Vezi doua catrene, simetrie si te prinzi inca inainte de a o citi ca e vorba de poezie in rima. Si citesti cu gandul ca greu e in ziua de azi sa gasesti poezii cu rime care n-au fost deja demonetizate si pe cand sa spui ca e o fortare majora faptul ca ai umplut pieptul cerului de ser, vine versul urmator care elucideaza misterul albastrului eteric si rotunjeste metafora, chiar o implineste ca imagine. Si apoi intri cu adevarat in ritmul si jucausia pe care a dorit-o autorul, ah, mi-ar fi placut "desenez drum din marginea lunii", pe care o si vedeam subtiata si gata de a zgaria un drum cu coltul ei, pe hartia rotunda a pamantului. Si as sterge pe "al" din ultimul vers. Pai, e un ludic aici, care suna armonios, feeric, o joaca semi-demiurgica, cu cerul, stelele, cimitirul, ingerii, sabiile, sfarcurile de turle! Doar balansoarul leganandu-se in dansul de fier, nu prea stiu cum s-ar incadra ca scop in toata aceasta feerica imagine. Insa, cu toate astea, mi-a cazut bine lectura. Ei, da, Lucian, n-am tinut eu neaparat sa fiu foarte provocatoare, dar asa mi-a iesit! :) Asa ca, uite, joc in continuare, ca si asa si asa, e tot asa! :))) Si da, unique, foarte bine ochit! Despre asta e vorba in poem. :)
mi-a plăcut foarte tare ideea aceasta:
"pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă" şi chiar cred că nu Îi plac, fiindcă ei nici nu sunt buni la altceva.
din titlu se deduce că urmează să scrii despre ceva care nu este întocmai în regulă!
mi-a plăcut şi ideea cum că morţii sunt "înţelegători". măcar ei, Paul, măcar ei...
Mult succes Cenaclului Virtualia. Vă voi însoți de departe cu gândul și inima și aștept vești cât mai frumoase pe măsura inițiatorului său. Să auzim numai de bine.
Adevărul că poeziile Luminiței Suse și ale lui Doru Lubov vă incită și le oferiți o cu totul altă cotă decât celorlalte poeme tocmai pentru structura lor "genetică". Mie poemul prezentat aici nu mi s-a părut o replică la cei doi ci un exercițiu topologic al efemerului de sine-stătător. Raporturile dintre teoria suprafețelor fantaste și filosofie par incerte, nefinisate, abia sugerate.
Marian, evident ca partea in engleza este traducerea primei parti, nu? Prima parte este in limba sparga, asa cum arata ea acum, in dialectul hotacest, care este ultima evolutie a limbii pe care ne-a lasat-o noua poetilor (dupa cum cred ca stii, nu?) poeta Nina Cassian. Dialectul hotacest este o combinatie consonantica ce isi are originele in strigatele de lupta ale hotentotilor (de unde isi trage si numele) insa influentele de rafinament sunt venite din limba tiganeasca. Suntem un grup de oameni care dezvoltam acest dialect (printre noi se afla si Madalin Voicu, daca stii cine e persoana) si cautam diverse forme care sa poata imbogati puterea initiala de exprimare a limbii sparge. In curand vom scoate si un dictionar, probabil la editura Nemira. Multumesc, Bobadil.
Domnule Ioniță, mi se pare bine scris...dar parcă finalul este prea lax. Pe la mijloc, textul induce o tensiune pe care, în opinia mea de cititor, ați fi putut să o gestionați mult mai bine. N-am nimic împotriva finalurilor fericite ori moralizatoare, nu mă înțelegeți greșit, dar am rămas cu o senzație de gol după lectură. De parcă ceaiul aromat din ceașca mea s-ar fi evaporat fără să apuc să-l savurez și am găsit acolo doar...frunza.
abia acum am văzut că ai modificat textul. da, ce să zic, îmi place mai mult, dar mult mai mult. e o formă mai evoluată a primului. ideile, profunzimea e alta acum. mi-a plăcut cum ai încheiat- prin atâta disperare tacită lumina a reușit să iasă la suprafață.
