acest text tinde asimptotic spre poezie, sunt note disparate in jurul ideii de iubire, remarc anumite expresii, (imi place in mod deosebit ,,tesatura de stringuri'', iata calchierea englezescului string/s=corzi, sper ca am decriptat corect) parerea mea e ca nu scrii chiar rau, promiti insa amesteci prea tare niste lucruri iar amestecul e neomogen... limbajul il face sa devina putin neaccesibil, e pretentios scris.. e mai mult cerebral decat afect poate de aceea nu sensibilizeaza... in poezie cerebralul e invaluit in afect si nu dezgolit de acesta (desigur e o opinie) mai poate fi interpretat si prin incercarea eului liric de a/si camufla adevaratele trairi in spatele cuvintelor si notiunilor .. mesajul lui e invers proportional cu alambicitatea discursului ////iubind, ne innobilam..si tu si eu, aproapele sau departele...//// asa/i?
bobadile,
eu nu mai stiu cum sa interpretez atitudinea asta a ta sudo-ofuscato-defensiva. dar, inainte de toate am un singur lucru pe care vreau sa ti-l cer. si anume iti cer SA INCETEZI SA MAI MINTI AICI. asta daca nu este prea mult sa cer de la un plagitor recidivist ca tine. banuiesc ca stii la ce gesturi de plagiat ma refer. si te rog sa nu te simti vexat. pentru ca, tot din batrini (daca nu mai de demult) este si recomandarea asta ca inaite sa te apuci sa scoti paiul din ochiul altuia sa binevoiesti sa te ocupi de birna din al tau. si ca sa clarificam de ce te numesc mincinos, asta este pentru ca logarea cu "Enter" dupa introducerea autentificarii FUNCTIONEAZA. asa ca, again, fa bine si inceteaza cu minciunile pentru ca este cel mult ridicol. faptul ca logarea sau dezlogarea te duce in pagina principala este decizia mea. iar daca nu iti place, sorry, tough luck. dar macar din bun simt (daca ai asa ceva) exista adresa de email pentru astfel de observatii sau intrebari. poti sa iei asta si ca avertisment. la urmatorul offtopic pe care il vei face intr-un comentariu va trebui sa iti suspendam contul pe o perioada foarte lunga probabil. este decizia consiliului Hermeneia, decizie pe care eu am taraganat-o suficient de mult cred.
in text am preferat VINE si nu VIN, si nu cred ca este neaparat incorect gramatical de vreme ce nu am pus virgula sau "presupus" virgula ci am scris "si". ca si cum as repeta propozitia LA SINGULAR cu fiecare complement in parte. pricepi sau e nevoie sa explic mai mult? e un mod in care urmaresc sa subliniez ceva. iar daca tie nu-ti place nu e nevoie sa o numesti incorect gramatical. pentru ca nu e. decit poate pentru minti inguste care cauta nod in papura. daca tot cauti o papura din asta amarita iti recomand lithera. cauta acolo noduri.
in ce masura sint sau nu eu deosebit pe bune ca nu te priveste pe tine. iar astfel de sfaturi pastreaza-le mai bine pentru cei din familia ta. nu cred ca sintem atit de familiari noi doi ca sa ajungem sa ne "sfatuim" la modul asta.
Aceeasi placere sa te intalnesc, sa te citesc. Tropii astia parca sunt picaturi pentru ochi, sa-i limpezeasca. Mai vino seara pe la noi Daniele draga :-) Si nu ma pot abtine sa nu zic ca mie mi-a ramas gandul la textele tale sf... cred ca unele dintre cele mai bune si actuale pe care le-am citit. Nu ai de gand sa ne desfeti si pe aici? Cu drag, Andu
AAA, nu ascund ca multumesc pentru observatiile facute. Intemeiate. Aveti dreptate si cu privire la final, e ca un avion care aterizeaza prost. Va mai trebui sa lucrez acolo. Sau poate chiar sa renunt la ultimul vers.
interesantă această încercare de ritm și de rimă, la urma urmei ar suna chiar ok dacă nu ar fi aproximații de genul 'încet' 'aplec' 'ascet' 'profet' sau typos ca 'universul se-ntroarce' accentuate de gafe ca 'povestea se-ascunde'... deci eu mă ridic, universul se-ntroarce iar povesetea se-ascunde. una peste alta îmi amintește de un poem mai vechi al meu care era scris în limba spargă și se numaea shi bin a plec.
