Un poem care, la brat cu autoarea (autoarele), incearca stupid sa imparta lumea in barbati si in femei si anume nu oricum, ci asa, complet lipsit de orice fel de inspiratie. Plin de contradictii si de infamii, acest text mi se infatiseaza ca o creatie a unei bucatarese care rateaza reteta de papanasi si apoi da vina pe comeseni. Marturisesc, astept cu interes urmatoarele productii ale acestei bucatarese deocamdata fara pic de talent, sa le citesc, nu sa gust din ele, Doamne fereste.
nu mă aşteptam la aşa final, oricum, nu la unul care să confirme levitaţia. eu aş fi ales o contopire mai accentuată a planurilor, mai ales în sensul sugerării confuziei vis-realitate, parcă sublinierea directă, de câteva ori în text, a întrepătrunderii nu e cea mai bună soluţie. sigur, depinde de continuare. nu ştiu încă ce urmăreşte textul.
mai sunt câteva repetiţii care ar putea fi evitate (ex. ,,Se gândea că ar putea fi văzut, să vadă toţi" ).
oricum, mă bucură revenirea. aştept continuarea.
Mulțumesc mult pentru comentariu, dragă Matei. M-am gândit la alt alfabet pentru o clipă, dar după aceea cititorul chiar n-ar mai avea nici o idee despre cum se pronunță cuvintele, iar transliterarea și apoi traducerea lor în text ar complica lucrurile... Așa că am preferat compromisul. Am și alte idei de povestiri cu și despre huțuli la care lucrez, când vor fi gata le voi afișa aici.
folosirea diferitelor timpuri ale verbelor in text este ori o dovada de neglijenta ori o idee neinspirata textul e prea incarcat chiar si pentru un text semnat Alina Manole imagini interesante, reusite dar probabil ca ar fi meritat fie un text mai lung, mult mai lung, fie o rupere in 2-3 texte separate e cam ca si cum ai vrea sa bei lapte si cineva iti umple gura cu lapte praf... stii senzatia, nu?
Pentru această confundare aparentă a timpilor, ruptură (tot aparentă) a continuităţii, lipsă a noastră de „frică” pentru că lor nu le mai pasă („cineva trebuie să strângă lucrurile/ să închidă gazele, lumina, să oprească centralele cu fuziune nucleară/ la fel ca…), construirea acum a unui „tunel pe care se circula doar înapoi”, etc. – peniţă! Mesajul este atât de clar încât te întrebi dacă asta e poezie („ecologizantă)”? Dar, nu ştiu de ce, este chiar poezie.
for goodness sake, Ela! explica-mi si mie de ce simti nevoia asta (si acum am sa spun o vorba care poate n-ar trebui sa o spun) agonista de dramatizare. doar acolo am intilnit acest spirit mioritic al dramatizarii excesive. si n-am sa ascund ca pina si eu am fost acolo ispitit intru el. nevoia asta de ciobanas moldovean de a-ti plinge singur de mila. "Nu va fi o pierdere pentru Hermeneia." Ce e Hermeneia dom'le? buricu' pamintului? Arcadia poeziei romanesti? hai sa fim seriosi! Hermeneia nu e nimic! Absolut nimic. Nimic altceva decit ceea ce fac membrii ei din ea. E doar o baza de date si o interfata cu care interactioneaza si prin intermediul careia interactioneaza intre ei. E o forma, o coaja. Sufletul, spiritul il dau, il aduc oamenii. Cu bunele si relele lor. Cu limitele si geniul lor. Eu sint un dusman incrincenat al formalitatii, al inchinarii la coaja, la schelet, la cochilie. De aceea pentru mine Hermeneia nu inseamna decit ceea ce faceti voi aici. Nu exista o entitate siderala numita Hermeneia care va cistiga sau va pierde ceva daca tu ramii sau pleci. Nimeni nu e obligat sa vina aici, si nimeni nu e obligat sa ramina aici. De aceea resping dramatismele. Daca iti place sa faci literatura si sa interactionezi cu altii care o fac esti bine venit(a) aici. Regulile pe care le-am pus si strategia pe care o urmaresc sint pentru stimularea calitatii acestui act literar. Aceasta are preemtiune aici si nu vanitatea