Felicitări!
aalizeei, sunt destul de confuză în interpretarea comentariului tău. adică pe de o parte spui: "Mărturisesc că nu am dezinvoltura întîlnită în comentariile tale." și pe de altă parte "Cred că formulările artificiale și greșelile de exprimare din textele tale sînt doar o plăsmuire a minții mele". mi-ai citat cîteva expresii din comurile pe care le-am făcut azi. vizibil, am depistat acum citeva greseli, chiar si gramaticale, pe care le obs si după ce dadeam click pe trimite, dar nu vroiam sa revin de 10 ori cu erate, că-s oameni maturi aici care înțeleg că herare umanum est. am un obicei sa scriu pe mess fără cratime în genere (cei din lista mea stiu) , și uneori imi mai scapă prin commuri. stiu ca e problema mea. o sa ma stradui sa scriu cu mai multa acuratete. poate te referi ca sunt prea rigida cind comentez sau ce, nu pricep exact la ce te referi. sau ca critic pe altii dar singura nu sunt competenta sa o fac, fiindca imi scapa greseli de tastare si exprimare. nu mi-ai citat greselile de exprimare depistate in acest text sau in altele. repet, în textele scrise de mine. poate că sunt și acolo, dar nu le obs acum. rog să mă elucidezi dacă am greșit cu ceva undeva. totusi faptul ca esti invidios inseamna mult pentru mine, in sensul in care incep sa cred ca commul tau zice ceva pozitiv. adică eu nu am incertitutini. mă rog, orice ai fi vrut să spui răspund cu merci merci mult îți iert stîngăcia (glumesc, firește) mulțam de oprire aalizeei, esti unul dintre poetii mei preferati.
ba dimpotriva mie tocmai versul ala mi-a placut, m-a trezit din abulia restului de text, m-a pleznit peste nas ca atipisem. parca poarta amprenta burlescului lui katya kelaro
Eu nu am fost, nu sunt si nu voi fi vreoadata "un fel de mesager". Cand consiliul va lua decizia, unul dintre noi(spre surprinderea ta... ORICARE), iti va comunica.
mulţumesc poema! Cred că de data aceasta greşeşti puţin în ce priveşte fluidizarea textului. Este un pastel cu tuşe groase, diferit faţă de poeziile pe care le-am scris de obicei. Este intenţionat un fel de tablou de Manet în care se trece mai brusc de la un mediu contextual la altul.
interesant, mie îmi sugerează soluțiile grafico-metafizice ale lui M. C. Escher.
Care chestie in consecinta ma face sa ma gîndesc că Gorun Manolescu așa te îmbîrligă în jurul cozii încît niciodată nu îi dai... de cap.
Ei, Adrian, nu te pricepi :)
Mulțumesc tare mult pentru feedback și pentru sugestii.
Aș putea schimba astfel:
"livada ninsă –
parfumul cireșului
în abur de ceai"
Țin la ,,cireș" deoarece am în vedere floarea lui și nu fructele. Singura opreliște ar fi aceea că sunt prea aproape "livada" din primul vers și "cireșul" din al doilea. Îmi place ca cele două planuri să fie cât mai depărtate și distincte, și să mă apropii treptat dinspre livadă ( resimțită vizual), spre abur pe care îl văd și îl simt, apoi și mai aproape, olfactiv, ( parfumul de cireș ).