Dacă e să sintetizez, mi se pare un poem care ar avea ceva de spus dacă nu ar fi neglijent ca autorul său recently.
Andu
Succesiunea rapidă din mijloc, în expresii scurte, e o precipitare a simțirii. Un glissando al iubirii "din mine spre tine" bine susținut de text. Finalul e o încrengătură de mici capcane... un foc nevăzut anunțat în subtitlu care arde, continuu parcă, ... unde puncte de suspensie (nu) încheie poemul.
Da, mi-am aruncat jos pălăria când am citit și eu titlul. Dar Marina a fost prima (rimează, nu?). Îmi plac remember-urile astea ale lui Virgil. Și nu e chiar ludică.
una dintre temele pentru seminariile din semestrul ce tocmai s-a incheiat a fost "influenta factorilor de progres asupra scriitorilor", iar unul dintre obiective era sa aflam daca poetul isi schimba in timp perceptia asupra poeziei, ori ba. Adrian mai sus facea o oarecare selectie: "mulţi care o scriu fie din moft, fie din narcisim, fie din dorinţa de a dovedi că pot." ce-i drept, cam toti incep asa. insa dupa un timp cand ajungi chiar sa gusti ce inseamna poezia, cand ea incepe sa faca parte din tine si s-o traiesti( da, cred ca mai exista si astazi oameni care fac poezie nu doar pe hartie), treci la urmatorul nivel. asa-i Virgil, nu poti face parte din toate cele trei categorii, dar, intr-un fel paradoxal, se si includ. poate ca e din povestea: nimeni nu s-a nascut invatat(poet), dar inteligenta a fost acolo dintotdeauna.
fara s-o mai lungesc, rezultatul a fost cam urmatorul: cititorul apare abia in ultimul plan, poezia( in cazul scriitorilor reali) nefiind decat mica obsesie a impatimitilor de stilou(taste). as spune ca primele doua optiuni in cazul de fata se includ in mod automat. n-am vazut niciun impatimit pana acum care sa nu isi doreasca progresul, in unele cazuri, cu orice pret.
alma, tare sec comentariul tau, scuza-ma daca nu am inteles mare lucru... nu vreau sa-ti pierzi vremea si mai mult, de aceea nu te mai intreb concret, la ce faceai aluzie cand vorbeai de "parafrazari"... multumesc de semnul lasat, desi... daca eu te-am dezamagit cu aceste versuri, tu ai facut la fel lasandu-mi acest comentariul, ma intreb retoric bineinteles, de ce oare considera oamenii talentati, sincer eu te-am considerat mereu un model nu doar in ale scrisului, ca aroganta e mai potrivita decat argumentarea unei pareri...
As fi foarte curios sa aud ce ai avea tu de spus Virgile despre acest poem, desi stiu ca nu imi vei satisface aceasta curiozitate unless o sa te prind eu intr-un fel de dublu-nelson literar. Mie mi se pare ca aici ai scribalit cateva cuvinte foarte potrivite de genul eu nu strivesc corola de minuni a lumii iar la final ai dat asa, acea magisrala tusa de ludic. Una peste alta un poem destul de comercial, bine realizat insa. Sa nu ma intelegi gresit, cand zic comercial, ma refer ca trairea nu am simtit-o, dar am apreciat-o ca mesaj. Oricum, imi place ca ti-a iesit ludicul, chiar ok. Andu
"poemul acesta nu e interesat de predispoziţii
îl iau aşa cum mi se oferă
semiotic şi limpede" - fragment care nu transmite nici emoţie, nici nu ştiu ce revelaţii, dar care e pur şi simplu fandosit.