noastra. Acum, desigur ca nu sintem roboti (slava Domnului), desigur ca exista o comunitate, desigur ca interactionam (ca oameni sintem), dar ma voi lupta ca niciodata "dimensiunea comunitara" sa sufoce sau sa inhibe "dimensiunea artistica". Si acum, inainte de a pleca (ca parca asa ai vrut sa ne dai de inteles, sau poate n-am priceput eu bine) te rog, explica-mi si mie (fiindca mi-e cumplit de greu sa analizez si sa prind esenta corecta in suma tuturor comentariilor tale de aici), deci te rog da-mi si mie in citeva rinduri, succint si coerent explicatia logica (nu emotionala) pentru care textul acesta al alinei este gresit, nelaloculul lui, o eroare, ceva ce nu ar fi trebuit scris si postat aici. Dar te rog, fara divagatii si paralele invaluitoare, fara subtilitati si aluzii metaforice. Strict la obiect. Si iti spun si de ce te rog asta. Unu, pentru ca sa pricep si eu. Si sa te pot contrazice logic. Doi, pentru ca, parerea mea este ca impresia pe care o oferi de la bun inceput pentru orice om care citeste ce faci tu aici este ca suferi ca textelor tale nu li s-a dat, in ierarhia Almei, o pozitie mai inalta, deci suferi din cauza a ceea ce noi pe planeta asta numim orgoliu, invidie, etc. Iar plecarea ta nu face decit sa "incununeze" asta. Da-mi acel raspuns logic. Pentru ca, draga mea, parerea mea e ca e ok sa suferi, dar nu e ok sa nu iti treaca. Toti sintem oameni si toti avem orgoliu si sintem ispititi intru vanitate. Dar, Doamne iarta-ma, nu e nevoie sa facem o tragedie din asta si nici sa nu putem iesi din ea. Deci astept raspunsul tau.
Bobadil, pe mine comparația cu Nichita mă onorează. Dar eu îmi văd clar poezia fiind diferită de a lui. Și văd și unde, dar nu mă pot eu pronunța. Aștept încă pe cel care va putea să o facă. Pe mine "învechitul" ăsta al poeziei mele, deja mă plictisește. Această referențialitate că scrii ca ăla sau ca ălalalt este catastrofală pentru orice opinie critică, de fapt NU este o opinie ce poate fi luată în seamă, iar eu mă feresc de asta întotdeauna. Este o modalitate superficială, facilă, neprofesională și fără nici o valoare estetică, de a vorbi de poezia cuiva. În curente, da, uite cum face Mincu de exemplu. Aia e cu totul altceva. Nimeni nu poate scrie ca nimeni, ce e așa de greu de înțeles? Chair nu există pe net nici unul care să se poată pronunța competent? Dacă vă fac o listă cu câți au spus cu ce/cine seamănă ceea ce scriu, ați fi debusolați. Nici o părere nu coincide cu o alta. Și de ce mă zvărcolesc atât? Păi hai să văd odată pe cineva că-mi face o caracterizare serioasă și competentă a poeziei mele! Poate să o facă praf, dar să o facă credibil, nu în clișee plictisitoare. Și apoi, ori zici "ca" Nichita, ori zici "mult mult mult mai prost", decide-te! Aici e diferența, nu scriu nici măcar ca el. Deci?
exact asta este. „căutarea” deliberată după a scrie așa ceva se transformă întotdeuna într-un penibil fiasco, într-o capodoperă a plictiselii. și bine a spus cine a spus că „blestemat este omul care te plictisește cu (cînd vorbește despre) Dumnezeu.”
nu ati inteles nimic din comentariul meu. m-am referit tocmai la faptul ca acea adresa exista. era o subtilitate, chiar daca nu o voiam impanata cu noroi, la adresa lui Andu. si cu toate ca el m-a suparat cu o serie de interventii pe aici sau pe aiurea, nu cred ca antecomentatoarea mea are dreptul sa vina cu acuze, cita vreme nu a scris nimic pe acest site. imi pare o clona sau cineva care se afla in treaba pur si simplu. iar dumneavoastra se pare ca nu aveti rabdare sa cititi comentariile cu atentie. e mai simplu sa acuzati lumea de meschinarii. prefer sa ma opresc aici cu seria de offtopic. regret ca s-a intimplat in subsolul unei poezii.