Mă gândesc mult și la varianta ta. Faptul că "cireșul" e chiar acolo lângă "livadă" e ceva previzibil, și e bine fiindcă e un fel de pregătire a surprizei ( aburul ceaiului) printr-o pistă falsă: probabilitatea de 99% că parfumul vine din livadă ( s-a întâmplat să ningă în luna mai peste cireși înfloriți) și nu de la cana cu ceai. Pe de altă parte ar putea fi și o iluzie a parfumului (de prea multă asemănare a cireșului nins cu cireșul înflorit). Acum i-acum că nu știu ce să aleg :)
Și la poemul 3 aș fi vrut să fie pata de culoare la final :) ( tot din aceleași considerente, de a focaliza, de face zoom pe copii)
Am o variantă:
"alb până în zări –
doar pe derdelușul nins
pete de culori".
N-aș vrea să apară "nins" ( este "alb" în primul vers ) Și nici pluralul parcă nu e ok. Mă mai gândesc. Mulțumesc frumos, Adrian. ( nu uit sfatul de la Iași )
Paul, dacă îl pui în cana de ceai vei simți parfum de cireș :) și eu nu voi mai ști cum să mulțumesc. Spuneai tu odată că e mai frumos comentul ca poemul (dacă îmi dai voie să te citez ). Nu pot să spun decât că: oare ce ar fi albul nostru târziu fără pata de culoare a copilăriei?!...Mulțumesc din suflet, Paul.
PS. Crezi că se schimbă percepția dacă modific? Cum se vede, de acolo, de lângă cana cu ceai, privind pe fereastră până în iernile siberiene? Chiar am nevoie de un feedback.
sunt de acord cu sugestia lui Adrian. dar, dincolo de asta, apreciez curățenia acestei poezii și faptul că ai reușit să cuprinzi în câteva strofe (bine alese), dând la o parte surplusul tentant al poetizării gratuite, un întreg mod de viață.
Sunt inundații. Adevărat. Acesta nu este un site de știri. Parcă ai fii la concursul "Perle literare". Exceptând tema, am râs pe săturate. Îmi cer scuze dacă ești copil; voi intra pe pagina ta să caut în biografie! Cristi
Ludic și simpatic:"în timp ce secolul își târăște lăbuțele". Cuvintele forfotesc în poezia asta, dar le strunești destul de bine. Totuși: ai putea renunța la "necuvintele-cuvintele", să scapi de influența vizibil stănesciană. Evită ligamente de genul "cu+ răni", mai ales în titlu!
Poate ai dreptate, dar în ultima vreme sufăr de o lipsă acută de inspirație, și nimic nu mai iese așa cum vreau eu. Deocamdată, încă mi se pare destul de greu să uit de acele limite, eu nefiind obișnuită cu asta; ai putut observa cum înțelegeam poeziile înainte și cum își schimbă forma acum, cred că asta e oricum un fel de progres. Îți mulțumesc și mai aștept orice alte sfaturi! Cu respect, Simona
probabil ca am sa citesc cu mai multa atentie textele tale de acum. acesta însă îmi pare că vrea să fie „în forță” dar pe alocuri e doar „forțat”. am să mai citesc
mai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Vezi doua catrene, simetrie si te prinzi inca inainte de a o citi ca e vorba de poezie in rima. Si citesti cu gandul ca greu e in ziua de azi sa gasesti poezii cu rime care n-au fost deja demonetizate si pe cand sa spui ca e o fortare majora faptul ca ai umplut pieptul cerului de ser, vine versul urmator care elucideaza misterul albastrului eteric si rotunjeste metafora, chiar o implineste ca imagine. Si apoi intri cu adevarat in ritmul si jucausia pe care a dorit-o autorul, ah, mi-ar fi placut "desenez drum din marginea lunii", pe care o si vedeam subtiata si gata de a zgaria un drum cu coltul ei, pe hartia rotunda a pamantului. Si as sterge pe "al" din ultimul vers. Pai, e un ludic aici, care suna armonios, feeric, o joaca semi-demiurgica, cu cerul, stelele, cimitirul, ingerii, sabiile, sfarcurile de turle! Doar balansoarul leganandu-se in dansul de fier, nu prea stiu cum s-ar incadra ca scop in toata aceasta feerica imagine. Insa, cu toate astea, mi-a cazut bine lectura. Ei, da, Lucian, n-am tinut eu neaparat sa fiu foarte provocatoare, dar asa mi-a iesit! :) Asa ca, uite, joc in continuare, ca si asa si asa, e tot asa! :))) Si da, unique, foarte bine ochit! Despre asta e vorba in poem. :)
pentru textul : Dans de fier legănat deAm uitat Virgil .. Nu se pot anunta autorii pe email cind se posteaza un comentariu? Nu de alta da sa parem politicosi cu rarii cititori..
