuntit in doar cateva strofe. Imi place ca gasesc metafore originale, nemaintalnite si nemaibatatorite."Ramasitele vietii" alaturi de "filele cartilor pietrificate" alaturi de Dumnezeul batranilor alaturi de realizarea perfecta a portretului batranului. Eu il am in fata in toata splendoarea sa si a poeziei tale.
Virgile vreau sa te felicit pentru noua versiune de site desi nu as avea dupa mine suficiente motive sa o fac. Dar un efort ca acesta ramane un efort care trebuie salutat. Ce nu inteleg eu este puzderia asta de nou-veniti pe Hermeneia direct de la gradinita. Am o banuiala, dar nu ma impacientez, nici vorba de asa ceva. Succes in continuare iti doresc, eu o sa sterg multe texte sper sa nu te superi din aceasta cauza (oricum o sa si las destule) si te asigur de toata simpatia mea in continuare, citita atat pe romaneste cat si pe englezeste.
La multi ani!
Andu
Multumesc, Marina. Da, cochetez cu ideea de a strange - cat mai repede - vreo 38 de astfel de poezii intr-un volum. Ca pe urma sa le pot oferi fetitelor mele atentia - intreaga - de care au nevoie. Doar asa vor ramane cum sunt: minunate, intr-adevar.:)
mă pot lăuda că sînt primul care am „coined” expresia „În America nu există valoare ci nuai preț.” Mă tem că aici Adriana a scris un text remarcabil. Și mai și folosește o procedură pe care nu știu dacă am mai întîlnit-o.
„susur de apă vuind” - e ridicol „să visez despre lumină” - e hilar „ iar degetele au unghii cu flori” - deja rîd fără să mă pot controla .... acesta este efectul scontat? dacă textul a încercat o oarecare „inversiune” a percepției, finalul îl dă peste cap cu „normalitatea” lui. știi ce cred eu? că tu vrei să scrii ca arghezi dar nu îți iese
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
m-a mișcat acest poem... de aceea l-am tot recitit...
pentru textul : carmen a murit de crăciun denu pot sa-ti spun clar de ce m-am gandit la poezia asta ca la un epilog din primele versuri. nici de ce anume mi-a placut atat.
pentru textul : Happy birthday, my friend! deSilvia iti multumesc pentru rabdare si incredere, mai ales ca fiecare zi este un nou inceput...de drum...
pentru textul : primul pas dede mult vroiam sa spun ceva asemanator celor spuse de Marga legat de poeziiile d-lui Titarenco. am tacut , nu din obedienta(care exista, totusi, din plin,parerea mea), ci dintr-o anume comoditate de a nu porni o disputa care nu cred ca s-ar purta cu arme egale. si ,de asemenea, vazând multitudinea de laude si penite, m-am gândit ca nu am cunostinte suficente în a judeaca valoarea unui poem. si am tacut. nu stiu cât de învechite sau sumare sunt mijloacele poetice ale d-lui Titarenco, eu spun doar ce simt citindu-l : O RACEALA DE GHEATA, nici o emotie, absolut nici una, doar frig. sper ca cele spuse de mine sa fie luate drept ceea ce sunt: o parere sincera si personala. cele bune.
pentru textul : abjectivalia dechiar mi-a placut. nu știu, dar mi se pare total diferit față de ceea ce scrii în mod normal. are sens, mesaj, finețe.
pentru textul : Zile prin care trecem ca oamenii dedar, într-adevăr ultima strofă e din alt film. unul chiar prost
Reușit experiment, mai ales în ultima parte. Am remarcat cum "drumul se preface în scară". E pentru urcare sau pentru coborâre? Și, pentru că nu știu răspunsul, las cuvintele mele cum o fărâmă de optimism, dincoace de grilaj.
pentru textul : Grilaj deUite cine vorbeste, Ioan Albu care isi baga si isi scotea organul in toate scorburile. Sa nu se creada ca vorbesc aberatii, daca este nevoie dau si copy-paste din magnifica poezie, nu am vrut din respect pentru cititori. Albule, inainte de a da tu, un poet agonic de buzunar si aparator al Ioanei Barac, verdicte cu privire la valoarea poetica, citeste atent comentariul meu care face referire strict la text. Faptul ca eu cred ca este o aberatie se justifica prin cele ce constat, neatentie, repetitiile, lipsa diacriticelor, expresii pretentioase cu pretext de licenta poetica.A si pentru ca te-ai legat personal de mine, am reusit sa ma impun in doua chestii, si in sport si in literatura si le arat unora ca tine, care traiesc cu prejudecati ca sunt potent si nu am nevoie de scorburi. Faptul ca te legi de mine si de poezia mea si nu de comentariul facut, ma face sa te tratez ca pe un gunoi, si ti-o spun in fata, esti un gunoi, si imi asum consecintele.
pentru textul : trop tard ! zeppelinul pierdea hidrogen sau alt gaz mai ușor decât aerul… deextrem de muzical poemul tau. si are ceva inefabil. poate degetele alea ale lui E.T. cine mai stie?
pentru textul : Așteptând să-mi crească degetele definalul mi se pare intrigant
pentru textul : în joacă den-am înțeles ce are o balerină cu fluieratul mai ales 'a duminică' tulburătoare metaforă probabil că ai vrut să sugerezi tu ceva aici în singurătatea ta artistică de la masa de lucru.
pentru textul : balerina timpului den-am înțeles
'dar tu știai asta
și nici nu ți-ar fi păsat'
de aici lipsește ceva ca să fie corect în limba română, de exemplu 'dacă ai fi știut'
sau
'ar fi târziu acum
să opresc numărătoarea ta infinită' - dacă e infinită cum s-o oprești, și mai ales cum să faci așa ceva prea târziu?