"mă întreb care candidat să-l votez ("pe care" candidat - prepoziţia în acuzativ!)
mă întreb în locul meu cine ar fi meritat să trăiască
mă întreb ce peculiaritate morală l-a sedus pe Confucius
mă întreb dacă buturuga e prea mare şi carul prea mic
se mai potriveşte proverbul (?)"- dacă scoateţi obsesivul "mă întreb", dacă fie reformulaţi întrebările într-un mod artistic, fie le înlocuiţi cu altele care chiar să întrebe ceva ("mă întreb dacă buturuga e prea mare şi carul prea mic/
se mai potriveşte proverbul" - serios?! Pe chestii de astea ne contrazicem? Pe "versuri" de astea?), deci dacă astea, scoatem şi textul pe prima pagină, că nu-i finalul lumii.
Dar dacă mă întrebaţi pe mine, e mai uşor să-l ştergeţi (părerea personală, în caz că mai am voie la păreri).
A, textele mele nu-s la şantier pentru că scriu extraordinar de bine, sunt inteligent, frumos şi greu de înţeles.
... în ceea ce privește patriotismul, să nu fim copii. este clar că dacă îți respecți țara, respecți și modul în care există ca țară. mă refer la comunicare. io
Da, Paul, iată ,,versurile începute ieri" cum spuneai în poemul precedent :)
S-a meritat să fie terminate. La prima citire liberă, abia am descifrat ultimul vers din cauza unui plâns care m-a surprins. Versurile de mare forţă şi imaginile sugestive mi-au strecurat un dor mare de tinereţe, de liceu, de vremea primelor îndrâgostiri. Nu ştiu de ce, când e vorba de amintirile din liceu, ne amintim cu drag zilele de toamnă.
La a nu mai ştiu câta citire, observ tehnica prin care sentimentul acesta copleşitor uneori, dorul, este bine dozat, discret sugerat.
Încerc să fac o legătură între titlu şi poem, caut fructele din text...la un moment dat tresar la versul ,,strivită și lipsită de rost îmi simt
tinerețea"...Oare ai fi vrut-o cu mai mult rod? Dar nu e plină ea de pere galbene? de struguri... de amintiri, de prieteni, de poezie, de El, cel care le înţelege pe toate? Smochinul nu trebuie tăiat, are atâta rod! :)
La final spun din nou ca tine: uneori plânsul de dor e ca atunci când ,,a murit cel mai drag om de pe pământ".
Pentru forţa poemului, pentru toată ideatica lui, pentru impactul asupra lectorului, mai exact asupra mea, aş vrea să evidenţiez acest poem împreună cu felicitări şi mulţumiri, Paul.
Aa! Nu am înţeles ce e cu vorbele ruseşti :) Or fi vorbe neînţelese ( atunci mai bine erau turceşti ), sau poate sunt un ,,link" către una din limbile străine învăţate în liceu, sau..sau... :)
Co siguranță mai mult decît un experiment. Mă întreb cu datorăm plăcerea de a citi texte semnate Cristian Fara pe Hermeneia? Gestul meu se explică prin consistența echilibrată a textului
Am aşteptat partea a patra. La prima citire nu am fost prea încântată de final. Greşeala mea a fost că l-am comparat cu celelalte. Recitind, văd finalul foarte potrivit cu toată discuţia de dinainte despre femeie, e ca o resemnare în faţa imposibilităţii de a o cunoaşte. Am senzaţia că dialogul e foarte atent construit. Pe de o parte pare natural, cu acel limbaj civil dintre cei doi, pe de altă parte rostirile, întrebările, argumentările au o logică impusă specifică discursului argumentativ. Îmi dau seama tot mai mult în ultima vreme că autorul trebuie să posede şi o inteligenţă lingvistică nu doar talent.