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea a doua demai ales partea finală a textului. probabil că Vladimir are dreptate. mai citesc.
pentru textul : Pe o insulă la tropice demi-a plăcut foarte tare ideea aceasta:
"pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă" şi chiar cred că nu Îi plac, fiindcă ei nici nu sunt buni la altceva.
din titlu se deduce că urmează să scrii despre ceva care nu este întocmai în regulă!
mi-a plăcut şi ideea cum că morţii sunt "înţelegători". măcar ei, Paul, măcar ei...
pentru textul : în ziua când se vor decolora negrii deMult succes Cenaclului Virtualia. Vă voi însoți de departe cu gândul și inima și aștept vești cât mai frumoase pe măsura inițiatorului său. Să auzim numai de bine.
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deA, acum văd că ai schimbat "priveşte în mine ca-ntr-o baltoacă" cu "spre mine...", ceea ce fură sensul care m-a încântat...
pentru textul : dade I - varianta 2 dede acord. cu dihania
pentru textul : mărturisirile unui hoț de buzunare deHello Nicole, je te remerçie beaucoup. J'ai fait les corrections. Oui, le text est maintenant bien plus fluide
pentru textul : Flash-back deAdevărul că poeziile Luminiței Suse și ale lui Doru Lubov vă incită și le oferiți o cu totul altă cotă decât celorlalte poeme tocmai pentru structura lor "genetică". Mie poemul prezentat aici nu mi s-a părut o replică la cei doi ci un exercițiu topologic al efemerului de sine-stătător. Raporturile dintre teoria suprafețelor fantaste și filosofie par incerte, nefinisate, abia sugerate.
pentru textul : Ȋn biblioteci fantaste deMarian, evident ca partea in engleza este traducerea primei parti, nu? Prima parte este in limba sparga, asa cum arata ea acum, in dialectul hotacest, care este ultima evolutie a limbii pe care ne-a lasat-o noua poetilor (dupa cum cred ca stii, nu?) poeta Nina Cassian. Dialectul hotacest este o combinatie consonantica ce isi are originele in strigatele de lupta ale hotentotilor (de unde isi trage si numele) insa influentele de rafinament sunt venite din limba tiganeasca. Suntem un grup de oameni care dezvoltam acest dialect (printre noi se afla si Madalin Voicu, daca stii cine e persoana) si cautam diverse forme care sa poata imbogati puterea initiala de exprimare a limbii sparge. In curand vom scoate si un dictionar, probabil la editura Nemira. Multumesc, Bobadil.
pentru textul : shi bin a plec demulțumesc pentru variantă, dar deocamdată nu reușesc să mă desprind de forma asta. am s-o las un timp, poate revin.
pentru textul : vals pentru masha deDomnule Ioniță, mi se pare bine scris...dar parcă finalul este prea lax. Pe la mijloc, textul induce o tensiune pe care, în opinia mea de cititor, ați fi putut să o gestionați mult mai bine. N-am nimic împotriva finalurilor fericite ori moralizatoare, nu mă înțelegeți greșit, dar am rămas cu o senzație de gol după lectură. De parcă ceaiul aromat din ceașca mea s-ar fi evaporat fără să apuc să-l savurez și am găsit acolo doar...frunza.
pentru textul : căciula cu patru bilețele dePoetii miros a tutun si a alcool. Probabil ca la asta se referea :)).
pentru textul : Clivaj deabia acum am văzut că ai modificat textul. da, ce să zic, îmi place mai mult, dar mult mai mult. e o formă mai evoluată a primului. ideile, profunzimea e alta acum. mi-a plăcut cum ai încheiat- prin atâta disperare tacită lumina a reușit să iasă la suprafață.
pentru textul : legendă cu oameni de rând deFelicitări!