Paparazzi tu ești pe departe cel mai slab autor pe care l-am citit pe Hermeneia de patru ani de când sunt pe aici și în mod normal aș fi vrut să te încurajez pentru că simt că probabil că ești un om ok, dar scrii tare prost adriane, teribil și nici nu dai semne de îmbunătățire, nici cele mai vagi. Așa că îți spun la revedere și nici că mai deschid un text de-al tău.
Să fii bine.
Andu
Elia, tocmai aia e. că eu aici n-am văzut nici un accident, ci o pierdere de cumpăt, mi-am imaginat totul ca pe o eliberare... iar în ceea ce privește "sarea"... :) te trimit imediat înapoi în laboratorul de chimie. știi tu...
pentru textul : Accident deexcelent, Laurențiu, "zăpăcitor" poem! :) dar m-am obișnuit: pe tine trebuie să te citesc cu îndoită atenție. și nu-mi pare rău niciodată. foarte frumos condus textul, în opinia mea, de la inocența creioanelor abia ieșite din ghiozdane, până la creionul savonarolla...și apoi, până la dezintegrerea urmei lor, rămânând...eternul. pentru bogația imaginilor, remarc fragmentul: "când vei intra în măduva lor te vor însemna cu etichetă pe lobul visului dintâi într-o altă viață vor deveni poate un poem despre ele însele săgeată de mănăstire și copită de cerb și ulcior cu vin își taie mâinile cioplindu-le lemnul a rug a ceara se vor așeza sub scaunul tău ca o broască când tușele se vor îngroșa în ochiul tău vei sări ca ars în oglindă creionul conturează o lume în ochiul tău de sidef" și finalul...pentru eleganță și profunzime . pun și eu un creion ascuțit și auriu, lângă aprecierile mele.
pentru textul : vin creioaneleeeeeeeeeeee deCrăciun fericit! Nu am uitat că pe 21 decembrie, Hermeneia a împlinit 3 ani. Mulți înainte!
pentru textul : Sărbători bune - 2008 deMarina, mulțumesc. O voi face probabil, însă intenția mea era ceva de genul "Cocoșatului de la Notre Capșa". (a-mi fi scuzată lipsa de timp, temporară și ea)
pentru textul : ...I'm growing like spells... deAm citit aici un comentariu care nu e nimic, e un fel de hai să zic și eu ceva care să fie ceva mai mult decât nimic, vorba poetului.
pentru textul : Despre textul „viaţa de dincolo de fortral” de Emilian Pal deDin păcate acest text-comentariu nu este altceva decât nimic, Virgil Titarenco recidivează pentru a nu știu câta oară în a crede că părerile lui sunt mai importante decât ale altora, că el vede ceea ce alții nu văd și că, în general, el este pur și simplu mai dotat dpdv intelectual.
A trecut ceva timp de când am citit ceva cu cap și coadă de la Dvs. stimate Virgil Titarenco, dar nu mi-am pierdut răbdarea.
Probabil că nici nu mai aveți cu cine să vă comparați pe site (o grămadă impresionantă a dispărut) și suferiți de o ușoară diluzie de personalitate, văzându-vă singurel chiar credeți că sunteți singurel.
Vă reamintesc că pe acest site obișnuiau să scrie oameni cu referințe literare și/sau critice credibile, Dvs nu sunteți unul dintre ei, nici eu nu sunt.
La obiect, textul lui Emilian este prea publicistic, înclină spre sensibilitatea de tip știrile de la ora cinci, iar când i-am spus că el este un autor mai luminos, sper că el a primit mesajul meu, în schimb m-am lămurit că Dvs. nu ați priceput nimic, poate doar ceva în legătură cu manelele pe care le ascultați în căști la maxim, altfel nu pot înțelege saltul de la lumină la manele, un salt pe care doar Dvs îl puteți face, la fel cum puteți faceți cam orice vreți pe acest site, că doar vă aparține.
poemul m-a făcut să zâmbesc plăcut. o atmosferă parcă din O mie și una de nopți.