Dialogul mai are şi farmecul acela că pare urmărit de o cameră ascunsă şi astfel femeile află ce se mai discută despre ele :) Am făcut şi distribuţia actorilor :) şi e din nou la fel de bine ca şi la celelalte părţi. Acum chiar sunt curioasă ce va urma în partea a cincea.
! un text fluent şi demn din câte se pare de o peniţă pe acest site...cât de trist este atunci când arta alunecă în imoralitate. Sunt obligată să acuz acest text vinovat prin etica perfidă şi strâmbă pe care o afirmă. Este un text inuman cu note fasciste. Ştiu că arta nu are graniţe, teoretic nu este tributară unei ideologii, dar de data aceasta acest text mă obligă moral să ripostez. Sărăcia, lipsurile, murdăria lumii "de jos" nu pot fi poezie adevărată (aşa cred eu), dacă apar distorsionate, diforme şi ridiculizate fără scrupule de către cei privilegiaţi, cei care în realitate fură din bunurile şi drepturile celor mărunţi. E vorba de oameni care îşi doreau poate mult să muncească, să câştige un ban muncit şi legea le-a luat dreptul sau au fost brutal marginalizaţi. E vorba de omenescul pur şi simplu al stării de a fi mamă, care nu "schiaună" şi este obligată să cerşească pentru viaţa pruncului. Cunosc din proprie experienţă ce înseamnă să cerşeşti la asistenţi sociali sau în spitale o pereche de pamperşi, nu pentru ţigări sau pahare...aici textul atinge din nou absurdul şi grotescul lipsei de onestitate. Până şi parodierea rugăciunii pentru copii ("cîine cîinişorul meu" cu î din i din vremea de demult) trece dioncolo de limitele acceptabile ale cruzimii şi exprimă doar ideologia celui puternic asupra celui slab. Cunosc foarte bine cum omul lipsit de şanse simte chiar la vârstă adultă nevoia să murmure acea rugăciune. Rozariile nu sunt legate de "îndoctrinarea" muribunzilor, ci a torţionarilor de felurite feluri, cu felurite măşti. Nu mai adaug nimic. Goya însuşi ar fi poate îngrozit de o astfel de viziune, precum cea din acest poem.
Mircea Florin Sandru, sint convinsa ca aceasta casa de pe colina exista si in realitate, prea frumos si veridic ai descris-o. si cu toata sinceritatea iti spun ca te invidiez pentru ea. asa ca accept cu mare placere invitatia la revelionul imaginar. La multi ani!
Mi-au plăcut începutul și partea a doua a poemului, de la „iar seara...”. A doua strofă mi se pare prea explicită.
Remarc versurile:
„două rânduri de riduri
îi cer găzduire-n fiecare noapte
el primește doar pe unul”
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
acest text tinde asimptotic spre poezie, sunt note disparate in jurul ideii de iubire, remarc anumite expresii, (imi place in mod deosebit ,,tesatura de stringuri'', iata calchierea englezescului string/s=corzi, sper ca am decriptat corect) parerea mea e ca nu scrii chiar rau, promiti insa amesteci prea tare niste lucruri iar amestecul e neomogen... limbajul il face sa devina putin neaccesibil, e pretentios scris.. e mai mult cerebral decat afect poate de aceea nu sensibilizeaza... in poezie cerebralul e invaluit in afect si nu dezgolit de acesta (desigur e o opinie) mai poate fi interpretat si prin incercarea eului liric de a/si camufla adevaratele trairi in spatele cuvintelor si notiunilor .. mesajul lui e invers proportional cu alambicitatea discursului ////iubind, ne innobilam..si tu si eu, aproapele sau departele...//// asa/i?