Oricum, vă mulțumesc pentru observație și citire.
pentru textul : Prima noapte stropită cu raze deun poem superb, ma bucur ca l-ati adus aici.
pentru textul : Vulpea deaalizeei, sunt destul de confuză în interpretarea comentariului tău. adică pe de o parte spui: "Mărturisesc că nu am dezinvoltura întîlnită în comentariile tale." și pe de altă parte "Cred că formulările artificiale și greșelile de exprimare din textele tale sînt doar o plăsmuire a minții mele". mi-ai citat cîteva expresii din comurile pe care le-am făcut azi. vizibil, am depistat acum citeva greseli, chiar si gramaticale, pe care le obs si după ce dadeam click pe trimite, dar nu vroiam sa revin de 10 ori cu erate, că-s oameni maturi aici care înțeleg că herare umanum est. am un obicei sa scriu pe mess fără cratime în genere (cei din lista mea stiu) , și uneori imi mai scapă prin commuri. stiu ca e problema mea. o sa ma stradui sa scriu cu mai multa acuratete. poate te referi ca sunt prea rigida cind comentez sau ce, nu pricep exact la ce te referi. sau ca critic pe altii dar singura nu sunt competenta sa o fac, fiindca imi scapa greseli de tastare si exprimare. nu mi-ai citat greselile de exprimare depistate in acest text sau in altele. repet, în textele scrise de mine. poate că sunt și acolo, dar nu le obs acum. rog să mă elucidezi dacă am greșit cu ceva undeva. totusi faptul ca esti invidios inseamna mult pentru mine, in sensul in care incep sa cred ca commul tau zice ceva pozitiv. adică eu nu am incertitutini. mă rog, orice ai fi vrut să spui răspund cu merci merci mult îți iert stîngăcia (glumesc, firește) mulțam de oprire aalizeei, esti unul dintre poetii mei preferati.
pentru textul : soare viu deba dimpotriva mie tocmai versul ala mi-a placut, m-a trezit din abulia restului de text, m-a pleznit peste nas ca atipisem. parca poarta amprenta burlescului lui katya kelaro
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deOK, am lăsat-o pe biata mea amalia numai în titlu, dispărută.
pentru textul : fără amalia deMulțumesc încă o dată pentru opinii.
Andu
Eu nu am fost, nu sunt si nu voi fi vreoadata "un fel de mesager". Cand consiliul va lua decizia, unul dintre noi(spre surprinderea ta... ORICARE), iti va comunica.
pentru textul : opi demulţumesc poema! Cred că de data aceasta greşeşti puţin în ce priveşte fluidizarea textului. Este un pastel cu tuşe groase, diferit faţă de poeziile pe care le-am scris de obicei. Este intenţionat un fel de tablou de Manet în care se trece mai brusc de la un mediu contextual la altul.
pentru textul : elegie 011 deinteresant, mie îmi sugerează soluțiile grafico-metafizice ale lui M. C. Escher.
pentru textul : gorunul cunoaşterii deCare chestie in consecinta ma face sa ma gîndesc că Gorun Manolescu așa te îmbîrligă în jurul cozii încît niciodată nu îi dai... de cap.
Ei, Adrian, nu te pricepi :)
Mulțumesc tare mult pentru feedback și pentru sugestii.
Aș putea schimba astfel:
"livada ninsă –
parfumul cireșului
în abur de ceai"
Țin la ,,cireș" deoarece am în vedere floarea lui și nu fructele. Singura opreliște ar fi aceea că sunt prea aproape "livada" din primul vers și "cireșul" din al doilea. Îmi place ca cele două planuri să fie cât mai depărtate și distincte, și să mă apropii treptat dinspre livadă ( resimțită vizual), spre abur pe care îl văd și îl simt, apoi și mai aproape, olfactiv, ( parfumul de cireș ).