Da, e un text care poate nu e chiar asa de usor de inteles dar nu a fost intentionat ca o poezie a iubirii, sau mai bine zis, nu a unei iubiri la care ne gindim de obicei. M-am gindit ca de vreme ce am inceput Hermeneia acum aproape un an de zile, poate ar fi cazul sa pot fi gasit si aici, nu numai in alta parte. merci de trecere si citire
Radu, îmi pare rău, dar ceea ce dorești nu se poate garanta. Te rog să citești Regulamentul și secțiunea de Întrebări și Răspunsuri. Acolo se explică faptul că nu ți se promit explicații din partea editorilor. Dacă editorii ar oferi explicații oricărei greșeli care se comite de cei ce postează texte probabil că nimeni nu ar mai face munca asta. În caz de greșeli textul ți se trimite în șantier și este responsabilitatea ta să identifici unde și ce erori are și să-l corectezi. Uneori se oferă explicații dar sub nicio formă asta nu ți se poate garanta. Observ că nici pînă acum nu ai corectat erorile din textul acesta.
Poemul acesta este pentru mine încă o dovadă (dacă mai era nevoie) că acest autor se joacă pur și simplu cu talentul său uneori. Rezultatul sunt poeme ca acesta în care poți găsi destule elemente interesante (așa cum bine spun ante-comentatorii mei) mai puțin pe poetul Virgil Titarenco.
Cred că ar trebui să vă luați întâi Dvs. însuși puțin mai în serios Domnule Titarenco... cel puțin în linia acestui gen de poesis pe care ni-l prezentați. Dacă însă e joacă, din punctul meu de vedere, joaca artistului ar arăta altfel.
Marga
P.S. Una peste alta (special pentru un antecomentator cu probleme de persistență a memoriei) poemul are vibrație, deci oferă răsplata lecturii. Restul sunt desigur, exigențe la care nu aș renunța.
Mai apare cate una ca asta. Fara explicatii, mai mult sau mai putin discursive care se vor "poetice". E viziune pur si simplu si atat ajunge ca sa fie poezie.
Adriana,
e bine așa ca să nu îl supărăm pe Dogaru.
Alina,
realitate? oarecum. altfel imaginația febrilă a autorului. încă nu l-am văzut pe dogaru de iarnă. îl aștept să apară la primăvară, nu vreau sa mă simt vinovat pentru înscenarea din final.
și de ce să ies din casă cînd abia am intrat, vrei să zică lumea că umblă și Popescu de la patru noaptea pe scări ca zăbăucul?
Silvia,
dacă mie îmi lipsește o doagă tu duci lipsă de două. adică îți pui tu mintea cu Dogaru ăsta și îl întorci pe toate fețele? te va saluta fără pic de recunoștință –salut bă! autorul însă apreciază demersul tău.
Nu este prejudecată, nu fă afirmații nefondate (nu mă cunoști profesional). E drept că și la oraș se vorbește așa, și în spitale și nu numai, și în serviciile cu publicul. Noi să fim impecabili. Oricum, fiecare mai avem de învățat. Iar medicii, toată viața. :) Revin asupra textului - pare bun de scenariu.
Foarte repede şi la o primă vedere - "granit net superior forțelor mele, totuși reușesc s-o deschid.". Partea boldată este şi fără miză în economia textului, şi prozaică, şi tautologică. "A naibii amintiri" - acordul. Poate revin.