pentru textul : binecuvântat fie numele tău, entropie debobadile,
pentru textul : despre o femeie goală deeu nu mai stiu cum sa interpretez atitudinea asta a ta sudo-ofuscato-defensiva. dar, inainte de toate am un singur lucru pe care vreau sa ti-l cer. si anume iti cer SA INCETEZI SA MAI MINTI AICI. asta daca nu este prea mult sa cer de la un plagitor recidivist ca tine. banuiesc ca stii la ce gesturi de plagiat ma refer. si te rog sa nu te simti vexat. pentru ca, tot din batrini (daca nu mai de demult) este si recomandarea asta ca inaite sa te apuci sa scoti paiul din ochiul altuia sa binevoiesti sa te ocupi de birna din al tau. si ca sa clarificam de ce te numesc mincinos, asta este pentru ca logarea cu "Enter" dupa introducerea autentificarii FUNCTIONEAZA. asa ca, again, fa bine si inceteaza cu minciunile pentru ca este cel mult ridicol. faptul ca logarea sau dezlogarea te duce in pagina principala este decizia mea. iar daca nu iti place, sorry, tough luck. dar macar din bun simt (daca ai asa ceva) exista adresa de email pentru astfel de observatii sau intrebari. poti sa iei asta si ca avertisment. la urmatorul offtopic pe care il vei face intr-un comentariu va trebui sa iti suspendam contul pe o perioada foarte lunga probabil. este decizia consiliului Hermeneia, decizie pe care eu am taraganat-o suficient de mult cred.
in text am preferat VINE si nu VIN, si nu cred ca este neaparat incorect gramatical de vreme ce nu am pus virgula sau "presupus" virgula ci am scris "si". ca si cum as repeta propozitia LA SINGULAR cu fiecare complement in parte. pricepi sau e nevoie sa explic mai mult? e un mod in care urmaresc sa subliniez ceva. iar daca tie nu-ti place nu e nevoie sa o numesti incorect gramatical. pentru ca nu e. decit poate pentru minti inguste care cauta nod in papura. daca tot cauti o papura din asta amarita iti recomand lithera. cauta acolo noduri.
in ce masura sint sau nu eu deosebit pe bune ca nu te priveste pe tine. iar astfel de sfaturi pastreaza-le mai bine pentru cei din familia ta. nu cred ca sintem atit de familiari noi doi ca sa ajungem sa ne "sfatuim" la modul asta.
Aceeasi placere sa te intalnesc, sa te citesc. Tropii astia parca sunt picaturi pentru ochi, sa-i limpezeasca. Mai vino seara pe la noi Daniele draga :-) Si nu ma pot abtine sa nu zic ca mie mi-a ramas gandul la textele tale sf... cred ca unele dintre cele mai bune si actuale pe care le-am citit. Nu ai de gand sa ne desfeti si pe aici? Cu drag, Andu
pentru textul : dura-vura demi-e drag poemul tău... dar știu că poți mai mult...
pentru textul : unintended deAAA, nu ascund ca multumesc pentru observatiile facute. Intemeiate. Aveti dreptate si cu privire la final, e ca un avion care aterizeaza prost. Va mai trebui sa lucrez acolo. Sau poate chiar sa renunt la ultimul vers.
pentru textul : incomod debine, dacă tu zici...
pentru textul : despre iubire deeu nu sînt papă să-mi apăr dreptul prin infinite subterfugii.
mulţumesc pentru comentariu, vă mai aştept!
pentru textul : cu alţi ochi deMulțumesc, Virgil, pentru popas. Fără pretenții, da, dar încercând să nu fie simplist.
pentru textul : Scrisoare către un prieten deinteresantă această încercare de ritm și de rimă, la urma urmei ar suna chiar ok dacă nu ar fi aproximații de genul 'încet' 'aplec' 'ascet' 'profet' sau typos ca 'universul se-ntroarce' accentuate de gafe ca 'povestea se-ascunde'... deci eu mă ridic, universul se-ntroarce iar povesetea se-ascunde. una peste alta îmi amintește de un poem mai vechi al meu care era scris în limba spargă și se numaea shi bin a plec.
pentru textul : ym deDacă e să sintetizez, mi se pare un poem care ar avea ceva de spus dacă nu ar fi neglijent ca autorul său recently.