pentru textul : Necazuri în Bizanț ▒ deMatei, cheile nu erau chiar acestea, poate ar trebui să citești textul fără a te gândi la autor. Dacă aș scrie despre băile în ocean în noiembrie, ar fi plictisitor, nu? Dar povestirile se nasc din nimic, așa cum aceasta s-a născut dintr-o simplă plantă care a dispărut peste noapte. Restul a venit de la sine. Aaa... iar colb nu există, să știi. Smile. Te mai aștept, cu sensibilitatea pe care să nu crezi că nu am remarcat-o în comentariul tău.
pentru textul : Adăpost al șopârlelor deSărut mâinile, eu prefer să le public sepărat fiecare numai când e secvență haiku cu aceeași temă, nu am văzut în regulament o specificare legată de numărul maxim de postări pe zi, vă rog să-mi spuneți dacă există. Vă mulțumesc Djamal
pentru textul : Haiku deOk, Cailean, să presupunem că simțul meu estetic (deși asta nu are legătură cu poezia) este slab dezvoltat sau incapabil să critice acest text. E părerea ta și o respect. Am înțeles ideea poemului, care de altfel e de când lumea. Vroiai filosofie? La ce ți-ar ajuta? Acesta e stilul meu de a comenta. Dacă nu agreezi asta, fă o cerere și te trec pe lista "celor pe care nu îi mai comentez". Din lipsă de timp, desigur.
pentru textul : Drum interior deer,
pentru textul : povestea soldatului de fier dea se citi teorii bâlbâite cu iz de axiome
...stau și mă întreb câți citesc atent și realizează că acțiunea se petrece în camera obscură unde se nasc pozele, unde sinonimul și pozitivul... deci excelentă prelucrare a imaginii. fără a fi deloc subiectiv, deși aș avea motive:)! unii vor mură-n... dar să-i lăsăm pe alții să ... gândească în momentul când citesc un poem, frumoasă prelucrarea Fabius! paul
pentru textul : Sinonimul pozitivului deNu cred ca am citit o mai frumoasa caracterizare a mainilor unui batran sau a mainilor in general:"orice sîn ar fi secat/ la atingerea lor/ orice buză ar fi crăpat/ s-ar fi pietrificat filele cărților/ între ele". Ma bucur ca am nimerit pe acest site, gasesc multa poezie de calitate."printre cutele / adînci/ ale îmbrăcăminții/ îi atîrnau rămășiță de viață". O viata de om traita demn este descrisa amanuntit in doar cateva strofe. Imi place ca gasesc metafore originale, nemaintalnite si nemaibatatorite."Ramasitele vietii" alaturi de "filele cartilor pietrificate" alaturi de Dumnezeul batranilor alaturi de realizarea perfecta a portretului batranului. Eu il am in fata in toata splendoarea sa si a poeziei tale.
pentru textul : palmele bătrînului dedin spatele albului
valea ochilor tăi
coboară în trepte spre mine
alunecînd indecent
pe serpentina genunchiului
îmbrăţişat
adună-mi roua fricii-ntre palme
şi frigul
ricoşînd în ecouri
tîrăşte-ţi privirea pe umarul gol
ca un gînd îngheţat
la malul buzelor
aşteaptă!
sîngele tău mă strigă
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 22 dede dincolo
precum retina
această lumină
Multumesc pentru impresie, Andu.
pentru textul : lessons from the book of violin classics deVirgile vreau sa te felicit pentru noua versiune de site desi nu as avea dupa mine suficiente motive sa o fac. Dar un efort ca acesta ramane un efort care trebuie salutat. Ce nu inteleg eu este puzderia asta de nou-veniti pe Hermeneia direct de la gradinita. Am o banuiala, dar nu ma impacientez, nici vorba de asa ceva. Succes in continuare iti doresc, eu o sa sterg multe texte sper sa nu te superi din aceasta cauza (oricum o sa si las destule) si te asigur de toata simpatia mea in continuare, citita atat pe romaneste cat si pe englezeste.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deLa multi ani!
Andu
Multumesc, Marina. Da, cochetez cu ideea de a strange - cat mai repede - vreo 38 de astfel de poezii intr-un volum. Ca pe urma sa le pot oferi fetitelor mele atentia - intreaga - de care au nevoie. Doar asa vor ramane cum sunt: minunate, intr-adevar.:)
pentru textul : Parfum de lăcrămioară dedupă cum cea precedentă este doar părerea ta.
pentru textul : boierismul sau nazismul literar demă pot lăuda că sînt primul care am „coined” expresia „În America nu există valoare ci nuai preț.” Mă tem că aici Adriana a scris un text remarcabil. Și mai și folosește o procedură pe care nu știu dacă am mai întîlnit-o.
pentru textul : picioruşe de molii deok... you have a point here man and I take it
pentru textul : punk bach de„susur de apă vuind” - e ridicol „să visez despre lumină” - e hilar „ iar degetele au unghii cu flori” - deja rîd fără să mă pot controla .... acesta este efectul scontat? dacă textul a încercat o oarecare „inversiune” a percepției, finalul îl dă peste cap cu „normalitatea” lui. știi ce cred eu? că tu vrei să scrii ca arghezi dar nu îți iese
pentru textul : Cerșetorul de lumină dePagini