Parca se zice "isi leapada", adica la persoana a treia, o fi typo oare? In rest, un poem la fel de stramb ca marea majoritate a poemelor acestui autor care, fiind totusi ceva, incearca sa fie si altceva si incercand devine ceva care nu mai are nicio legatura cu ceea ce este el de fapt. Scuze de deranj, Andu
titlul mi se pare fortat.... eu asa vad poemul tau... /Se primenește trupul/ în haine curate. / Se așterne cuvertură de moarte/ preotul să cânte despre viață și celelalte… bocitoarele /preludiu / jeluiesc cântecul vieții, Adunând flori și lumânări din ținuturile morții. Groparii în cântec de zeamă de struguri , în lumină de lună Deschid inima caldă-a pământului Cât să încapă puterea cuvântului. Ciocli/ straie/ aripi de îngeri, Duc spre groapă trupul spre a-l dărui răscrucilor Domnului la Trecerea apei, Bani pentru vămi Se freacă zilele / niște raze de soare în trecere În acest dans mortuar / plin de petrecere, un act sexual în care coasta e moartea Și carnea este viața în care colcăie soarta. *ai un typo... ,,Ca întrun act sexual'' *poate mai reflectezi asupra titlului...
Un submarin deasupra moscovei ori un cerb deasupra catedralei, mi-e totuna. Pentru mine o imagine prea epatanta prea greu de digerat. Am retinut frigul de castan si trecerea rochiei lungi inaitea ciclonului. Daca ai fi continuat pe linia asta, in opinia, mea textul ar fi atins o tandrete demna de luat in seama. Finalul, in opinia mea, mai previzibil nici ca se putea. Am si eu un poem care se termina cu in jurul singuratatii sale(asta ca sa demonstrez cit de intilnita e sintagma), plus ca plastilina si olarul se bat rau cap in cap. Eu stiam ca olarul minuieste lutul, dar fie si plastilina. Ori n-am inteles eu acolo amalgamul cu epoca pietrei dinozauri si plastilina. In fine, din punctul meu de vedere, exista autori care isi asuma criticile si evolueaza si autori care o tin mortis pe a lor. Astia din urma nu vor avea sansa de a progresa niciodata.
O oază de liniște, sau o liniște cu zimți:"Țurțuri pe streșini-", care este însoțită de plasa păianjenului, de o absență.Însă cuvântul "obscur" nu este bun, orice colț e obscur, deci nu spune nimic, ai putea înlocui.
am citit-o când avea 2 citiri după postare şi o citesc acum când are 175 de citiri şi 3 peniţe. nu ştiu ce este deosebit aici. nu înţeleg entuziasmul unor comentatori şi ploconul care i se aduce. un text obişnuit, nimic mai mult. şi are şi acea greşeală de tastare care n-a semnalat-o nimeni...
" n-auzi, boule, că s-a terminat?" nu cred că un tată i se adresează aşa unui copil. o mamă de bătaie, poate, dar epitete de-astea, de la coada vacii, nu. sper să nu-mi fie luată în nume de rău părerea.
evident problema se pune cu privire la cine este subiectul, tu sau eu, si la ce fel de diateza este vorba acolo. pentru ca eu cred ca este una sa spui "eu/tu să nu mai fi purtat" si este cu totul alta sa spui "tu să nu mai fii purtat". datorita formei poetice si a acceptarii aspectului eliptic in limba română este destul de greu insa din context a determina asta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Un poem care, la brat cu autoarea (autoarele), incearca stupid sa imparta lumea in barbati si in femei si anume nu oricum, ci asa, complet lipsit de orice fel de inspiratie. Plin de contradictii si de infamii, acest text mi se infatiseaza ca o creatie a unei bucatarese care rateaza reteta de papanasi si apoi da vina pe comeseni. Marturisesc, astept cu interes urmatoarele productii ale acestei bucatarese deocamdata fara pic de talent, sa le citesc, nu sa gust din ele, Doamne fereste.
pentru textul : Doar femeie desi sa nu uit penita pe care textul si autorul o merita cu desavîrsire (suna cam standard, dar n-am gasit altceva si penita vreau sa dau!)