Andu
chiar bun textul. iata un experiment care ar merita o penita de aur poate mai faci citeva slefuiri pe ici pe colo
pentru textul : radiere deSuccesiunea rapidă din mijloc, în expresii scurte, e o precipitare a simțirii. Un glissando al iubirii "din mine spre tine" bine susținut de text. Finalul e o încrengătură de mici capcane... un foc nevăzut anunțat în subtitlu care arde, continuu parcă, ... unde puncte de suspensie (nu) încheie poemul.
pentru textul : Eva și Diavolul ▒ deDa, mi-am aruncat jos pălăria când am citit și eu titlul. Dar Marina a fost prima (rimează, nu?). Îmi plac remember-urile astea ale lui Virgil. Și nu e chiar ludică.
pentru textul : camera cu vedere la întîmplare ▒ deuna dintre temele pentru seminariile din semestrul ce tocmai s-a incheiat a fost "influenta factorilor de progres asupra scriitorilor", iar unul dintre obiective era sa aflam daca poetul isi schimba in timp perceptia asupra poeziei, ori ba. Adrian mai sus facea o oarecare selectie: "mulţi care o scriu fie din moft, fie din narcisim, fie din dorinţa de a dovedi că pot." ce-i drept, cam toti incep asa. insa dupa un timp cand ajungi chiar sa gusti ce inseamna poezia, cand ea incepe sa faca parte din tine si s-o traiesti( da, cred ca mai exista si astazi oameni care fac poezie nu doar pe hartie), treci la urmatorul nivel. asa-i Virgil, nu poti face parte din toate cele trei categorii, dar, intr-un fel paradoxal, se si includ. poate ca e din povestea: nimeni nu s-a nascut invatat(poet), dar inteligenta a fost acolo dintotdeauna.
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? defara s-o mai lungesc, rezultatul a fost cam urmatorul: cititorul apare abia in ultimul plan, poezia( in cazul scriitorilor reali) nefiind decat mica obsesie a impatimitilor de stilou(taste). as spune ca primele doua optiuni in cazul de fata se includ in mod automat. n-am vazut niciun impatimit pana acum care sa nu isi doreasca progresul, in unele cazuri, cu orice pret.
circotasii vor spune ca e cam '90s stilul
pentru textul : cold blue... deeu mi-as fi dorit poate sa fie mai lung.
alma, tare sec comentariul tau, scuza-ma daca nu am inteles mare lucru... nu vreau sa-ti pierzi vremea si mai mult, de aceea nu te mai intreb concret, la ce faceai aluzie cand vorbeai de "parafrazari"... multumesc de semnul lasat, desi... daca eu te-am dezamagit cu aceste versuri, tu ai facut la fel lasandu-mi acest comentariul, ma intreb retoric bineinteles, de ce oare considera oamenii talentati, sincer eu te-am considerat mereu un model nu doar in ale scrisului, ca aroganta e mai potrivita decat argumentarea unei pareri...
pentru textul : în umbra părului tău deAs fi foarte curios sa aud ce ai avea tu de spus Virgile despre acest poem, desi stiu ca nu imi vei satisface aceasta curiozitate unless o sa te prind eu intr-un fel de dublu-nelson literar. Mie mi se pare ca aici ai scribalit cateva cuvinte foarte potrivite de genul eu nu strivesc corola de minuni a lumii iar la final ai dat asa, acea magisrala tusa de ludic. Una peste alta un poem destul de comercial, bine realizat insa. Sa nu ma intelegi gresit, cand zic comercial, ma refer ca trairea nu am simtit-o, dar am apreciat-o ca mesaj. Oricum, imi place ca ti-a iesit ludicul, chiar ok. Andu
pentru textul : nu am nevoie de nălucile voastre demultumesc tuturor pentru participare
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 deDacă lucraţi puţin pe text, pe aici:
"poemul acesta nu e interesat de predispoziţii
îl iau aşa cum mi se oferă
semiotic şi limpede" - fragment care nu transmite nici emoţie, nici nu ştiu ce revelaţii, dar care e pur şi simplu fandosit.