Mă gândesc mult și la varianta ta. Faptul că "cireșul" e chiar acolo lângă "livadă" e ceva previzibil, și e bine fiindcă e un fel de pregătire a surprizei ( aburul ceaiului) printr-o pistă falsă: probabilitatea de 99% că parfumul vine din livadă ( s-a întâmplat să ningă în luna mai peste cireși înfloriți) și nu de la cana cu ceai. Pe de altă parte ar putea fi și o iluzie a parfumului (de prea multă asemănare a cireșului nins cu cireșul înflorit). Acum i-acum că nu știu ce să aleg :)
Și la poemul 3 aș fi vrut să fie pata de culoare la final :) ( tot din aceleași considerente, de a focaliza, de face zoom pe copii)
Am o variantă:
"alb până în zări –
doar pe derdelușul nins
pete de culori".
N-aș vrea să apară "nins" ( este "alb" în primul vers ) Și nici pluralul parcă nu e ok. Mă mai gândesc. Mulțumesc frumos, Adrian. ( nu uit sfatul de la Iași )
Paul, dacă îl pui în cana de ceai vei simți parfum de cireș :) și eu nu voi mai ști cum să mulțumesc. Spuneai tu odată că e mai frumos comentul ca poemul (dacă îmi dai voie să te citez ). Nu pot să spun decât că: oare ce ar fi albul nostru târziu fără pata de culoare a copilăriei?!...Mulțumesc din suflet, Paul.
pentru textul : Haiku ( 8 ) - poeme troienite dePS. Crezi că se schimbă percepția dacă modific? Cum se vede, de acolo, de lângă cana cu ceai, privind pe fereastră până în iernile siberiene? Chiar am nevoie de un feedback.
Dar o atitudine, un gest public într-o chestiune naţională înseamnă neapărat acţiune politică iar absenţa lor nu cumva este laşitate în stare pură ?
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded desunt de acord cu sugestia lui Adrian. dar, dincolo de asta, apreciez curățenia acestei poezii și faptul că ai reușit să cuprinzi în câteva strofe (bine alese), dând la o parte surplusul tentant al poetizării gratuite, un întreg mod de viață.
așez o peniță.
pentru textul : Bunicul deSunt inundații. Adevărat. Acesta nu este un site de știri. Parcă ai fii la concursul "Perle literare". Exceptând tema, am râs pe săturate. Îmi cer scuze dacă ești copil; voi intra pe pagina ta să caut în biografie! Cristi
pentru textul : scrisoare deLudic și simpatic:"în timp ce secolul își târăște lăbuțele". Cuvintele forfotesc în poezia asta, dar le strunești destul de bine. Totuși: ai putea renunța la "necuvintele-cuvintele", să scapi de influența vizibil stănesciană. Evită ligamente de genul "cu+ răni", mai ales în titlu!
pentru textul : Trofee rănite dePoate ai dreptate, dar în ultima vreme sufăr de o lipsă acută de inspirație, și nimic nu mai iese așa cum vreau eu. Deocamdată, încă mi se pare destul de greu să uit de acele limite, eu nefiind obișnuită cu asta; ai putut observa cum înțelegeam poeziile înainte și cum își schimbă forma acum, cred că asta e oricum un fel de progres. Îți mulțumesc și mai aștept orice alte sfaturi! Cu respect, Simona
pentru textul : reperul unui om mort deprobabil ca am sa citesc cu mai multa atentie textele tale de acum. acesta însă îmi pare că vrea să fie „în forță” dar pe alocuri e doar „forțat”. am să mai citesc
pentru textul : Spasm nocturn demai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
http://hermeneia.com/node/12707
pentru textul : la-ntâmplare dePagini