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă denu mă aşteptam la aşa final, oricum, nu la unul care să confirme levitaţia. eu aş fi ales o contopire mai accentuată a planurilor, mai ales în sensul sugerării confuziei vis-realitate, parcă sublinierea directă, de câteva ori în text, a întrepătrunderii nu e cea mai bună soluţie. sigur, depinde de continuare. nu ştiu încă ce urmăreşte textul.
pentru textul : Caietele lui Filip demai sunt câteva repetiţii care ar putea fi evitate (ex. ,,Se gândea că ar putea fi văzut, să vadă toţi" ).
oricum, mă bucură revenirea. aştept continuarea.
... târziu , dar și așa e de bine:)!
pentru textul : euforie muribundă deMulțumesc mult pentru comentariu, dragă Matei. M-am gândit la alt alfabet pentru o clipă, dar după aceea cititorul chiar n-ar mai avea nici o idee despre cum se pronunță cuvintele, iar transliterarea și apoi traducerea lor în text ar complica lucrurile... Așa că am preferat compromisul. Am și alte idei de povestiri cu și despre huțuli la care lucrez, când vor fi gata le voi afișa aici.
pentru textul : Cojocul (Cujuh) defolosirea diferitelor timpuri ale verbelor in text este ori o dovada de neglijenta ori o idee neinspirata textul e prea incarcat chiar si pentru un text semnat Alina Manole imagini interesante, reusite dar probabil ca ar fi meritat fie un text mai lung, mult mai lung, fie o rupere in 2-3 texte separate e cam ca si cum ai vrea sa bei lapte si cineva iti umple gura cu lapte praf... stii senzatia, nu?
pentru textul : shortcut to L.L. deDrăguță modalitatea ludică de a exprima o simțire, până la urmă, tragică. Jocul de-a balta lăsată în urmă.
pentru textul : Omul de zăpadă dePentru această confundare aparentă a timpilor, ruptură (tot aparentă) a continuităţii, lipsă a noastră de „frică” pentru că lor nu le mai pasă („cineva trebuie să strângă lucrurile/ să închidă gazele, lumina, să oprească centralele cu fuziune nucleară/ la fel ca…), construirea acum a unui „tunel pe care se circula doar înapoi”, etc. – peniţă! Mesajul este atât de clar încât te întrebi dacă asta e poezie („ecologizantă)”? Dar, nu ştiu de ce, este chiar poezie.
pentru textul : from blade runners defor goodness sake, Ela! explica-mi si mie de ce simti nevoia asta (si acum am sa spun o vorba care poate n-ar trebui sa o spun) agonista de dramatizare. doar acolo am intilnit acest spirit mioritic al dramatizarii excesive. si n-am sa ascund ca pina si eu am fost acolo ispitit intru el. nevoia asta de ciobanas moldovean de a-ti plinge singur de mila. "Nu va fi o pierdere pentru Hermeneia." Ce e Hermeneia dom'le? buricu' pamintului? Arcadia poeziei romanesti? hai sa fim seriosi! Hermeneia nu e nimic! Absolut nimic. Nimic altceva decit ceea ce fac membrii ei din ea. E doar o baza de date si o interfata cu care interactioneaza si prin intermediul careia interactioneaza intre ei. E o forma, o coaja. Sufletul, spiritul il dau, il aduc oamenii. Cu bunele si relele lor. Cu limitele si geniul lor. Eu sint un dusman incrincenat al formalitatii, al inchinarii la coaja, la schelet, la cochilie. De aceea pentru mine Hermeneia nu inseamna decit ceea ce faceti voi aici. Nu exista o entitate siderala numita Hermeneia care va cistiga sau va pierde ceva daca tu ramii sau pleci. Nimeni nu e obligat sa vina aici, si nimeni nu e obligat sa ramina aici. De aceea resping dramatismele. Daca iti place sa faci literatura si sa interactionezi cu altii care o fac esti bine venit(a) aici. Regulile pe care le-am pus si strategia pe care o urmaresc sint pentru stimularea calitatii acestui act literar. Aceasta are preemtiune aici si nu vanitatea noastra. Acum, desigur ca nu sintem roboti (slava Domnului), desigur ca exista o comunitate, desigur ca interactionam (ca oameni sintem), dar ma voi lupta ca niciodata "dimensiunea comunitara" sa sufoce sau sa inhibe "dimensiunea artistica". Si acum, inainte de a pleca (ca parca asa ai vrut sa ne dai de inteles, sau poate n-am priceput eu bine) te rog, explica-mi si mie (fiindca mi-e cumplit de greu sa analizez si sa prind esenta corecta in suma tuturor comentariilor tale de aici), deci te rog da-mi si mie in citeva rinduri, succint si coerent explicatia logica (nu emotionala) pentru care textul acesta al alinei este gresit, nelaloculul lui, o eroare, ceva ce nu ar fi trebuit scris si postat aici. Dar te rog, fara divagatii si paralele invaluitoare, fara subtilitati si aluzii metaforice. Strict la obiect. Si iti spun si de ce te rog asta. Unu, pentru ca sa pricep si eu. Si sa te pot contrazice logic. Doi, pentru ca, parerea mea este ca impresia pe care o oferi de la bun inceput pentru orice om care citeste ce faci tu aici este ca suferi ca textelor tale nu li s-a dat, in ierarhia Almei, o pozitie mai inalta, deci suferi din cauza a ceea ce noi pe planeta asta numim orgoliu, invidie, etc. Iar plecarea ta nu face decit sa "incununeze" asta. Da-mi acel raspuns logic. Pentru ca, draga mea, parerea mea e ca e ok sa suferi, dar nu e ok sa nu iti treaca. Toti sintem oameni si toti avem orgoliu si sintem ispititi intru vanitate. Dar, Doamne iarta-ma, nu e nevoie sa facem o tragedie din asta si nici sa nu putem iesi din ea. Deci astept raspunsul tau.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deBobadil, pe mine comparația cu Nichita mă onorează. Dar eu îmi văd clar poezia fiind diferită de a lui. Și văd și unde, dar nu mă pot eu pronunța. Aștept încă pe cel care va putea să o facă. Pe mine "învechitul" ăsta al poeziei mele, deja mă plictisește. Această referențialitate că scrii ca ăla sau ca ălalalt este catastrofală pentru orice opinie critică, de fapt NU este o opinie ce poate fi luată în seamă, iar eu mă feresc de asta întotdeauna. Este o modalitate superficială, facilă, neprofesională și fără nici o valoare estetică, de a vorbi de poezia cuiva. În curente, da, uite cum face Mincu de exemplu. Aia e cu totul altceva. Nimeni nu poate scrie ca nimeni, ce e așa de greu de înțeles? Chair nu există pe net nici unul care să se poată pronunța competent? Dacă vă fac o listă cu câți au spus cu ce/cine seamănă ceea ce scriu, ați fi debusolați. Nici o părere nu coincide cu o alta. Și de ce mă zvărcolesc atât? Păi hai să văd odată pe cineva că-mi face o caracterizare serioasă și competentă a poeziei mele! Poate să o facă praf, dar să o facă credibil, nu în clișee plictisitoare. Și apoi, ori zici "ca" Nichita, ori zici "mult mult mult mai prost", decide-te! Aici e diferența, nu scriu nici măcar ca el. Deci?
pentru textul : Și dacă deexact asta este. „căutarea” deliberată după a scrie așa ceva se transformă întotdeuna într-un penibil fiasco, într-o capodoperă a plictiselii. și bine a spus cine a spus că „blestemat este omul care te plictisește cu (cînd vorbește despre) Dumnezeu.”
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna denu ati inteles nimic din comentariul meu. m-am referit tocmai la faptul ca acea adresa exista. era o subtilitate, chiar daca nu o voiam impanata cu noroi, la adresa lui Andu. si cu toate ca el m-a suparat cu o serie de interventii pe aici sau pe aiurea, nu cred ca antecomentatoarea mea are dreptul sa vina cu acuze, cita vreme nu a scris nimic pe acest site. imi pare o clona sau cineva care se afla in treaba pur si simplu. iar dumneavoastra se pare ca nu aveti rabdare sa cititi comentariile cu atentie. e mai simplu sa acuzati lumea de meschinarii. prefer sa ma opresc aici cu seria de offtopic. regret ca s-a intimplat in subsolul unei poezii.