"mă întreb care candidat să-l votez ("pe care" candidat - prepoziţia în acuzativ!)
mă întreb în locul meu cine ar fi meritat să trăiască
mă întreb ce peculiaritate morală l-a sedus pe Confucius
mă întreb dacă buturuga e prea mare şi carul prea mic
se mai potriveşte proverbul (?)"- dacă scoateţi obsesivul "mă întreb", dacă fie reformulaţi întrebările într-un mod artistic, fie le înlocuiţi cu altele care chiar să întrebe ceva ("mă întreb dacă buturuga e prea mare şi carul prea mic/
se mai potriveşte proverbul" - serios?! Pe chestii de astea ne contrazicem? Pe "versuri" de astea?), deci dacă astea, scoatem şi textul pe prima pagină, că nu-i finalul lumii.
Dar dacă mă întrebaţi pe mine, e mai uşor să-l ştergeţi (părerea personală, în caz că mai am voie la păreri).
A, textele mele nu-s la şantier pentru că scriu extraordinar de bine, sunt inteligent, frumos şi greu de înţeles.
pentru textul : a hundred schools of thought de... în ceea ce privește patriotismul, să nu fim copii. este clar că dacă îți respecți țara, respecți și modul în care există ca țară. mă refer la comunicare. io
pentru textul : Cum se vorbește limba română în România - I deDa, a fost interesant. Mulțumim!
pentru textul : Virtualia 7 deexprimare defectuoasă - poate chiar neglijentă pe alocuri - și conținut relativ nesemnificativ.
pentru textul : Aproapelui cu ură II deDa, Paul, iată ,,versurile începute ieri" cum spuneai în poemul precedent :)
S-a meritat să fie terminate. La prima citire liberă, abia am descifrat ultimul vers din cauza unui plâns care m-a surprins. Versurile de mare forţă şi imaginile sugestive mi-au strecurat un dor mare de tinereţe, de liceu, de vremea primelor îndrâgostiri. Nu ştiu de ce, când e vorba de amintirile din liceu, ne amintim cu drag zilele de toamnă.
La a nu mai ştiu câta citire, observ tehnica prin care sentimentul acesta copleşitor uneori, dorul, este bine dozat, discret sugerat.
Încerc să fac o legătură între titlu şi poem, caut fructele din text...la un moment dat tresar la versul ,,strivită și lipsită de rost îmi simt
tinerețea"...Oare ai fi vrut-o cu mai mult rod? Dar nu e plină ea de pere galbene? de struguri... de amintiri, de prieteni, de poezie, de El, cel care le înţelege pe toate? Smochinul nu trebuie tăiat, are atâta rod! :)
La final spun din nou ca tine: uneori plânsul de dor e ca atunci când ,,a murit cel mai drag om de pe pământ".
Pentru forţa poemului, pentru toată ideatica lui, pentru impactul asupra lectorului, mai exact asupra mea, aş vrea să evidenţiez acest poem împreună cu felicitări şi mulţumiri, Paul.
Aa! Nu am înţeles ce e cu vorbele ruseşti :) Or fi vorbe neînţelese ( atunci mai bine erau turceşti ), sau poate sunt un ,,link" către una din limbile străine învăţate în liceu, sau..sau... :)
pentru textul : eu mă închin în fața pomului cu fructe desimpatice versurile astea cu patina clasica. mi se mai intimpla si mie
pentru textul : Cântec deCo siguranță mai mult decît un experiment. Mă întreb cu datorăm plăcerea de a citi texte semnate Cristian Fara pe Hermeneia? Gestul meu se explică prin consistența echilibrată a textului
pentru textul : Ușile deAm aşteptat partea a patra. La prima citire nu am fost prea încântată de final. Greşeala mea a fost că l-am comparat cu celelalte. Recitind, văd finalul foarte potrivit cu toată discuţia de dinainte despre femeie, e ca o resemnare în faţa imposibilităţii de a o cunoaşte. Am senzaţia că dialogul e foarte atent construit. Pe de o parte pare natural, cu acel limbaj civil dintre cei doi, pe de altă parte rostirile, întrebările, argumentările au o logică impusă specifică discursului argumentativ. Îmi dau seama tot mai mult în ultima vreme că autorul trebuie să posede şi o inteligenţă lingvistică nu doar talent.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea a patra deDialogul mai are şi farmecul acela că pare urmărit de o cameră ascunsă şi astfel femeile află ce se mai discută despre ele :) Am făcut şi distribuţia actorilor :) şi e din nou la fel de bine ca şi la celelalte părţi. Acum chiar sunt curioasă ce va urma în partea a cincea.
! un text fluent şi demn din câte se pare de o peniţă pe acest site...cât de trist este atunci când arta alunecă în imoralitate. Sunt obligată să acuz acest text vinovat prin etica perfidă şi strâmbă pe care o afirmă. Este un text inuman cu note fasciste. Ştiu că arta nu are graniţe, teoretic nu este tributară unei ideologii, dar de data aceasta acest text mă obligă moral să ripostez. Sărăcia, lipsurile, murdăria lumii "de jos" nu pot fi poezie adevărată (aşa cred eu), dacă apar distorsionate, diforme şi ridiculizate fără scrupule de către cei privilegiaţi, cei care în realitate fură din bunurile şi drepturile celor mărunţi. E vorba de oameni care îşi doreau poate mult să muncească, să câştige un ban muncit şi legea le-a luat dreptul sau au fost brutal marginalizaţi. E vorba de omenescul pur şi simplu al stării de a fi mamă, care nu "schiaună" şi este obligată să cerşească pentru viaţa pruncului. Cunosc din proprie experienţă ce înseamnă să cerşeşti la asistenţi sociali sau în spitale o pereche de pamperşi, nu pentru ţigări sau pahare...aici textul atinge din nou absurdul şi grotescul lipsei de onestitate. Până şi parodierea rugăciunii pentru copii ("cîine cîinişorul meu" cu î din i din vremea de demult) trece dioncolo de limitele acceptabile ale cruzimii şi exprimă doar ideologia celui puternic asupra celui slab. Cunosc foarte bine cum omul lipsit de şanse simte chiar la vârstă adultă nevoia să murmure acea rugăciune. Rozariile nu sunt legate de "îndoctrinarea" muribunzilor, ci a torţionarilor de felurite feluri, cu felurite măşti. Nu mai adaug nimic. Goya însuşi ar fi poate îngrozit de o astfel de viziune, precum cea din acest poem.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral deMircea Florin Sandru, sint convinsa ca aceasta casa de pe colina exista si in realitate, prea frumos si veridic ai descris-o. si cu toata sinceritatea iti spun ca te invidiez pentru ea. asa ca accept cu mare placere invitatia la revelionul imaginar. La multi ani!
pentru textul : casa de pe colină dee doar un poem vechi impaturit sub perna. multumesc, yester.
pentru textul : arareori mărturiseam... deMi-au plăcut începutul și partea a doua a poemului, de la „iar seara...”. A doua strofă mi se pare prea explicită.
pentru textul : Bosfor deRemarc versurile:
„două rânduri de riduri
îi cer găzduire-n fiecare noapte
el primește doar pe unul”
habar n-am, Dorine, nu le-am inventariat. Vă mulțumesc - și ție, și lui Paul. ce ciudat...chiar nu mă așteptam ca textul ăsta să placă într-atât. :)
pentru textul : simetrii dePagini