pentru textul : despre o femeie goală deDa, e un text care poate nu e chiar asa de usor de inteles dar nu a fost intentionat ca o poezie a iubirii, sau mai bine zis, nu a unei iubiri la care ne gindim de obicei. M-am gindit ca de vreme ce am inceput Hermeneia acum aproape un an de zile, poate ar fi cazul sa pot fi gasit si aici, nu numai in alta parte. merci de trecere si citire
pentru textul : Eva și Diavolul ▒ deRadu, îmi pare rău, dar ceea ce dorești nu se poate garanta. Te rog să citești Regulamentul și secțiunea de Întrebări și Răspunsuri. Acolo se explică faptul că nu ți se promit explicații din partea editorilor. Dacă editorii ar oferi explicații oricărei greșeli care se comite de cei ce postează texte probabil că nimeni nu ar mai face munca asta. În caz de greșeli textul ți se trimite în șantier și este responsabilitatea ta să identifici unde și ce erori are și să-l corectezi. Uneori se oferă explicații dar sub nicio formă asta nu ți se poate garanta. Observ că nici pînă acum nu ai corectat erorile din textul acesta.
pentru textul : Petru pământesc.. dese poate, dar eu zic că trasmite ceea ce are de trasmis.
pentru textul : sunt orb dePoemul acesta este pentru mine încă o dovadă (dacă mai era nevoie) că acest autor se joacă pur și simplu cu talentul său uneori. Rezultatul sunt poeme ca acesta în care poți găsi destule elemente interesante (așa cum bine spun ante-comentatorii mei) mai puțin pe poetul Virgil Titarenco.
pentru textul : uneori dumnezeu mă scoate din priză deCred că ar trebui să vă luați întâi Dvs. însuși puțin mai în serios Domnule Titarenco... cel puțin în linia acestui gen de poesis pe care ni-l prezentați. Dacă însă e joacă, din punctul meu de vedere, joaca artistului ar arăta altfel.
Marga
P.S. Una peste alta (special pentru un antecomentator cu probleme de persistență a memoriei) poemul are vibrație, deci oferă răsplata lecturii. Restul sunt desigur, exigențe la care nu aș renunța.
Mai apare cate una ca asta. Fara explicatii, mai mult sau mai putin discursive care se vor "poetice". E viziune pur si simplu si atat ajunge ca sa fie poezie.
pentru textul : Pasărea de nailon deAdriana,
e bine așa ca să nu îl supărăm pe Dogaru.
Alina,
realitate? oarecum. altfel imaginația febrilă a autorului. încă nu l-am văzut pe dogaru de iarnă. îl aștept să apară la primăvară, nu vreau sa mă simt vinovat pentru înscenarea din final.
și de ce să ies din casă cînd abia am intrat, vrei să zică lumea că umblă și Popescu de la patru noaptea pe scări ca zăbăucul?
Silvia,
pentru textul : Dogaru de la cinci dedacă mie îmi lipsește o doagă tu duci lipsă de două. adică îți pui tu mintea cu Dogaru ăsta și îl întorci pe toate fețele? te va saluta fără pic de recunoștință –salut bă! autorul însă apreciază demersul tău.
Nu este prejudecată, nu fă afirmații nefondate (nu mă cunoști profesional). E drept că și la oraș se vorbește așa, și în spitale și nu numai, și în serviciile cu publicul. Noi să fim impecabili. Oricum, fiecare mai avem de învățat. Iar medicii, toată viața. :) Revin asupra textului - pare bun de scenariu.
pentru textul : Dumneavoastră nu vedeți bine deerată cât o cacofonie mare, mare. să-mi fie ruşine!
pentru textul : me and mr. you deca ceva*, cu scuze peste o sută de ani - ceva
dar scriai mult mai bine înainte de a lua sabaticul. astea sunt încercări modeste a la cafeneaua literară, noi vrem mai mult!
pentru textul : dragoste deFoarte repede şi la o primă vedere - "granit net superior forțelor mele, totuși reușesc s-o deschid.". Partea boldată este şi fără miză în economia textului, şi prozaică, şi tautologică. "A naibii amintiri" - acordul. Poate revin.
pentru textul : Ultima zi din martie deParca se zice "isi leapada", adica la persoana a treia, o fi typo oare? In rest, un poem la fel de stramb ca marea majoritate a poemelor acestui autor care, fiind totusi ceva, incearca sa fie si altceva si incercand devine ceva care nu mai are nicio legatura cu ceea ce este el de fapt. Scuze de deranj, Andu
pentru textul : Pene moarte detitlul mi se pare fortat.... eu asa vad poemul tau... /Se primenește trupul/ în haine curate. / Se așterne cuvertură de moarte/ preotul să cânte despre viață și celelalte… bocitoarele /preludiu / jeluiesc cântecul vieții, Adunând flori și lumânări din ținuturile morții. Groparii în cântec de zeamă de struguri , în lumină de lună Deschid inima caldă-a pământului Cât să încapă puterea cuvântului. Ciocli/ straie/ aripi de îngeri, Duc spre groapă trupul spre a-l dărui răscrucilor Domnului la Trecerea apei, Bani pentru vămi Se freacă zilele / niște raze de soare în trecere În acest dans mortuar / plin de petrecere, un act sexual în care coasta e moartea Și carnea este viața în care colcăie soarta. *ai un typo... ,,Ca întrun act sexual'' *poate mai reflectezi asupra titlului...
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deerori de scriere (litere lipsa).
pentru textul : Alcool deUn submarin deasupra moscovei ori un cerb deasupra catedralei, mi-e totuna. Pentru mine o imagine prea epatanta prea greu de digerat. Am retinut frigul de castan si trecerea rochiei lungi inaitea ciclonului. Daca ai fi continuat pe linia asta, in opinia, mea textul ar fi atins o tandrete demna de luat in seama. Finalul, in opinia mea, mai previzibil nici ca se putea. Am si eu un poem care se termina cu in jurul singuratatii sale(asta ca sa demonstrez cit de intilnita e sintagma), plus ca plastilina si olarul se bat rau cap in cap. Eu stiam ca olarul minuieste lutul, dar fie si plastilina. Ori n-am inteles eu acolo amalgamul cu epoca pietrei dinozauri si plastilina. In fine, din punctul meu de vedere, exista autori care isi asuma criticile si evolueaza si autori care o tin mortis pe a lor. Astia din urma nu vor avea sansa de a progresa niciodata.
pentru textul : hurricane plane deO oază de liniște, sau o liniște cu zimți:"Țurțuri pe streșini-", care este însoțită de plasa păianjenului, de o absență.Însă cuvântul "obscur" nu este bun, orice colț e obscur, deci nu spune nimic, ai putea înlocui.
pentru textul : Colțul obscur deam citit-o când avea 2 citiri după postare şi o citesc acum când are 175 de citiri şi 3 peniţe. nu ştiu ce este deosebit aici. nu înţeleg entuziasmul unor comentatori şi ploconul care i se aduce. un text obişnuit, nimic mai mult. şi are şi acea greşeală de tastare care n-a semnalat-o nimeni...
" n-auzi, boule, că s-a terminat?" nu cred că un tată i se adresează aşa unui copil. o mamă de bătaie, poate, dar epitete de-astea, de la coada vacii, nu. sper să nu-mi fie luată în nume de rău părerea.
pentru textul : Noapte bună, copii deevident problema se pune cu privire la cine este subiectul, tu sau eu, si la ce fel de diateza este vorba acolo. pentru ca eu cred ca este una sa spui "eu/tu să nu mai fi purtat" si este cu totul alta sa spui "tu să nu mai fii purtat". datorita formei poetice si a acceptarii aspectului eliptic in limba română este destul de greu insa din context a determina asta.
pentru textul : în medalionul din piept de"Plânsul crucii" este un adevărat poem, l-am citit cu multă plăcere. Felicitări!
pentru textul : plânsul crucii dePagini